Connect with us

INTERNAȚIONAL

“Charlie Hebdo”, o nouă caricatură foarte controversată. “Ce ar fi devenit Aylan dacă ar fi crescut? Un agresor sexual în Germania”

Published

on

Revista de satiră franceză Charlie Hebdo a publicat un desen care face referire la băiatul de trei ani din Siria înecat anul trecut, despre care spune că ar fi fost un bărbat ce hărţuieşte sexual o femeie dacă ar fi ajuns mare.

Desenul este însoţit de textul: “Ce ar fi devenit Aylan dacă ar fi crescut? Un agresor sexual în Germania”.

Caricatura vine ca replică la atacurile refugiaţilor din Germania asupra femeilor, în noaptea de Anul Nou, la Koln.

charlie-1

dead boy refugee

 

 

.

SUA

Război comercial: SUA menține tarifele de 15% la aeronavele Airbus și de 25% la alte mărfuri din Uniunea Europeană

Published

on

© European Communities, 2005/Source: EC - Audiovisual Service

Guvernul Statelor Unite a declarat, miercuri, că va menține tarife de 15% la aeronavele Airbus și 25% la alte mărfuri europene, în ciuda eforturilor depuse de Uniunea Europeană pentru a rezolva o dispută privind subvențiile acordate producătorilor de aeronave, care durează de 16 ani, informează Reuters, preluat de Agerpres.

Reprezentantul american pentru comerț, Robert Lighthizer, a declarat că UE nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma deciziilor Organizației Mondiale a Comerțului, iar Washingtonul va iniția un nou proces pentru a încerca să ajungă la o soluție pe termen lung.

Oficialii OMC au apreciat că împrumuturile preferenţiale acordate Airbus pentru dezvoltarea modelelor A350 şi A380 au provocat un prejudiciu pentru SUA evaluat la 7,5 miliarde de dolari. În consecinţă, Washingtonul poate riposta prin introducerea unor tarife vamale suplimentare pentru produse europene cu aceeaşi valoare.

Acesta a declarat că va modifica lista produselor europene afectate, care se ridică la o valoare de 7,5 miliarde de dolari, pentru a elimina anumite mărfuri din Grecia și Marea Britanie și a adăuga mărfuri cu o valoare echivalentă din Germania și Franța.

Totodată, oficialul american a ignorat apelurile oficialilor UE și ale parlamentarilor americani pentru a reduce tarifele la produsele alimentare, vin și băuturi spirtoase din UE, însă nu a adăugat tarife la vodcă, gin și bere, așa cum amenințase anterior. 

În acest context, Airbus a declarat că „regretă profund” decizia SUA de a menține tarifele pentru aeronavele produse de companie. De altfel, gigantul aeronautic a anunţat, la 24 iulie, că a făcut pasul final menit să pună capăt disputei comerciale transatlantice de miliarde de dolari pe tema subvenţiilor din domeniul aviatic, acceptând să plătească rate mai ridicate ale dobânzilor pentru împrumuturile guvernamentale primite de la Franţa şi Spania pentru dezvoltarea avioanelor Airbus A350, date în exploatare în 2015.

Mai mult. Airbus a mai transmis că „are încredere că Europa va răspunde în mod corespunzător pentru a apăra interesele tuturor companiilor și sectoarelor europene, inclusiv ale Airbus, care sunt vizate de aceste tarife”, relatează BBC

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că „UE … Franţa, Spania şi Germania … respectă deplin deciziile OMC în cazul Airbus, ceea ce înlătură orice motiv ca SUA să menţină tarifele vamale suplimentare pentru produse europene şi este suficient pentru soluţionarea rapidă a acestei dispute îndelungate”. 

În acest sens, comisarul european pentru comerț, Phil Hogan, a transmis că se va implica activ în tratative cu Lighthizer pentru a ajunge la o soluționare, precizând, totodată, că recesiunea provocată de pandemia de coronavirus arată urgența cu care trebuie pus capăt conflictului comerial.

Totuși, Comisia Europeană a subliniat că, în funcție de deciziile de arbitraj ale OMC în cazul paralel al subvenţionării de către SUA a producătorului de avioane Boeing, vor fi stabilite dimensiunea şi anvergura oricăror măsuri de retorsiune.

Împrumuturile guvernamentale sunt printre măsurile europene pe care OMC le-a considerat subvenţii ilegale, ca parte a cazurilor care vizează şi sprijinul SUA pentru Boeing, începute în 2004.

Statele Unite au declarat în mai că sunt în deplină conformitate cu constatările OMC, după ce statul Washington a eliminat scutirile de taxe din industria aerospațială, de care a beneficiat în mare parte Boeing. 

SUA au impus, în octombrie 2019 tarife, de 25% pentru o serie de produse alimentare, vin și băuturi spirtoase din UE, inclusiv brânză italiană și whisky scoțian ca represalii pentru subvențiile acordate UE pentru producția aeronavelor mari.

Inițial, SUA au impus tarife de 10% aeronavelor Airbus, dar le-au majorat la 15% în martie.

Împrumuturile guvernamentale sunt printre măsurile europene pe care OMC le-a considerat subvenţii ilegale, ca parte a cazurilor care vizează şi sprijinul SUA pentru Boeing, începute în 2004.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Alegeri SUA: Joe Biden o prezintă pe Kamala Harris drept ”persoana potrivită” pentru a ajuta la ”reconstrucţia ţării”

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Candidatul democrat Joe Biden a afirmat miercuri că senatoarea Kamala Harris este ”persoana potrivită” pentru a ajuta la ”reconstrucţia ţării”, după alegerea istorică de a o plasa în cursa pentru a deveni prima femeie vicepreşedinte al SUA, dacă vor câştiga alegerile în faţa lui Donald Trump şi Mike Pence în noiembrie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Am avut de ales, dar nu am nicio îndoială că am ales persoana potrivită” pentru aceste alegeri “vitale pentru această ţară”, a declarat Biden, cu ocazia primei apariţii împreună cu senatoarea de culoare la Wilmington, în statul Delaware.

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat “surprins” de decizia lui Joe Biden de a candida la Casa Albă în tandem cu senatoarea Kamala Harris, afirmând că aceasta s-a arătat “lipsită de respect” faţă de fostul vicepreşedinte în timpul dezbaterilor democraţilor şi a avut performanţe “mediocre” în campanie.

Candidatul democrat la președinția SUA, Joe Biden, a ales-o pe senatoarea din California Kamala Harris pentru a fi viitoarea vicepreședintă a Statelor Unite în cazul în care Biden va câștiga scrutinul prezidențial din 3 noiembrie în fața lui Donald Trump.

Senatoarea democrată este prima femeie afro-americancă din istorie nominalizată la funcția de vicepreședinte al SUA de unul dintre cele două mari partide. De altfel, dacă fostul vicepreședinte Joe Biden va câștiga alegerile prezidențiale, Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

“Am deosebita onoare de a anunța că am ales-o pe Kamala Harris, un luptător neînfricat pentru oamenii de rând și unul dintre cei mai buni funcționari publici din țară – în calitate de vicepreședinte”, a scris Biden, pe Twitter.

 

Decizia lui Biden a urmat unui proces de căutare unui candidat care ar putea aduce voturi importante democraților într-un an electoral sălbatic și imprevizibil, care are loc pe fondul unei pandemii globale și a unor diviziuni interne puternice din cauza rasismului.

Această decizie este așteptată să aibă un impact major, nu numai pentru perspectivele politice imediate ale democraților, ci și pentru viitorul partidului.

Biden, în vârstă de 77 de ani, s-a prezentat drept un “candidat de tranziție”, care ar servi drept „punte” către o nouă generație de lideri, alimentând speculațiile că, în cazul în care ar fi ales, el va fi un președinte cu un mandat, amintește The Guardian. Coechipierul său va fi considerat potențialul succesor al lui Biden și persoana care ar putea deveni prima femeie președintă a națiunii.

Doar două femei au fost nominalizate anterior pentru vicepreședinție de către un partid politic major și niciuna nu a avut succes, : Sarah Palin, guvernatorul statului Alaska, în anul 2008, și Geraldine Ferraro, membră a Camerei Reprezentanților, în 1984.

Kamala Harris, 55 de ani, este de profesie avocat și a devenit senator în anul 2017. În calitate de membru al Partidului Democrat, Harris este a doua femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care face parte din Senatul SUA.

 

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending