Connect with us

RUSIA

Centrul Wilfried Martens: Europa nu este încă pregătită să renunțe la sancțiunile contra Rusiei, care nu respectă obligațiile asumate la Minsk

Published

on

EU-RusiaCentrul Martens, think tank-ul Partidului Popular European, cea mai mare formațiune politică europeană, face presiuni pentru menținerea sancțiunilor Uniunii Europene asupra Rusia, argumentând că Moscova nu își respectă obligațiile asumate în urma tratatului de la Minsk, relatează EurActiv.com.

În cadrul conferinței intitulată „Prinsă în fapt: Rusia și (ne)implementarea acordului II de la Minsk”, desfășurată pe 2 noiembrie în Bruxelles cu intenția de a promova publicațiile ce evidențiază sprijinul militar acordat de către ruși separatiștilor, sunt prezentate dovezile prezenței armamentului rusesc în teritoriile controlate de separatiși în estul Ucrainei.

În particular, este evidențiată prezența tancului T-72B3, unul dintre cele mai moderne tancuri din Federația Rusă, introdus în cadrul armatei ruse în 2013. Nicio altă țară nu dispune de acest tanc, iar prezența acestuia în Ucraina este văzută drept o dovadă de neclintit a implicării armatei Rusiei, în ciuda acordului semnat.

Unul dintre organizatorii acestei conferințe, domnul Janda a declarat: „ Rusia încearcă, printr-o acțiune de dezinformare, să creeze un climat propice în care să nu mai crezi nimic.” Așadar, în urma discuției cu mai mulți lideri europeni, în ciuda evidențelor, aceștia, precum și canale media europene consideră intervenția Rusiei în Ucraina drept o chestiune discutabilă.

Totuși, în cadrul sesiunii Q&A, Elena Donova, un diplomat al Rusiei în cadrul NATO a declarat: „A fost interesant să ascult toate aceste speculații despre intențiile Rusiei. De fapt, este ciudat că noi nu suntem invitați la discuție și să lămurim care sunt interesele Rusiei, dar poate nu sunteți interesați de acest lucru.

Totodată, Elena Donova a declarat că acordul Minsk II nu conține nicio obligație pentru Rusia, ci, în realitate aceasta doar a promis sa își exercite influența pe care o are asupra separatiștilor pentru a putea fi implementat acel acord, transmite Euractiv.

Liderii Germaniei, Franței, Rusiei și Ucrainei și-au declarat sprijinul pentru încetarea luptelor din estul Ucrainei în urma unei negocieri avute loc în capitala belarusă, Minsk, din 12 februarie 2015. Cei patru lideri s-au angajat să resprecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, conform unei declarații comune a acestora. Liderii occidentali observă îndeaproape implementarea acestui acord, iar pe data de 2 martie 2015 aceștia au convenit asupra faptului că OSCE trebuie să joace un rol mai mare în zonă.

Material editat de Violeta Dan, stagiar CaleaEuropeana.ro

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul SEAE avertizează: Kremlinul continuă să desfășoare campanii de dezinformare privind lupta împotriva COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Timp de mai bine de 20 de luni, de la sfârșitul lunii ianuarie 2020, pandemia de COVID-19 a fost unul dintre subiectele principale în fluxul de dezinformare al Kremlinului, a avertizat joi unitatea pentru combaterea dezinformării East Stratcom din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă. 

Potrivit comunicatului East Stratcom, prima dezinformare a fost publicată de un post de stat rusesc cu câteva luni înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare epidemia drept pandemie. Știrea susținea că virusul fusese conceput artificial în laboratoarele NATO. De atunci, au fost răspândite informații conform cărora virusul afectează doar persoanele asiatice sau că virusul este conceput pentru a crea o „Nouă Ordine Mondială”.

COVID-19 continuă să fie un subiect popular pentru producătorii de dezinformare. Unitatea pentru combaterea dezinformării a documentat săptămâna aceasta mai multe cazuri de răspândire a minciunilor despre vaccinul anti-COVID-19 – „un atac biochimic asupra umanității din partea globaliștilor” sau „vaccinurile sunt inutile”.

„Pe parcursul istoriei COVID-19 am văzut cum accentul s-a mutat de la virusul propriu-zis la vaccinuri și măsuri de combatere a bolii. În acest context, se remarcă o publicație – Geopolitica.ru. Site-ul este reprezentat cu peste 250 de cazuri în baza de date EUvsDisinfo privind dezinformarea. Geopolitica.ru a oferit o platformă pentru cei care se opun vaccinări și pentru adepții teoriei conspirației încă de la începutul pandemiei. Un an și jumătate mai târziu, Geopolitica continuă să răspândească știri false în mai multe limbi cu privire la virus și la eforturile de combatere. Afirmația privind inutilitatea vaccinului este repetată în italiană, în spaniolă, în engleză, în olandeză și în rusă”, se arată în comunicatul citat. 

În prezent, lumea are acces la mai multe vaccinuri anti-COVID-19 de mai bine de un an, Rusia fiind prima țară care a declarat că are un vaccin disponibil. La sfârșitul anului 2020 și la începutul anului 2021 au început campanii pe scară largă de vaccinare în mai multe țări, iar situația s-a schimbat rapid, 49% din populația mondială fiind acum cel puțin parțial vaccinată.

Rusia este o țară cu un nivel ridicat de reticență în ceea ce privește vaccinarea și, în prezent, cu cel mai mare număr de decese din lume, având peste 1.000 de cazuri pe zi. Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat la începutul pandemiei că dezinformarea poate ucide. „Acest lucru ar trebui reținut atunci când vedem că mass-media de la Kremlin continuă să răspândească minciuni cu privire la COVID-19 și la vaccinuri, chiar și în timp ce numărul de decese în Rusia crește vertiginos”, avertizează East Stratcom.

Citiți și: Șeful diplomației UE solicită un mandat mai larg pentru combaterea dezinformării dincolo de Rusia

În ceea ce privește România, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, țara noastră va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces. 

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagneazăfiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

Barometrul Securității Naționale din octombrie 2021 arată că în general 12,8% din români nu cred în vaccinare; 21,8% nu au o problemă cu vaccinarea în general, dar nu au încredere în vaccinarea împotriva COVID-19; 23,3% nu sunt nici convinși, nici nu sunt împotrivă deocamdată; 32,3% cred că este bine să ne vaccinăm; iar 9,6% cred că vaccinarea împotriva COVID-19 ar trebui să fie obligatorie pentru adulții care nu au contraindicații medicale.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Totuși, modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.

Continue Reading

NATO

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

Published

on

© mid.ru

Rusia a anunţat luni suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi a misiunii NATO la Moscova, după ce Alianţa Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj, informează AFP.

“În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie, relatează Agerpres.

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa nord-atlantică, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că “se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de “a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Aceste anunţuri intervin după noi acuzaţii de spionaj.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat la începutul lunii octombrie că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe o creștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Alianţa Nord-Atlantică a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Continue Reading

RUSIA

Vladimir Putin și-a exprimat interesul pentru continuarea discuțiilor privind problema ucraineană, în format Normandia, într-o convorbire telefonică cu Angela Merkel și Emmanuel Macron

Published

on

©️ Bundesregierung/Kugler

Președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au discutat despre problema ucraineană în cadrul unei convorbiri telefonice, a anunțat luni Kremlinul într-un comunicat.

„S-a discutat în detaliu despre impasul îngrijorător în efortul de a pune capăt conflictului intern din Ucraina, cei trei lideri remarcând importanța implementării acordurilor de la Minsk din 2015 ca singura bază posibilă pentru o soluționare”, se arată în declarație. „De asemenea, a fost exprimat interesul pentru coordonarea în continuare a eforturilor în formatul Normandia al Rusiei, Germaniei și Franței”, mai precizează sursa citată.

Vladimir Putin consideră că autoritățile de la Kiev „refuză să își onoreze angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk și al acordurilor încheiate la summiturile anterioare din Normandia, inclusiv la cel de la Paris (la 9 decembrie 2019)”.

Având în vedere dificultatea soluționării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii și-au însărcinat consilierii politici și ministerele de externe să intensifice contactele și să lucreze în formatul Normandia Patru, având ca rezultat o reuniune la nivel de miniștri de externe în acest cadru. De asemenea, liderii au convenit să continue să utilizeze diferite canale pentru a evalua condițiile pentru convocarea unui alt summit Normandia, dacă va fi necesar.

În timpul convorbirii au fost discutate și alte chestiuni internaționale, inclusiv eforturile de combatere a terorismului pe continentul african.

Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.

Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.

În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului, potrivit Agerpres.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH11 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA11 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.14 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA15 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

Compania Leviatan Design, în TOP 10 firme de arhitectură și proiectare din România

ROMÂNIA17 hours ago

Solidaritatea europeană: Austria și Franța oferă României medicamente, ventilatoare și echipamente medicale pentru a lupta în continuare împotriva pandemiei

POLITICĂ17 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu18 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi21 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi22 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending