Connect with us

JUSTIȚIE

Centrul de Studii de Drept European. Raport de activitate pentru anul 2013

Published

on

european-justiceCentrul de Studii de Drept European – departament al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române a dat publicității joi, 3 aprilie 2014, Raportul de activitate pentru anul 2013.

Activitatea CSDE  s-a axat anul trecut pe organizarea de dezbateri si conferinte stiintifice pentru diseminarea informatiilor relevante in domeniul dreptului european, dar si editarea unor volume, care fac parte din programele de cercetare, se precizeaza in raportul centrului, remis redactiei.

De asemenea, Centrul fost implicat in realizarea platformei IADUER si baza de date cu toate trimiterile preliminare formulate de catre instantele romane.

Conform Raportului privind activitatea din 2013 a Centrului de Studii de Drept European – departament al Institutului de Cercetari Juridice “Academicia Andrei Radulescu” al Academiei Romane, activitatea centrului a constat in:

Volume publicate in 2013 de catre CSDE au fost urmatoarele:

Dezbateri si conferinte

Centrul de Drept Constitutional si Institutii Politice (CDCIP) al Universitatii din Bucuresti, Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), in realizarea programului de cercetare “Cultura dreptului european”, dezbaterea Curtea de Justitie a Uniunii Europene si aspecte aferente autonomiei statelor membre, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Drept, 11 decembrie 2013. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2322.

Asociatia Romana  de Drept si Afaceri Europene (ARDAE) si Societatea de Stiinte Juridice, in realizarea programului de cercetare “Cultura dreptului european“, conferinta Dreptul societar in Romania si in Uniunea Europeana. Editia a III-a, Academia Romana,  20 noiembrie 2013. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2320.

Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), Uniunea Juristilor din Romania – Publicatiile “Dreptul“, Asociatia Romana de Drept Penal, in realizarea programului de cercetare “Cultura dreptului european” dezbaterea Actualitatea dreptului european si international penal, Academia Romana, 11 noiembrie 2013. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2313.

Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), Centrul de Drept Constitutional si Institutii Politice (CDCIP) al Universitatii din Bucuresti, in seria in realizarea programului de cercetare “IADUER – interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene in Romania”, Rolul activ al judecatorului, dreptul la un proces echitabil si refuzul efectuarii unei trimiteri preliminare, Academia Romana, 23 octombrie 2013. Detalii:http://www.csde.ro/?p=2286.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE) si Editura C. H. Beck organizeaza, in realizarea programului de cercetare “IADUER – interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene in Romania”, conferinta Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene si experiente ale sistemului roman de drept, 19 iunie 2013, Amfiteatrul Ion Heliande Radulescu al Bibliotecii Academiei Romane. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2214.

Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene si Aociatia Forumul Judecatorilor, in realizarea programului de cercetare “Cultura dreptului european”, 13 iunie 2013, Academia Romana, dezbaterea Cine protejeaza drepturile omului in Europa? Proiectul revizuit de aderare a Uniunii Europene la Conventia si raportul explicativ al Acordului de Aderare – pretext pentru dezbatere. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2183.

Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), in realizarea programului de cercetare „Cultura dreptului european”, Conferinta Dreptul european al contractelor Academia Romana, 29  mai 2013. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2167.

Asociatia Magistratilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE) si Editura Universitara, in realizarea programului de cercetare “Cultura dreptului european”, 24 aprilie 2013, Academia Romana, Conferinta “Condamnarile suferite de Romania la CEDO in anul 2012. Analize si perspective”. Detalii: http://www.csde.ro/?p=2144.

Dezbaterea “Tineri cercetatori despre interpretarea si aplicarea dreptului UE in Romania”, in realizarea programului de cercetare “IADUER – interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene in Romania”, 3 aprilie 2013, Academia Romana. Detalii: http://www.csde.ro/?p=1506.

Asociatia romana de drept si afaceri europene (ARDAE), in realizarea programului de cercetare “Cultura dreptului european”, Conferinta Dreptul constitutional al Uniunii Europene, 27 martie 2013, Aula Academiei Romane.

Lansari de carte:

Prezentari volume:

Parteneri media

Activitatile CSDE au fost reflectate de catre site-urile de specialitate (www.juridice.ro, www.infolegal.ro), agentiile de presa, precum si de partenerii editoriali: Editura C.H. Beck, Editura Universitara, Editura Universul Juridic, Editura Wolters Kluwer.

Un rol activ in reflectarea evenimentele CSDE l-a avut site-ul juridic www.juridice.ro.

Edituri partenere: Editura Universitara, Editura  Universul Juridic, Editura C.H. Beck, Editura Hamangiu.

Principalii parteneri pentru publicarea materialelor au fost Revista Romana de Drept European (Wolters Kluwer), Revista Curierul Judiciar (C.H.Beck)

Programe de cercetare:

  • “Interpretarea si aplicarea dreptului Uniunii Europene de catre instantele din Romania” (IADUER) – realizat impreuna cu Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE), Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania;
  • “Metodologia cercetarii in dreptul Uniunii Europene”
  • “Cultura dreptului european” – dezbateri cu personalitati si tineri cercetatori; prezentarea/lansarea unor lucrari ale editurilor partenere (din tara – C.H.Beck, Universitara, Universul Juridic, Wolters Kluwer, sau din strainatate – Bruylant, Cambridge University Press, Hart Publishing, Oxford University Press, T.M.C. Asser Press, Wolters Kluwer International);
  • “Consultari europene” – program destinat intaririi capacitatii proactive (de anticipare) a specialistilor din Romania in fata problemelor curente ale Uniunii Europene;

Proiectul “JurisClasor CEDO (Clasorul de jurisprudenta CEDO)”, care se desfasoara in baza unui parteneriat cu Editura Universitara, Asociatia Magistratilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO) si Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, are ca scop publicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in limba romana si cuprinde trei sectiuni distincte, respectiv o culegere tiparita anual cu toate hotararile de condamnare a Romaniei cu analiza consecintelor si a autoritatilor potential responsabile, o revista online in care sunt publicate articole de specialitate, hotarari importante pronuntate de CEDO impotriva Romaniei, hotarari relevante pentru dreptul intern, pronuntate si impotriva altor state, decizii de inadmisibilitate, noutati privind drepturile omului, recenzii s.a.m.d., precum si o baza de date cu motor de cautare avansata (www.hotararicedo.ro).

.

JUSTIȚIE

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

Published

on

© curia.europa.eu

Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi în România sunt contrare dreptului Uniunii, a decis avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek.

“Dreptul Uniunii nu se opune unor dispoziţii naţionale referitoare la răspunderea statului pentru erorile judiciare şi la acţiunea în regres formulată de stat împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau de gravă neglijenţă a acestuia, cu condiţia ca aceste proceduri să ofere suficiente garanţii”, se arată într-un comunicat de presă al CJUE care detaliază concluziile avocatului general.

“În vederea ameliorării independenţei şi eficienţei sistemului judiciar şi în cadrul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, România a adoptat legile generic denumite ‘ale justiţiei'”, reaminteşte CJUE.

Prin Decizia 2006/928/CE, Comisia a instituit un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV), “în cadrul căruia aceasta raportează periodic progresul realizat de România în ceea ce priveşte independenţa şi buna funcţionare a sistemului judiciar. Între luna septembrie a anului 2018 şi luna martie a anului 2019, Guvernul României a adoptat cinci ordonanţe de urgenţă care au modificat legile justiţiei şi au adăugat noi dispoziţii la acestea. Unele dintre aceste modificări au fost evaluate negativ în rapoartele MCV din 2018 şi din 2019”, se mai menţionează în comunicat.

CJUE precizează că, în acest context, mai multe instanţe judecătoreşti din România i-au adresat întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române.

În plus, adaugă CJUE, “sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii”.

În concluziile prezentate miercuri, “avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în primul rând, să declare că Decizia de stabilire a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare constituie un act adoptat de o instituţie a Uniunii, a fost adoptată în mod valabil în temeiul Tratatului de aderare şi este obligatorie din punct de vedere juridic pentru România“.

Rapoartele periodice adoptate de Comisie în temeiul acesteia nu sunt însă obligatorii din punct de vedere juridic, dar trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru“, adaugă avocatul general.

“După ce a clarificat criteriile şi natura examinării care decurg din dispoziţiile aplicabile ale dreptului Uniunii, avocatul general Michal Bobek propune Curţii, în al doilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune unor dispoziţii naţionale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătoreşti al cărui efect practic este reintegrarea în funcţie a unei persoane al cărei mandat a expirat deja”, se precizează în comunicat.

“Avocatul general Bobek propune Curţii, în al treilea rând, să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale”, adaugă comunicatul.

În al patrulea rând, avocatul general propune Curţii “să declare că dreptul Uniunii nu se opune nici unor dispoziţii naţionale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare, nici existenţei posibilităţii statului de a formula în mod subsecvent o acţiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credinţă sau gravă neglijenţă a acestuia. Procedurile menţionate trebuie să ofere însă garanţii suficiente pentru a evita ca magistraţii să fie supuşi unor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor. Revine instanţei naţionale sarcina de a aprecia dacă aceste condiţii sunt îndeplinite”.

Concluziile avocatului general – se precizează în finalul comunicatului – nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie: “Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vera Jourova: Comisia Europeană salută angajamentul politic solid al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziție către un mecanism al statului de drept pentru toate statele UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a reafirmat joi că situația statului de drept din România în perioada 2017-2019 a determinat reevaluarea recomandărilor de țară din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, însă a salutat angajamentul politic actual al României pentru îndeplinirea recomandărilor MCV și tranziția către un mecanism al statului de drept pentru toate țările membre ale Uniunii Europene.

“În 2017-2019, situația a făcut necesară reevaluarea recomandărilor pentru România. Unele dintre aceste recomandări sunt în continuare în vigoare. Guvernul actual din România își dorește să atingă obiectivele MCV. Asta a dus la eliminarea tensiunilor cu sistemul judiciar, la îmbunătățirea strategiei privind lupta împotriva corupției. Acțiunile inițiate de Comisie în februarie au fost oarecum blocate de perioada COVID-19. Aceasta nu a permis începerea activității legislative pe chestiuni legislative. Însă, nevoia de a implementa toate recomandările MCV rămâne. Salutăm poziția de cooperare a României care acoperă aspectele MCV și sfera sa largă de acoperire cu angajamentul politic solid al României și cu sprijinul Comisiei suntem de părere că este posibilă accelerarea îndeplinirii recomandărilor MCV rămase și garantarea tranziției MCV către un stat de drept care este dorit pentru toate statele membre. MCV a fost stabilit ca o măsură de tranziție pentru monitorizarea evoluției judiciare și pentru a combate corupția în Bulgaria și România la momentul aderării acestora la Uniune în 2007″, a spus Jourova, în cadrul unei dezbateri în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European privind situația rapoartelor MCV pentru București și Sofia.

În Raportul de anul trecut, publicat de Comisia Europeană în octombrie 2019, executivul european a criticat evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

Deși tendința de finalizare a mecanismului aplicat Bulgariei continuă, în vreme ce România trebuie să accelereze îndeplinirea recomandărilor, Jourova a arătat că va urma o tranziție către mecanismul european privind statul de drept.

“Comunicarea din iulie 2019 a Comisiei Europene privind statul de drept a arătat că o dată ce acest mecanism MCV se încheie, monitorizarea continuă sub instrumentele referitoare la monitorizare. Comisia va continua să sprijine Bulgaria și România pentru a continua reformele, asigurându-se că recomandările sunt puse în îndeplinire pentru finalizarea MCV și tranziția către un nou mecanism”, a completat ea.

Vicepreședinta Comisiei Europene și-a arătat exigența, cerând “ambelor țări să se asigure că reformele se bazează pe un consens național pe scară largă și că reflectă legislația europeană și că valorile articolelor din tratatele UE trebuie să fie respectate.

“Noi ne dorim ca toate angajamentele să fie îndeplinite atât de către România, cât și de către Bulgaria. Încheierea MCV nu înseamnă atingerea perfecțiunii, dar ne dorim reforme și rezultate tangibile și pozitive. M-am săturat să mi se spună că un stat a adoptat un act legislativ. Vreau ca actul legislativ să fie pus în aplicare și vreau încredere din partea cetățenilor. Atâta timp cât cetățenii nu au încredere în sistemul judiciar, atâta timp cât cetățenii se tem că cei răi nu vor fi deferiți justiției, atunci nu am obținut absolut nimic. Din toate sondajele făcute, ne dăm seama că cetățenii din România și Bulgaria își doresc ca presiunea reprezentată de MCV să fie menținută de către Comisie. Dar presiunea aceasta trebuie să fie continuată prin utilizarea unor mecanisme care să nu fie excepționale, ci să fie standardizate”, a mai completat ea.

Jourova a anunțat că primul raport privind statul de drept va fi adoptat la 23 septembrie și că se va adresa tuturor statelor membre pe baza unei metodologii coerente pentru toți.

“Mecanismul va fi piatra de temelie pentru a aborda chestiunea statului de drept în UE și va împiedica consolidarea. Va contribui la promovarea culturii statului de drept din Uniunea Europeană.  (…) Acesta ar trebui să fie instrument preventiv, să cuprindă mai multe lucruri decât MCV”, a mai afirmat vicepreședinta executivului european.

Vera Jourova a spus că sistemul judiciar, echilibrul între puteri, mass-media și lupta împotriva corupției nu au fost niciodată evaluate împreună, așa cum se va întâmpla în raportul de la finalul lunii septembrie.

“Cred că asta a fost o greșeală. Doar în momentul în care vezi cumulul de factori negativi, îți dai seama că lucrurile nu merg în statul respectiv. În acel moment, ai o imagine de ansamblu care îți permite să vii cu soluții mai bine. (…) Noi trebuie să folosim toate posibilitățile pentru a obliga toate statele membre să respecte principiile statului de drept și litera articolului 7″, a spus ea.

“Pe 23 septembrie vom întocmi raportul privind statul de drept. Acesta va fi comunicat de o manieră precisă și obiectivă. (…) Așteptările noastre sunt foarte mari. Vreau o comparație obiectivă în ceea ce privește ce se întâmplă în Bulgaria, în România, dar și în alte state membre. Vreau obiectivitate pentru a elimina critica privind standardele duble”, a conchis vicepreședinta Comisiei, răspunzând astfel întrebărilor și solicitărilor eurodeputaților.

 

Continue Reading

MCV

Eurodeputatul Vasile Blaga semnalează că anumite inexactități de raportare în cadrul MCV au fost speculate politic ca România să nu intre în Schengen

Published

on

© Print screen video live

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, a participat la reuniunea de astăzi a Comisiei în cadrul căreia s-a dezbătut în prezența comisarului european pentru valori și transparență, Vera Jourova, situația raportului MCV pentru România și Bulgaria.

În intervenția sa, europarlamentarul liberal a transmis că România rămâne angajată politic pentru îndeplinirea recomandărilor făcute în cadrul MCV și că un pas extrem de important urmează să fie luat de către Guvernul nostru în această lună, când mai multe proiecte de legi în domeniul justiției vor fi puse în dezbatere publică.

Totodată, Vasile Blaga a subliniat într-o notă critică faptul că timp de 14 ani, acesta a fost martorul efectelor MCV în România, care au adus țării noastre atât avantaje, cât și dezavantaje: „Pe de altă parte, ca martor direct al aplicării MCV-ului în România în ultimii 14 ani, pot spune că a adus multe lucruri bune țării mele, dar și uneori inexactități de raportare care au fost speculate politic mai ales de politicieni naționaliști și suveraniști, dar și de parteneri din Uniunea Europeană care, chiar dacă informal, au invocat rapoartele elaborate de Comisia Europeană pentru a ne bloca intrarea în spațiul Schengen”.

În acest sens, europarlamentarul român a întrebat-o pe Vera Jourova dacă MCV va continua să funcționeze în paralel cu mecanismul privind statul de drept: ”Pentru mine este evident că cele două se suprapun atât în ceea ce privește evaluările, cât și metodologia de evaluare. Până la urmă democratic este ca absolut toate statele membre să se supună acelorași standarde”, a conchis acesta în intervenția sa din Parlamentul European.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA2 mins ago

Comisia Europeană: Raportul european privind drogurile 2020 arată că infractorii amenință sănătatea și securitatea celor care trăiesc în Europa

U.E.54 mins ago

Migrație: Comisia Europeană înființează un grup de lucru însărcinat cu rezolvarea situației de pe insula elenă Lesbos

Dan Motreanu57 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită CE mai multă transparență pentru comisioanele pe care le plătesc românii din străinătate atunci când transferă bani în România

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Studiu: Un Brexit fără un acord comercial va fi de trei ori mai scump pe termen lung decât pandemia de coronavirus pentru Regatul Unit

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen, despre noua politică de migrație și azil a UE: Reflectă un echilibru între responsabilitate și solidaritate în rândul statelor membre

JUSTIȚIE3 hours ago

Avocatul general al CJUE: Înființarea Secției Speciale în România încalcă legislația UE. Rapoartele MCV nu sunt obligatorii, dar trebuie luate în considerare

ROMÂNIA4 hours ago

Galerie FOTO MApN: România, în exercițiu militar comun cu Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord și Turcia

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, ales coordonatorul Renew Europe în Comisia specială de luptă împotriva cancerului

INTERNAȚIONAL4 hours ago

FOTO Distrugătorul american USS Roosevelt și nava USNS Yuma, în Marea Neagră pentru a demonstra angajamentul SUA față de securitatea aliaților NATO

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European, îngrijorat de sectorul turistic puternic afectat de pandemie: Sunt în joc 22 de milioane de locuri de muncă

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA6 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending