Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cei mai importanți lideri transatlantici ai ultimului deceniu, față în față pentru ultima oară: Barack Obama și Angela Merkel, apel lansat de la Berlin pentru continuitatea relației Europa-SUA

Published

on

angela merkel barack obamaUltima vizită a lui Barack Obama în Europa ca președinte al Statelor Unite se încheie în aceeași țară unde s-a adresat pentru prima oară europenilor, în calitate de candidat la șefia Casei Albe: Germania. 

Parte a ultimului său turneu ca lider al SUA, care a mai cuprins Grecia și va fi încheiat în Peru, Germania este locul unde Obama transmite cel din urmă semnal pentru viitorul cooperării transatlantice, având alături de el aceeași gazdă: cancelarul Angela Merkel, cea care se pregătește să își anunțe candidatura pentru un al patrulea mandat. 

Cel mai apropiat partener internațional”, a spus Obama despre Merkel, lider al Germaniei încă din 2005 și cu care au coincis ambele mandate ale președintelui în funcție al SUA și în raport cu care scandalul interceptării convorbirilor telefonice ale cancelarului german din 2013 pare doar o istorie tristă în acest moment.

Drumul spre Berlin cu escală în lumea democrației antice

”Sunt încrezător că așa cum angajamentul Americii față de alianța transatlantică a rezistat, fie sub o administrație democrată, fie sub una republicană, acest angajament va continua. Inclusiv promisiunea noastră și obligația care derivă din tratat de a ne apăra fiecare aliat. Astăzi NATO este mai puternic cum nu a fost vreodată”, a declarat Barack Obama în patria democrației antice – Grecia -, acolo unde a reamintit că ”cea mai importantă titulatură este aceea de cetățean”.

Însă cooperarea și valorile transatlantice transcend dimensiunea NATO: schimbările climatice, lupta împotriva terorismului sau Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, sunt câteva dintre prioritățile pe care cuplul transatlantic Obama-Merkel le vor postula atât drept moștenire, cât și punct de plecare pentru noua continuitate în relația dintre cele două capete de punte a Atlanticului.

Obama și Merkel: apel comun pentru continuitatea relației transatlantice

Președintele SUA și cancelarul german vor împărți moștenirea unor gânditori pe termen lung, care pledează pentru deschidere și care sunt, probabil, ultimii de acest fel”, prefațează reputata publicație Foreign Policy, vizita pe care Barack Obama o efectuează începând de miercuri seara la Berlin și unde i se vor alătura importanți parteneri europeni: pe lângă cancelarul german Angela Merkel, liderul american se va întâlni și cu premierul britanic Theresa May, președintele francez Francois Hollande, premierul spaniol Mariano Rajoy și premierul italian Matteo Renzi.

FOTO: Bundesregierung

FOTO: Bundesregierung

Precedând această ultimă întâlnire, Barack Obama și Angela Merkel au lansat un apel comun pentru continuitatea relației transatlantice într-un editorial semnat pentru săptămânalul german Wirtschaftswoche și citat de The Guardian, Bloomberg sau EU Observer.

Germanii și americanii trebuie să profite de oportunitatea de a modela globalizarea în funcție de valorile și de ideile lor. Le datorăm asta cetățenilor noștri și întregii comunități internaționale: să extindăm și să aprofundăm cooperarea noastră”, este îndemnul celor mai importanți lideri transatlantici ai ultimului deceniu în editorialul comun, în care fac o pledoarie pentru respect față de demnitatea umană, protejarea planetei și beneficiile economice ale acordului de liber schimb UE-SUA.

Semnalul este cu atât mai puternic cu cât Angela Merkel i-a transmis lui Donald Trump, viitorul președinte al SUA, setul valoric al cooperării transatlantice: ”Germania și America sunt unite de către aceleași valori – democrație, libertate, respectarea statului de drept, demnitatea oamenilor indiferent de originea lor, culoarea pielii, religie, gen, orientare sexuală sau opinii politice”.

”Pe baza acestor valori împărtășite, mă ofer să lucrez îndeaproape cu viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii”, a spus Merkel, pe care mulți analiști o întruchipează ca fiind ultimul apărător al ordinii liberale internaționale.

Pe fondul alegerii lui Donald Trump, vizita lui Barack Obama în Germania, a șasea în calitate de președinte al SUA, are în cele din urmă importante semnificații: prilejul unei ultime discuții cu partenerii europeni și de ce nu, o tranziție simbolică spre Angela Merkel și spre europeni rolul de cei din urmă promotori ai ordinii internaționale de sorginte occidentală, pe care mulți se pregătesc să îi proclame declinul.

Pe același subiect:

Ce le promitea Barack Obama la Berlin europenilor înainte de a deveni cel mai puternic om din lume

Ordinea internațională liberală, la final? Barack Obama, ultima sa vizită în Europa. Președintele SUA se va întâlni la Berlin cu Angela Merkel și alți lideri europeni

Se organizează concurs: cine vrea și cine poate să fie marele apărător al ordinii internaționale liberale aflate sub asediu?

O (ultimă) bătălie pentru Europa a lui Barack Obama: Patrimoniul transatlantic se joacă în Marea Britanie și în Germania

Barack Obama, înaintea ultimei sale vizite în Europa în calitate de președinte: Voi transmite angajamentul lui Donald Trump față de NATO

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Franța, Germania și Regatul Unit contestă dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiunile ONU împotriva Iranului

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul îndeamnă țările lumii să reacționeze cu ”o singură voce” la sancțiunile reimpuse de SUA împotriva Teheranului

Published

on

© Wikipedia

Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aşteptăm de la comunitatea internaţională şi de la toată lumea ca ei să se opună acestor acţiuni iresponsabile ale regimului de la Casa Albă şi să vorbească cu o singură voce”, a declarat Saeed Khatibzadeh, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, în timpul unei conferinţe de presă.

”Lumea întreagă spune că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat doar în lumea imaginar” a secretarului de stat american Mike Pompeo, a spus Khatibzadeh. ”Este mult zgomot pentru nimic şi cred că acestea sunt zilele şi orele cele mai amare ale SUA”, a completat acesta.

Estimând că Washingtonul este ”izolat” şi ”de partea rea a istoriei”, purtătorul de cuvânt iranian a declarat că Teheranul adresează un mesaj SUA: ”să revină în sânul comunităţii internaţionale, să îşi respecte angajamentele, să înceteze să o facă pe rebelul şi lumea le va accepta”.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite reinstituie unilateral sancțiunile ONU împotriva Iranului. Administrația Trump amenință cu sancțiuni orice țară care nu va respecta această decizie

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Într-o scrisoare adresată membrilor Consiliului, cele trei ţări europene, părţi la acordul nuclear cu Iranul, susţin că orice decizie sau acţiune vizând reimpunerea sancţiunilor ONU ”nu ar putea produce efecte juridice”.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending