Pentagonul a inclus pentru scurt timp conglomeratul tehnologic chinez Alibaba și producătorul auto BYD pe lista companiilor pe care Statele Unite le consideră asociate cu armata chineză, înainte de a retrage documentul fără explicații, o decizie care a avut efecte imediate pe piețele financiare, relatează Financial Times.

Potrivit publicației, Departamentul american al Apărării a transmis vineri dimineață către Federal Register o versiune actualizată a listei „Chinese Military Companies”, cunoscută drept lista 1260H, care include companii despre care Washingtonul apreciază că au legături directe sau indirecte cu sectorul militar chinez. Documentul a fost, însă, retras la scurt timp după publicare, fără o explicație oficială. 

Pe listă au fost incluse, alături de Alibaba și BYD, compania tehnologică Baidu, firma de biotehnologie WuXi AppTec și compania de robotică RoboSense, în timp ce producătorul de cipuri YMTC a fost eliminat.

Pentagonul nu a comentat decizia.

Chiar dacă lista a fost retrasă ulterior, reacția investitorilor a fost imediată. Acțiunile Alibaba au fost printre cele mai afectate din sectorul tehnologic chinez, scăzând cu peste 3% la bursa din Hong Kong, în timp ce titlurile BYD și Baidu au înregistrat corecții de aproximativ 1%, potrivit datelor citate de Financial Times și Bloomberg.

Analiștii subliniază că includerea pe lista 1260H nu implică automat sancțiuni, însă interzice Pentagonului să încheie sau să prelungească contracte cu companiile vizate și este considerată de investitori un semnal de risc care poate preceda restricții comerciale suplimentare.

Decizia Pentagonului vine într-un moment sensibil al relațiilor dintre Washington și Beijing, cu doar câteva luni înaintea unei posibile întâlniri între președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, după armistițiul comercial convenit între cele două puteri economice în toamnă.

Financial Times subliniază că includerea unor giganți tehnologici chinezi pe listă riscă să amplifice tensiunile, în condițiile în care politica americană privind tehnologia chineză rămâne un subiect central al dezbaterilor de securitate națională.

Alibaba a respins acuzațiile, afirmând că „nu este o companie militară chineză și nu participă la nicio strategie de fuziune militar-civilă”, anunțând că va lua măsuri legale împotriva oricăror afirmații considerate eronate. La rândul său, Baidu a transmis că respinge includerea pe listă, susținând că nu există dovezi care să justifice această decizie. BYD nu a oferit un comentariu imediat.

Lista 1260H, introdusă în 2021, include în prezent peste 130 de entități din domenii variate, de la tehnologie și telecomunicații până la transport, construcții și producția de hardware, considerate de autoritățile americane ca având legături cu armata chineză.

Corespondență din München

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a avertizat sâmbătă împotriva apelurilor „impulsive” ca Statele Unite să se distanțeze de China și a declarat că, în pofida unor semnale recente pozitive din partea Casei Albe, anumite voci din SUA subminează relația bilaterală.

Făcând apel la o politică „pozitivă și pragmatică” din partea Washingtonului, el a declarat într-un discurs susținut la Conferința de Securitate de la München că cel mai bun rezultat pentru ambele părți ar fi cooperarea.

Wang Yi s-a întâlnit vineri cu secretarul de stat american Marco Rubio, într-o întrevedere descrisă de un oficial american drept „pozitivă și constructivă”, și a discutat despre o vizită planificată la Beijing în aprilie a președintelui american Donald Trump.

🔴 LIVE from #MSC2026 | China in the World with Wang Yi and @ischinger https://t.co/6fcYvaxtTq

— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 14, 2026

După un an de turbulențe legate de politica comercială și de tarife, Statele Unite și China au încercat să își detensioneze relațiile, iar Wang Yi a spus că Beijingul a fost încurajat de declarațiile recente de la Casa Albă care au arătat „respect pentru președintele Xi Jinping și pentru poporul chinez”.

Însă, Statele Unite și țările europene sunt tot mai îngrijorate de dependența lor în creștere de China pentru materiile prime și componentele esențiale ale lanțurilor lor de aprovizionare din industrie, iar apelurile pentru reducerea acestei dependențe s-au intensificat.

Wang Yi a afirmat că unii din Statele Unite „fac tot posibilul să atace și să defăimeze China” și că există două perspective posibile pentru relațiile bilaterale. Statele Unite ar putea înțelege China în mod rezonabil și obiectiv și ar putea adopta o politică pozitivă și pragmatică față de China, a mai afirmat acesta.

„Cealaltă perspectivă este să se caute decuplarea de China și ruperea lanțurilor de aprovizionare și să se adopte o opoziție față de China în orice, într-un mod pur emoțional, reflex”, a declarat el.

Ministrul chinez de externe a avertizat că unii „încearcă să desprindă Taiwanul de China și calcă pe liniile roșii ale Chinei, ceea ce ar putea împinge foarte probabil China și Statele Unite spre un conflict”.

„China, din partea noastră, dorește să vadă prima perspectivă și cred că împărtășiți aceeași abordare, dar China este bine pregătită să facă față tuturor tipurilor de riscuri”, a mai punctat Wang Yi.

Wang Yi i-a îndemnat pe participanți să „revitalizeze sistemul ONU”, deoarece, în caz contrar, „lumea ar reveni la legea junglei, unde cei puternici îi pradă pe cei slabi”. Ministrul nu a menționat nici măcar o dată Statele Unite, însă discursul său a încercat să prezinte China drept alternativa corectă și respectuoasă față de reguli.

Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, pe rețeaua sa socială Truth Social, că a avut o „convorbire lungă și aprofundată” cu omologul său chinez, Xi Jinping, menționând Iranul, războiul Rusiei din Ucraina, achizițiile de energie ale Chinei și vizita sa programată în aprilie drept principalele teme discutate.

Comunicatul Beijingului a evidențiat însă Taiwanul drept „cea mai importantă problemă” în relațiile bilaterale, îndemnând Statele Unite să „trateze cu prudență problema vânzărilor de arme către Taiwan”, relatează CNBC. China susține că Taiwanul face parte din teritoriul său, afirmații respinse de insula guvernată democratic.

Washingtonul a aprobat în decembrie anul trecut vânzări de armament către Taiwan în valoare de până la 11,15 miliarde de dolari — unele dintre cele mai mari din istorie — pentru a consolida capacitățile de apărare ale insulei și a descuraja orice agresiune militară din partea Beijingului.

„Am încheiat o convorbire telefonică excelentă cu președintele Chinei, Xi. A fost o discuție lungă și aprofundată, în cadrul căreia au fost abordate numeroase subiecte importante, inclusiv comerțul, domeniul militar, vizita pe care o voi face în China în luna aprilie (pe care o aștept cu mare interes!). Taiwanul, războiul dintre Rusia și Ucraina, situația actuală din Iran, achizițiile de petrol și gaze ale Chinei din Statele Unite, analiza de către China a achiziționării unor produse agricole suplimentare, inclusiv creșterea cantității de soia la 20 de milioane de tone pentru sezonul curent (s-au angajat la 25 de milioane de tone pentru sezonul următor!), livrările de motoare pentru avioane și numeroase alte subiecte, toate foarte pozitive!”, a scris Trump, pe Truth Social.

În timpul convorbirii, Trump a subliniat importanța relațiilor comerciale dintre cele două țări, inclusiv achizițiile Chinei de petrol și gaze, produse agricole și livrări de motoare pentru avioane.

China a fost de acord să își majoreze achizițiile de soia americană la 20 de milioane de tone în sezonul curent și la 25 de milioane de tone în sezonul următor, a afirmat Trump.

În timp ce Trump a descris convorbirea drept „excelentă” și a subliniat că relația sa personală cu Xi este „una extrem de bună”, liderul chinez a adoptat un ton mai temperat, afirmând că „SUA au preocupările lor și China are preocupările sale”, dar că o soluție poate fi găsită dacă ambele părți se apropie una de cealaltă cu „reciprocitate”.

Ce a lipsit din convorbire: pământurile rare, Venezuela

Niciuna dintre părți nu a menționat aprovizionarea Chinei cu minerale de pământuri rare — o temă care a revenit în prim-plan anul trecut, după ce Beijingul și-a folosit poziția dominantă în domeniul mineralelor critice pentru a obține pârghii și a-l determina pe Trump să își tempereze amenințările tarifare, mai precizează CNBC.

Comunicatele oficiale ale ambelor părți au omis și tensiunile persistente legate de Venezuela, după ce SUA l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolas Maduro și pe soția acestuia într-o operațiune militară spectaculoasă la începutul acestui an și au preluat controlul asupra industriei petroliere a țării.

În urma operațiunii militare, Trump a cerut Venezuelei să își reducă legăturile economice cu mai multe state, inclusiv cu China, dar ulterior și-a nuanțat poziția, afirmând că investițiile chineze ar fi binevenite.

Punct sensibil: Iranul

Convorbirea lui Trump cu Xi a avut loc la câteva ore după ce președintele chinez a purtat o videoconferință cu președintele rus Vladimir Putin, pentru a discuta puncte sensibile geopolitice din regiune.

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Yuri Ușakov, le-a declarat jurnaliștilor, într-un briefing susținut după discuția Xi–Putin, că cei doi lideri au urmărit să își alinieze pozițiile privind dosare globale sensibile, inclusiv Iranul, Venezuela și Cuba.

„Relația cu China, precum și relația mea personală cu președintele Xi, este una extrem de bună, iar amândoi realizăm cât de important este să o menținem astfel. Cred că în următorii trei ani ai mandatului meu vor fi obținute multe rezultate pozitive în legătură cu președintele Xi și cu Republica Populară Chineză!”