Liderii G7 au reiterat, la finalul reuniunii din această lună, angajamentul de a elimina treptat dependența Occidentului de resursele energetice ale Federației Ruse. În acest sens, aceștia au dezbătut măsuri suplimentare pentru a împiedica Moscova să profite de pe urma războiului, introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești, printre acestea. 

„Pe măsură ce eliminăm treptat petrolul rusesc de pe piețele noastre interne, vom căuta să dezvoltăm soluții care să ne îndeplinească obiectivele de reducere a veniturilor rusești din hidrocarburi și de sprijinire a stabilității pe piețele energetice globale, reducând în același timp la minimum impactul economic negativ, în special asupra țărilor cu venituri mici și mijlocii”, au transmis liderii G7 în declarația finală. 

„În acest sens, salutăm decizia Uniunii Europene de a explora, împreună cu partenerii internaționali, modalități de reducere a creșterii prețurilor la energie, inclusiv posibilitatea introducerii unor plafonări temporare ale prețurilor de import, acolo unde este cazul”, au mai adăugat înalții oficiali.                                                        

În ceea ce privește petrolul, liderii au decis că vor lua în considerare o serie de abordări, inclusiv opțiuni pentru o posibilă interzicere completă a tuturor serviciilor care permit transportul de țiței și produse petroliere rusești pe mare la nivel global, cu excepția cazului în care petrolul este achiziționat la un preț sau sub un preț care urmează să fie convenit în urma consultării cu partenerii internaționali.

„Atunci când luăm în considerare aceste opțiuni, vom lua în considerare, de asemenea, mecanisme de atenuare, alături de măsurile noastre restrictive, pentru a ne asigura că țările cele mai vulnerabile și cele mai afectate își mențin accesul la piețele energetice, inclusiv la cele din Rusia. Invităm toate țările care împărtășesc aceleași idei să ia în considerare posibilitatea de a se alătura acțiunilor noastre. Îi însărcinăm pe miniștrii noștri relevanți să continue să discute de urgență aceste măsuri, consultându-se cu țările terțe și cu părțile cheie din sectorul privat, precum și cu furnizorii de energie existenți și noi, ca alternativă la hidrocarburile rusești”, au concluzionat aceștia. 

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu va desemna Rusia stat sponsor al terorismului, refuzând astfel o cerere făcută, luni, de către omologul ucrainean Volodimir Zelenski către liderii G7 după atacul cu rachete asupra centrului comercial din orașul Kremenchuk, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Includerea Rusiei pe o listă cu state care sponsorizează terorismul ar presupune aplicarea unor sancțiuni și mai dure decât cele aplicate 

„Nu avem nevoie de niciun fel de calificare pentru a aplica aceste sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina”, a declarat, însă Macron. „Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige” războiul de agresiune declanşat împotriva Ucrainei, prin urmare sancţiunile împotriva Moscovei „se vor menţine atâta timp cât este necesar, în următoarele săptămâni şi în următoarele luni”, a mai adăugat președintele francez.

Macron a mai declarat la Elmau, unde a avut loc reuniunea la vârf a grupului ţărilor celor mai industrializate, că de la summitul NATO care urmează la Madrid trebuie transmis un mesaj „de unitate şi forţă” privind securitatea Europei.

Președintele Ucrainei s-a înfuriat după atacul cu rachete asupra mall-ului, declarând că „doar teroriștii total nebuni, care nu ar trebui să aibă loc pe Pământ, pot lansa rachete asupra unor obiective civile”, adăugând în același timp că „Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat sponsor al terorismului”. „Lumea poate și, prin urmare, trebuie să oprească teroarea rusă”, a mai subliniat acesta. 

Citiți și Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

De asemenea, președintele ucrainean a precizat că Rusia a folosit deja aproape 2.800 de rachete de croazieră diferite împotriva Ucrainei, iar numărul de bombe aeriene și de rachete MLRS care au lovit orașele ucrainene pur și simplu nu poate fi numărat.

La rândul său, Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial ucrainean, a scris luni pe Twitter că atacul a arătat că Rusia ar trebui să fie „desemnată drept stat sponsor al terorismului” și a cerut mai multe livrări de arme. „Avem nevoie de apărare antirachetă”, a punctat oficialul.

Liderii Grupului celor șapte națiuni, o adunare a puterilor economice globale, au condamnat în mod colectiv atacul ca fiind o crimă de război, calificându-l drept „abominabil” și promițând „un sprijin neclintit” pentru Ucraina într-o declarație comună.  Totodată, Consiliul de Securitate al ONU urmează să discute atacul în cadrul unei reuniuni de marți.

Liderii țărilor G7 au convenit asupra creării unui „club pentru climă”, menit să consolideze și să extindă cooperarea în combaterea încălzirii globale și care se va concentra în acest scop pe măsuri în sectorul industrial, relatează presa internațională și Agerpres. 

„Susținem obiectivele unui Club internațional pentru climă și vom colabora cu partenerii în vederea înființării acestuia până la sfârșitul anului 2022. Pentru a stimula acțiuni urgente, ambițioase și incluzive în vederea alinierii noastre la traiectoria de 1,5 grade Celsius și pentru a accelera punerea în aplicare a Acordului de la Paris, ne angajăm să avem un sector rutier puternic decarbonizat până în 2030, un sector energetic complet sau predominant decarbonizat până în 2035 și să acordăm prioritate unor măsuri concrete și oportune în vederea atingerii obiectivului de accelerare a eliminării treptate a energiei naționale pe bază de cărbune”, au transmis liderii G7, potrivit declarației oficiale. 

De asemenea, liderii au anunțat că acest club al climei va fi un „forum interguvernamental de mare ambiţie” şi deschis tuturor ţărilor.

„Invităm partenerii noştri, în special principalii emiţători de gaze cu efect de seră, membrii G20 şi alte economii în dezvoltare şi emergente să intensifice discuţiile şi consultările cu noi, în special pentru a promova tranziţia energetică şi a accelera procesul de renunţare la carbon”, au indicat în declaraţie liderii celor şapte puteri.

Aceștia au remarcat „cu preocupare” că în aceste momente „nici ambiţiile climatice globale şi nici implementarea lor nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Formatul G7 se reunește la nivelul liderilor celor mai industrializate democrații din anul 1975. Grupul a devenit G8 în anul 1997, când democrațiile occidentale au întins mâna prieteniei și a cooperării către Rusia, însă acest format a luat sfârșit în 2014, când liderii G7 au decis excluderea Federației Ruse ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Moscova.