Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cei mai importanți lideri transatlantici ai ultimului deceniu, față în față pentru ultima oară: Barack Obama și Angela Merkel, apel lansat de la Berlin pentru continuitatea relației Europa-SUA

Published

on

angela merkel barack obamaUltima vizită a lui Barack Obama în Europa ca președinte al Statelor Unite se încheie în aceeași țară unde s-a adresat pentru prima oară europenilor, în calitate de candidat la șefia Casei Albe: Germania. 

Parte a ultimului său turneu ca lider al SUA, care a mai cuprins Grecia și va fi încheiat în Peru, Germania este locul unde Obama transmite cel din urmă semnal pentru viitorul cooperării transatlantice, având alături de el aceeași gazdă: cancelarul Angela Merkel, cea care se pregătește să își anunțe candidatura pentru un al patrulea mandat. 

Cel mai apropiat partener internațional”, a spus Obama despre Merkel, lider al Germaniei încă din 2005 și cu care au coincis ambele mandate ale președintelui în funcție al SUA și în raport cu care scandalul interceptării convorbirilor telefonice ale cancelarului german din 2013 pare doar o istorie tristă în acest moment.

Drumul spre Berlin cu escală în lumea democrației antice

”Sunt încrezător că așa cum angajamentul Americii față de alianța transatlantică a rezistat, fie sub o administrație democrată, fie sub una republicană, acest angajament va continua. Inclusiv promisiunea noastră și obligația care derivă din tratat de a ne apăra fiecare aliat. Astăzi NATO este mai puternic cum nu a fost vreodată”, a declarat Barack Obama în patria democrației antice – Grecia -, acolo unde a reamintit că ”cea mai importantă titulatură este aceea de cetățean”.

Însă cooperarea și valorile transatlantice transcend dimensiunea NATO: schimbările climatice, lupta împotriva terorismului sau Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, sunt câteva dintre prioritățile pe care cuplul transatlantic Obama-Merkel le vor postula atât drept moștenire, cât și punct de plecare pentru noua continuitate în relația dintre cele două capete de punte a Atlanticului.

Obama și Merkel: apel comun pentru continuitatea relației transatlantice

Președintele SUA și cancelarul german vor împărți moștenirea unor gânditori pe termen lung, care pledează pentru deschidere și care sunt, probabil, ultimii de acest fel”, prefațează reputata publicație Foreign Policy, vizita pe care Barack Obama o efectuează începând de miercuri seara la Berlin și unde i se vor alătura importanți parteneri europeni: pe lângă cancelarul german Angela Merkel, liderul american se va întâlni și cu premierul britanic Theresa May, președintele francez Francois Hollande, premierul spaniol Mariano Rajoy și premierul italian Matteo Renzi.

FOTO: Bundesregierung

FOTO: Bundesregierung

Precedând această ultimă întâlnire, Barack Obama și Angela Merkel au lansat un apel comun pentru continuitatea relației transatlantice într-un editorial semnat pentru săptămânalul german Wirtschaftswoche și citat de The Guardian, Bloomberg sau EU Observer.

Germanii și americanii trebuie să profite de oportunitatea de a modela globalizarea în funcție de valorile și de ideile lor. Le datorăm asta cetățenilor noștri și întregii comunități internaționale: să extindăm și să aprofundăm cooperarea noastră”, este îndemnul celor mai importanți lideri transatlantici ai ultimului deceniu în editorialul comun, în care fac o pledoarie pentru respect față de demnitatea umană, protejarea planetei și beneficiile economice ale acordului de liber schimb UE-SUA.

Semnalul este cu atât mai puternic cu cât Angela Merkel i-a transmis lui Donald Trump, viitorul președinte al SUA, setul valoric al cooperării transatlantice: ”Germania și America sunt unite de către aceleași valori – democrație, libertate, respectarea statului de drept, demnitatea oamenilor indiferent de originea lor, culoarea pielii, religie, gen, orientare sexuală sau opinii politice”.

”Pe baza acestor valori împărtășite, mă ofer să lucrez îndeaproape cu viitorul președinte al Statelor Unite ale Americii”, a spus Merkel, pe care mulți analiști o întruchipează ca fiind ultimul apărător al ordinii liberale internaționale.

Pe fondul alegerii lui Donald Trump, vizita lui Barack Obama în Germania, a șasea în calitate de președinte al SUA, are în cele din urmă importante semnificații: prilejul unei ultime discuții cu partenerii europeni și de ce nu, o tranziție simbolică spre Angela Merkel și spre europeni rolul de cei din urmă promotori ai ordinii internaționale de sorginte occidentală, pe care mulți se pregătesc să îi proclame declinul.

Pe același subiect:

Ce le promitea Barack Obama la Berlin europenilor înainte de a deveni cel mai puternic om din lume

Ordinea internațională liberală, la final? Barack Obama, ultima sa vizită în Europa. Președintele SUA se va întâlni la Berlin cu Angela Merkel și alți lideri europeni

Se organizează concurs: cine vrea și cine poate să fie marele apărător al ordinii internaționale liberale aflate sub asediu?

O (ultimă) bătălie pentru Europa a lui Barack Obama: Patrimoniul transatlantic se joacă în Marea Britanie și în Germania

Barack Obama, înaintea ultimei sale vizite în Europa în calitate de președinte: Voi transmite angajamentul lui Donald Trump față de NATO

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending