Cel mai prost an pentru euro din ultimii zece ani începe să arate şi mai prost, odată cu includerea yuan-ului chinezesc în Fondul de Rezervă al FMI, scrie Bloomberg, potrivit Ziarul Financiar.
Moneda folosită în 19 state, care avea o pondere în 37,4% în ”coşul” monetar al FMI, DST, va scădea la 30,93%, potrivit unui raport de luni. Yuanul se va alătura dolarului, euro, lirei şi yen-ului de la 1 octombrie 2016, cu o pondere de 10,92%.
Euro a pierdut 13% în lupta cu dolarul anul acesta, cel mai mult din ultimii ani, iar băncile centrale au redus proporţia valutei în rezerve la minimul de după 2002. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a semnalat în octombrie că este nevoie de nişte măsuri de stimulare a creşterii, după programul de cumpărare de active de 1.100 de miliarde de dolari, început în martie.
”Euro va avea cel mai mult de suferit în urma ajustării ponderilor valutelor. FMI ia de la euro şi dă Chinei. Celelalte rebalansări de la valutele străine sunt în cea mai mare parte neglijabile”, a spus Douglas Borhwick, şeful comisiei de schimb valutare de la Chapdelaine & Co, o companie de brokeraj din New York.
Valuta Chinei va depăşi yen-ul şi lira în noul ”coş” FMI. Noile valori vor fi 41,73% pentru dolar, 8,33% pentru yen şi 8,09% pentru liră, potrivit FMI. Dolarul are în prezent 41,9% în timp ce lira are 11,3% şi yen-ul 9,4%.
Prin includerea yuanului în coşul monedelor de constituire a rezervelor, alături de dolar, euro, yen şi liră sterlină, Fondul Monetar Internaţional speră să sprijine eforturile de reformare a economiei chineze, însă oficiali chinezi şi strategi internaţionali spun că este posibil ca reformele să nu continue în ritmul alert al ultimelor luni, relatează Reuters.
În plus, surse chineze sugerează că în urma deciziei FMI, conservatorii din China se vor putea opune mai clar adoptării de noi reforme semnificative. Mai importante sunt totuşi temerile de la Beijing că economia ţării nu poate face faţă unor noi reforme agresive. China face eforturi să-şi internaţionalizeze moneda, iar ţara s-a angajat să ducă mai departe reformele din sectorul financiar.
China va deține în 2016 președinția G20, sub auspiciile căreia plănuiește să pună bazele unei economii mondiale mai „integrate, interconectate și incluzive”. China și-a arătat în ultima perioadă angajamentul de a deveni un actor global mai responsabil. Poate cea mai notabilă realizare o reprezintă crearea Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură (AIIB) care va servi, cel mai probail, realizării planului ambițios „one belt, one road” care are ca scop sporirea legăturilor comerciale cu Asia, cu Orientul Mijlociu și cu Europa. Faptul că 50 de state au semnat drept state fondatoare, în ciuda opoziției SUA și a Japoniei, indică interesul membrilor în a-și securiza resursele.
.
