Connect with us

U.E.

Christine Lagarde: Revizuirea politicii monetare a BCE va ține cont de lupta împotriva schimbărilor climatice și emergența monedelor digitale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat, într-un interviu pentru POLITICO, că instituția pe care o conduce a rămas „fixată” pe obiectivul său de bază, și anume menținerea stabilității prețurilor, dar că trebuie, de asemenea, să se adapteze la o lume în schimbare, caracterizată de noi provocări, cum ar fi lupta împotriva schimbărilor climatice și apariția monedelor digitale, în contextul în care banca pune la punct prima sa revizuire a strategiei de politică monetară din ultimii aproape 20 de ani.

„Nu a mai existat nicio revizuire strategică din 2003 și am considerat că ar fi trebuit realizată de mult timp. (…) Am analizat toate aspectele posibile. De la definiția stabilității prețurilor, la măsurarea inflației, la definiția termenului mediu, la relația dintre politicile monetare și fiscale, la impactul schimbărilor climatice, la comunicare”, a declarat șefa ECB, precizând că reforma nu va atrage necesitatea modificării Tratatelor UE. „Când am început această revizuire a strategiei, am spus că nu vom omite nimic, dar în egală măsură vom ajunge la ceva care va funcționa. Așadar, lucrăm în cadrul parametrilor și limitelor Tratatului, astfel încât să nu fie necesară o modificare a acestuia”, a adăugat Lagarde. 

Întrebată dacă în urma revizuirii strategiei, BCE va acorda mai mult spațiu mandatelor sale secundare, Lagarde a precizat că activitatea instituției va rămâne dedicată mandatului său principal privind menținerea stabilității prețurilor, însă va fi vigilentă și la provocările actuale, precum schimbările climatice și apariția de noi monede digitale.

„Nu, deloc. Le spun tuturor celor interesați de aceste distincții, în special celor care spun că obiectivul principal contează cel mai mult: menținerea stabilității prețurilor este un mandat foarte concentrat, dar și un mandat larg. De exemplu, dacă nu acorzi atenție schimbărilor climatice, cum poți presupune că ai stabilitate a prețurilor și că noua ta definiție a inflației este corectă? Cum poți presupune că ai stabilitate a prețurilor dacă nu îți schimbi modelele pentru a lua în considerare nu doar ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, ci și ceea ce este posibil să se întâmple în următorii 30 de ani și dacă acestea vor afecta valoarea activelor în prezent?”, a explicat aceasta.

Spre deosebire de multe alte bănci centrale, BCE nu are un mandat dublu, în care trebuie să urmărească două obiective la fel de importante, cum ar fi stabilitatea prețurilor și ocuparea deplină a forței de muncă (precum Sistemul Rezervei Federale a SUA). BCE are un singur obiectiv principal – menținerea stabilității prețurilor – în funcție de care poate urmări obiective secundare, cum ar fi ocuparea deplină a forței de muncă sau protecția mediului, care sunt menționate la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

De asemenea, șefa BCE a precizat că în procesul de revizuire a politicii monetare a instituției, „am analizat ceea ce fac ceilalți, întrucât învățăm atât din trecut, cât și de la vecini”, cu referire la ceea ce a prezentat Rezerva Federală – țintirea inflației medii cu simetrie asimetrică și concentrarea asupra ocupării forței de muncă. Totuși, Lagarde a subliniat că acest lucru „nu influențează ceea ce va funcționa pentru noi, deoarece activitatea noastră nu a fost încă finalizată”.

Revizuirea strategică a politicii monetare a BCE are loc în premieră la 17 ani de la înființarea instituției și se urmărește susținerea unui exercițiu de revizuire mai regulat, o variantă fiind la 8 ani, odată cu schimbarea președinției băncii, potrivit economistei-șef a zonei euro, care susține această variantă care oferă continuitate, spre deosebire de cea a unui ciclu de cinci ani.

„Nu sunt sigură că trebuie să aibă loc o dată la cinci ani (revizuirea strategică, n.r.), sincer, nu ne-am hotărât asupra acestui aspect. Părerea mea personală este că, dacă facem acest lucru o dată la cinci ani, vine un moment în care un președinte nou se instalează și este aproape blocat pentru primii cinci ani ai mandatului său. În schimb, ar putea fi aliniată cu președinția. În acest fel, în primul an, fiecare președinție va continua implementarea strategiei anterioare, în timp ce va începe o nouă evaluare. Este oarecum un moment constituțional, dacă ne gândim la traseu, la ancoră, la instrumente, la relația politicii monetare cu cea fiscală, cu stabilitatea financiară, de exemplu. Într-un fel, este cu totul de bază. Prin urmare, nu ar trebui să fie necesar să facem acest lucru prea des”, a explicat Christine Lagarde. 

Președinta BCE a mai precizat că primele rezultate ale strategiei sunt așteptate fie la finele verii, fie la începutul toamnei, progresul pe noua strategie fiind avansat, însă a punctat că acest lucru „este mai puțin important decât calitatea revizuirii și existența unui consens solid” în cadrul zonei euro asupra direcției noii politici monetare. 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

UE condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană condamnă instrumentalizarea migranților de către regimul Lukashenko și anunță că va ajuta Lituania în fluxul de migranți, se arată în comunicatul oficial.

„Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, a transmis șeful diplomației europene, Josep Borrell.

UE și statele sale membre vor aborda creșterea continuă a numărului de treceri neregulamentare în UE dinspre Belarus pentru a păstra integritatea frontierei sale externe. În conformitate cu abordarea sa graduală, UE va lua în considerare posibilitatea unor măsuri restrictive care să vizeze traficanții de migranți care abuzează de drepturile omului sau pe cei implicați în alt mod în traficul de ființe umane.

UE și statele sale membre rămân hotărâte să gestioneze în mod eficient fluxurile migratorii pentru a proteja frontierele externe ale UE. Persoanele care nu au dreptul de ședere în UE sunt returnate. În acest context, UE și statele sale membre vor lua toate măsurile necesare în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

UE și statele sale membre, în semn de solidaritate, și-au sporit deja sprijinul, inclusiv prin desfășurarea intervenției rapide la frontieră FRONTEX și prin asistență tehnică suplimentară, și sunt pregătite să îl consolideze și mai mult. Statele membre vor oferi rapid sprijinul necesar pentru a asigura desfășurarea imediată a echipelor și mijloacelor relevante.

„Vom continua să punem în aplicare politica noastră în materie de migrație externă. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare capacitățile de returnare ale UE ca parte a unei abordări cuprinzătoare, inclusiv prin dialoguri și parteneriate cu țările de origine și de tranzit”, mai transmite Borrell.

Citiți și: Comisia Europeană solicită statelor membre să ajute Lituania în problema migranților creată intenționat de regimul Lukashenko

Continue Reading

CONSILIUL UE

Liban: Consiliul UE  a adoptat cadrul legal pentru impunerea de sancţiuni unor persoane şi entităţi

Published

on

© European Commission/ Twitter

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

  • obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
  • obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
  • obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
  • abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Continue Reading

U.E.

Harta Uniunii Europene pentru copii

Published

on

© https://op.europa.eu/

Harta Uniunii Europene pentru copii conține caracteristici sau tradiții ale fiecărui stat membru în parte și poate fi descărcată gratuit de la următorul link.

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/

© https://op.europa.eu/

Uniunea Europeană a fost creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”.

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană.

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending