Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutor de stat în valoare de 103 milioane de euro (512 milioane de lei) pentru sprijinirea construcției de instalații de stocare a energiei electrice în România.

Potrivit unui comunicat al instituției, măsura va fi finanțată parțial prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (”RRF”), ca urmare a evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Obiectivul schemei este de a sprijini investițiile în instalații de stocare a energiei electrice în baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei regenerabile provenite din surse eoliene și solare în sistemul energetic românesc.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unei subvenții directe pentru proiectele selectate în urma unui proces de licitație competitivă. Ajutorul pe beneficiar nu va depăși:

• 100% din deficitul de finanțare al proiectului;
• 167.000 de euro pe MWh de capacitate de stocare instalată sau
• o sumă maximă de 15 milioane de euro. Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 și trebuie să fie finalizate până la 31 decembrie 2025.

Comisia a evaluat schema în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și al Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (CEEAG).

Comisia a constatat că schema românească este necesară și adecvată pentru a accelera investițiile în instalații de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziția ecologică.

În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporțională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar și nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenței și comerțului în UE. Pe această bază, Comisia a aprobat schema românească în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Comisia Europeană evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutoare de stat cuprinse în planurile naționale de redresare și a oferit îndrumare și sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita desfășurarea rapidă a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Comisia Europeană a achitat marți o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.

Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.

De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.

Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.

O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.

Citiți și

UE trimite Ucrainei prima tranșă de 3 miliarde de euro din ajutorul pentru 2023. Acesta este prima plată din cele 18 miliarde de euro destinate Kievului

Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.

În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.

Comisia Europeană a aprobat o nouă rundă de 151 de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru a sprijini toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a până la 326 de reforme de ultimă oră în 2023.

Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente, strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente.

Potrivit unui comunicat al instituției, multe proiecte de reformă sunt, de asemenea, legate de provocările Planurilor de Redresare și Reziliență și ale Planului REPowerEU.

Pentru 2023, Comisia a aprobat următoarele 14 proiecte de sprijinire a reformei pentru România:

• Profesionalizarea personalului în domeniul achizițiilor publice – promovarea metodologiilor strategice, a integrității și a transparenței;
• Consolidarea capacității Ministerului Public de investigare a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală;
• Intervenții pentru reducerea sărăciei și creșterea echității prin utilizarea serviciilor comunitare integrate, parteneriate durabile și consolidarea comunităților locale;
• Punerea în aplicare a schemei de sprijin pentru energia regenerabilă din România;
• Îmbunătățirea mediului de afaceri prin punerea în aplicare a unei reforme simplificate în materie de acordare a licențelor;
• Sprijin tehnic pentru autoritățile române în vederea implementării investiției eID în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Țara noastră este parte a unor proiecte multinaționale:

• PACE – Mobilitatea funcționarilor publici;
• PACE – Schimburi de cooperare între România și alte state membre în domenii cheie de interes;
• Academia UE de supraveghere în domeniul finanțelor digitale;
• Consolidarea reformelor strategice ale administrației fiscale prin intermediul instrumentului de evaluare a diagnosticului administrației fiscale în România;
• Cadrul de gestionare a riscurilor ESG pentru sectorul financiar;
• Cartografierea competențelor autorităților naționale în domeniul punerii în aplicare a măsurilor restrictive ale UE. Cele mai bune practici și recomandări legislative;
• Demonstrarea conceptului de modele de inteligență artificială în monitorizarea abuzurilor de piață;
• Comunicarea către publicul larg a beneficiilor planurilor de redresare și reziliență.

Din 2017 până în prezent, România a beneficiat de 79 de proiecte finanțate prin Instrumentul de sprijin tehnic sau prin predecesorul acestuia, Programul de sprijin pentru reforme structurale.

© European Commission

Sprijinul a vizat o gamă largă de politici, 10 la număr, inclusiv în administrația publică, o mai bună reglementare, cheltuielile publice, educația financiară, asistența medicală și educația. Un accent deosebit a fost pus pe digitalizare atât în sectorul public, cât și în cel privat.

© European Commission

Intensificarea cooperării între administrațiile publice din statele membre

În această nouă rundă de proiecte pentru 2023, IST va continua să se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în aplicare a politicilor.

Pe parcursul acestui an, IST va consolida, de asemenea, cooperarea între statele membre prin intermediul celui mai mare număr de proiecte transnaționale, cu 33 de proiecte de reformă multinaționale și 10 proiecte multiregionale.

Comisia Europeană va sprijini statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune.

Menținerea atenției asupra reformelor legate de prioritățile-cheie comune

Proiectele din cadrul IST 2023 vor continua să sprijine statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și digitale. 32 % dintre proiectele din cadrul STI 2023 se concentrează pe punerea în aplicare a obiectivelor privind Pactul verde european, iar 40 % pe tranziția digitală și pe inovare.

Pentru a consolida solidaritatea cu Ucraina și pentru a fi mai eficace în utilizarea setului nostru de instrumente, IST va sprijini statele membre în punerea în aplicare a sancțiunilor împotriva Rusiei.

De exemplu, pentru a îmbunătăți înghețarea activelor, sprijinul va fi direcționat către identificarea proprietății sau a controlului efectiv al unei societăți. Sprijinul acordat de IST va contribui, de asemenea, la monitorizarea tranzacțiilor cripto pentru a preveni eludarea sancțiunilor, precum și la cartografierea competențelor autorităților naționale pentru punerea în aplicare a sancțiunilor.

În contextul Anului european al competențelor, IST a sprijini, de asemenea, mai multe state membre în elaborarea strategiei naționale privind competențele pentru a depăși deficitul de competențe și inadecvarea acestora.

Promovarea intensă a proiectelor emblematice IST

O treime din reforme implică proiecte emblematice în domeniul energiei, administrației publice, finanțelor publice, integrării migranților și asistenței medicale.

De exemplu, inițiativa emblematică privind îngrijirea integrată vizează statele membre care doresc să elaboreze și să pună în aplicare reforme menite să îmbunătățească interoperabilitatea și digitalizarea sistemelor de sănătate.

Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este programul UE care oferă expertiză tehnică adaptată statelor membre ale UE pentru a elabora și a pune în aplicare reforme. Bugetul acestuia se ridică la 864 milioane de euro pentru perioada 2021-2027 (la prețurile actuale) Sprijinul se acordă la cerere și nu necesită cofinanțare din partea statelor membre.