Connect with us

U.E.

Cetățenia UE: un nou sondaj Eurobarometru arată că în prezent cetățenii UE își cunosc mai bine drepturile

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Un nou sondaj Eurobarometru pe tema „Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate sunt publicate astăzi de Comisia Europeană, arată că marea majoritate a europenilor (91 %) cunosc noțiunea de „cetățean al Uniunii Europene”. Sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87 %, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale – la nivel național și european. Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Principalele concluzii ale sondajului pe tema „Cetățenia UE și democrația”

  1. Un nivel ridicat de sensibilizare cu privire la drepturile legate de cetățenia UE

Potrivit sondajului, mai mult de șase europeni din zece (65 %) cunosc noțiunea de „cetățenie a Uniunii” și știu ce presupune, în timp ce aproape unul din trei (26 %) a auzit despre ea. Cetățenii sunt sensibilizați îndeosebi în legătură cu dreptul de a depune o plângere la instituțiile Uniunii Europene (89 %), cu dreptul de ședere în orice stat membru al UE (85 %) și cu dreptul de a fi tratat în același mod ca un cetățean al statului membru respectiv (81 %) atunci când se află într-un alt stat membru. Deși procentul europenilor care știu ce au de făcut în cazul în care drepturile lor de cetățeni ai UE nu sunt respectate crește constant, numai 37 % dintre europeni consideră că sunt bine informați, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 procente față de proporția de 26 % înregistrată în 2015. În fine, 92 % dintre respondenți au declarat că dacă s-ar afla într-un stat din afara UE în care țara lor nu dispune de consulat sau ambasadă și ar avea nevoie de ajutor ar solicita sprijin din partea unei delegații UE.

  1. Avantaje generale ale liberei circulații în UE

Atunci când au fost întrebați cu privire la libera circulație, 84 % dintre respondenți au declarat că sunt de părere că economia țării lor beneficiază, în general, de pe urma liberei circulații a cetățenilor UE în Uniunea Europeană. Proporția acestora a crescut cu 13 procente față de 2015, an în care 71 % dintre cetățeni recunoșteau avantajele oferite de libera circulație. Sondajul Eurobarometru a fost realizat înainte de introducerea, în majoritatea statelor membre, a măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19.

  1. Buna cunoaștere a drepturilor electorale europene

Sondajul Eurobarometru a inclus și o serie de întrebări despre drepturile electorale ale cetățenilor UE. Puțin peste șapte din zece respondenți (71 %) știu că un cetățean european care locuiește într-o altă țară UE decât țara sa de origine are dreptul de a vota sau de a candida la alegerile pentru Parlamentul European. Atunci când au fost întrebați despre alegerile pentru Parlamentul European din 2019, marea majoritate a respondenților au declarat că ar fi fost mai dispuși să voteze dacă ar fi avut la dispoziție informații mai multe sau mai clare cu privire la alegeri în general și la impactul UE asupra vieții de zi cu zi în particular.

Consultare publică privind cetățenia UE

Tot astăzi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE. Scopul acesteia este de a colecta informații, experiențe și opinii cu privire la drepturile legate de cetățenia UE, care vor fi incluse în următorul raport privind cetățenia UE. Având în vedere pandemia de COVID-19, consultarea include și întrebări despre impactul măsurilor de urgență asupra drepturilor legate de cetățenia UE. Toți cetățenii și toate organizațiile pot contribui la această consultare până la 1 octombrie 2020.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

Published

on

© Photo Collage (US State Department/ European Union, 2020)

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 22 ianuarie 2021, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De altfel, reuniunea în sistem videoconferință a reprezentat primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe tema diplomației și securității climatice și a consolidării cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA pe acest subiect, inclusiv în perspectiva reuniunii Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, în luna noiembrie 2021, mai precizează MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre prin organizarea, imediat după instalarea noului Președinte al SUA, a acestor consultări cu UE, ceea ce simbolizează angajamentul comun pentru o agendă transatlantică reînnoită. În acest context a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

De asemenea, a apreciat deschiderea SUA pentru promovarea și asumarea unor obiective ambițioase în domeniul climatic. În acest cadru, a salutat puternic decizia părții americane de revenire în Acordul de la Paris.

Citiți și Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unei coordonări transatlantice sporite, dat fiind potențialul acesteia de a impulsiona angajamente mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de asumare a obiectivului neutralității climatice și din partea altor parteneri și economii importante la nivel global. A menționat, în acest sens, importanța securității energetice, precum și prioritatea revitalizării Consiliului Energetic UE-SUA, format care contribuie la stabilirea abordărilor și priorităților comune în domeniu, cu relevanță și asupra obiectivului combaterii schimbărilor climatice.

În acest context, oficialul român a evidențiat rolul esențial al diplomației climatice pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și crearea premiselor pentru obținerea de rezultate semnificative în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an.  

Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry a transmis, la rândul său, hotărârea noii Administrații SUA de a coopera îndeaproape cu Uniunea Europeană și cu statele membre pentru gestionarea provocărilor comune și asumarea unui leadership global comun. A reconfirmat angajamentul ferm al SUA în domeniul schimbărilor climatice, al adaptării și rezilienței.

Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul special al SUA pentru climă John Kerry, facilitată de partea daneză, a vizat inclusiv coordonarea miniștrilor de externe europeni înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie. La reuniune au mai participat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.

Continue Reading

U.E.

Curtea de Conturi Europeană: Ajutorul umanitar acordat de UE pentru educație ar trebui să se întindă pe un orizont de timp mai lung și să ajungă la un număr mai mare de fete

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În ultimii ani, ajutorul acordat de UE în scopul educației în situații de urgență și de criză prelungită a funcționat destul de bine prin intermediul unor proiecte de asistență relevante. Totuși, raportul special publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană identifică totodată mai multe deficiențe. În ansamblu, sprijinul din partea UE ajunge la un număr mai mare de băieți decât de fete, deși acestea din urmă sunt mai expuse decât băieții riscului de neșcolarizare în regiunile afectate de conflicte. De asemenea, eficiența ajutorului UE ar putea beneficia de pe urma unor proiecte pe termen mai lung, a unei analize îmbunătățite a costurilor, precum și de pe urma unei sustenabilități mai mari a programelor de tip „numerar pentru educație”, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

Conform estimărilor, 64 de milioane de copii din țările în curs de dezvoltare nu urmează nicio formă de învățământ primar. Jumătate dintre acești copii locuiesc în zone afectate de conflicte. Accesul la educație le oferă oportunități de învățare și le asigură o protecție fizică imediată, precum și dobândirea de cunoștințe și de abilități cu ajutorul cărora aceștia să poată supraviețui.

Comisia Europeană a majorat recent ajutorul pentru educație la 10 % din ajutorul său umanitar total, în 2019 acesta ajungând la 160 de milioane de euro. Curtea a constatat că ajutorul din partea UE a contribuit la restabilirea și la menținerea accesului la educație sigură și de bună calitate pe durata crizelor umanitare. Proiectele au fost relevante și bine coordonate, iar Comisia Europeană a remediat problemele pe care le identificase în cursul vizitelor de monitorizare. Drept urmare, proiectele au fost în măsură să își atingă majoritatea obiectivelor.

„Cu mijloace relativ limitate, UE a reușit să vină în ajutorul a numeroși copii neșcolarizați din zone afectate de crize”, a declarat Hannu Takkula, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Cu toate acestea, sprijinul său pentru educație în situații de urgență trebuie optimizat, astfel încât să se ajungă la nivelul de eficiență și de pertinență pe care această cauză nobilă îl merită.”

Majoritatea proiectelor au o durată prea scurtă (10-12 luni) pentru a putea acoperi nevoile multianuale de educație ale copiilor în situații de criză de lungă durată. Aceasta a însemnat că ajutorul din partea UE a fost mai puțin eficient și mai puțin capabil să ofere soluții sustenabile.

În ceea ce privește eficiența, Curtea recomandă Comisiei să îmbunătățească analizele costurilor astfel încât să realizeze mai mult cu aceeași sumă de bani. Fetele sunt mai expuse riscului de abandon școlar decât băieții, deoarece probabilitatea ca ele să se ocupe de activități casnice, să cadă victime violenței și să fie obligate să se căsătorească de timpuriu este mai mare. Or, Curtea atrage atenția în raportul său că procentul de fete către care este direcționat ajutorul și/sau care beneficiază efectiv de acesta nu reflectă dezavantajele mai mari cu care ele se confruntă.

În fine, proiectele de tip „numerar pentru educație” ale UE au o contribuție minoră la reducerea dependenței beneficiarilor de asistența în numerar. Prin urmare, Curtea recomandă Comisiei să își planifice activitatea în așa manieră încât rezultatele să fie sustenabile după încheierea acțiunii sale de ajutor umanitar, de exemplu prin încurajarea autonomiei și prin direcționarea mai multor familii beneficiare către soluții de asigurare a subzistenței.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 mins ago

Mii de cetățeni protestează în Rusia în semn de sprijin pentru Aleksei Navalnîi: “Rusia va fi liberă. Putin e un asasin”. Soția lui Navalnîi, arestată

POLITICĂ31 mins ago

Premierul Florin Cîțu: România, printre țările care au pregătit foarte bine campania de vaccinare. Păstrăm obiectivul de a vaccina 10,4 milioane de români până în septembrie

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Pledez pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță. Dreptul la deconectare trebuie să devină fundamental

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Prima întâlnire a lui Joe Biden cu un lider străin: Președintele SUA și premierul Canadei Justin Trudeau se vor întâlni luna viitoare pentru a deschide “o nouă eră”

NATO5 hours ago

Noul secretar american al apărării a vorbit cu secretarul general NATO: A fost prima sa convorbire telefonică pentru “a întări importanța Alianței pentru SUA”

CONSILIUL UE6 hours ago

Prima reuniune UE – SUA în era Joe Biden a avut loc: Bogdan Aurescu a subliniat “sprijinul ferm al României pentru consolidarea rezilienței strategice transatlantice”

NATO8 hours ago

Mircea Geoană: NATO a inaugurat o Capabilitate de Răspuns la Incidente Cibernetice în Republica Moldova

SUA21 hours ago

Senatul SUA îl confirmă pe Lloyd Austin în funcția de secretar al apărării, primul afro-american care devine șef al Pentagonului

U.E.21 hours ago

Curtea de Conturi Europeană: Ajutorul umanitar acordat de UE pentru educație ar trebui să se întindă pe un orizont de timp mai lung și să ajungă la un număr mai mare de fete

Cristian Bușoi21 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, anunță că s-au făcut ”progrese semnificative” în cadrul negocierilor purtate cu instituțiile UE privind Mecanismul de Conectare a Europei

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac3 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE3 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac4 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending