Dacă Statele Unite se vor afla în viitor într-un adevărat război armat cu o altă mare putere acesta va fi din cauza unui atac cibernetic, a afirmat marți președintele american Joe Biden, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Biroul Directorului de informaţii naţionale, lângă Washington, referindu-se în majoritatea timpului la provocările reprezentate de Rusia și China pe care le-a descris “viitori competitori mortali”.

Preşedintele SUA şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la intensificarea atacurilor cibernetice, inclusiv prin ”ransomware”, care constă în introducerea în reţele a unui program pentru a-i cripta datele, cerând apoi o răscumpărare, cel mai adesea în bitcoin, în schimbul decriptării, relatează și Agerpres.

“Dacă ne aflăm în război, într-un adevărat război armat, cu o altă mare putere, aceasta va fi din cauza unui atac cibernetic”, a spus preşedintele SUA.

El a reproşat Rusiei că încearcă să perturbe alegerile legislative din 2022 din Statele Unite prin răspândirea ”dezinformării”, subliniind că situația în care se află Moscova îl face și mai periculos pe liderul rus Vladimir Putin.

“Când am fost cu domnul Putin, care are o problemă reală – el este – el stă în vârful unei economii care are arme nucleare și puțuri de petrol și nimic altceva. Nimic altceva. Economia lor este – ce? – a opta cea mai mare din lume? El știe – știe că are probleme reale, ceea ce îl face și mai periculos, din punctul meu de vedere”, a spus Biden, îndreptându-și apoi atenția spre China.

“Aruncați o privire la China. Am petrecut mai mult timp cu Xi Jinping ca lider mondial decât oricine altcineva. Am petrecut 25 de ore singur cu el când eram vicepreședinte, deoarece era important ca, potrivit președintelui Obama, cineva să știe cine este noul tip care vine la bord, iar acesta nu putea fi președintele. (…) El este extrem de serios în privința devenirii celei mai puternice forțe militare din lume, precum și a celei mai mari – cea mai proeminentă economie din lume până la mijlocul anilor 2040″, a avertizat liderul de la Casa Albă.

El s-a arătat îngrijorat de faptul că Statele Unite sunt pe locul al optulea în lume la capitolul investiții în cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, în timp ce China ocupă poziția a doua.

Deși a descris atât China, cât și Rusia drept “posibili concurenți mortali în viitor“, Biden a indicat că SUA trebuie să coopereze cu cele două națiuni pentru a face față amenințărilor existențiale precum schimbările climatice.

“Încălzirea dramatică a Arcticii deschide competiția pentru resurse care altădată erau greu accesibile. Am avut – așa cum se spune în sudul Delaware – am avut o întâlnire “Vino la Iisus”, o “chemare la altar” cu domnul Putin despre ceea ce crede el că este proprietatea Rusiei în Arctica“, a criticat el.

“China se uită foarte atent și ea la asta”, a completat președintele american.

Statele Unite salută “concurența acerbă” dintre Washington și Beijing și intenționează să își consolideze propria forță competitivă, a transmis luni secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, în cursul primei vizite în China a unui înalt oficial din administraţia condusă de Joe Biden.

Wendy Sherman a călătorit în Republica Populară Chineză pentru întâlniri cu consilierul de stat și ministrul de externe Wang Yi și cu alți oficiali din RPC în perioada 25-26 iulie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat în care este precizat că discuția dintre Sherman și Wang a fost “sinceră și deschisă” despre o serie de probleme, “demonstrând importanța menținerii unor linii deschise de comunicare între cele două țări”.

Aceștia au discutat despre modalitățile de stabilire a condițiilor pentru gestionarea responsabilă a relației dintre SUA și China.

“Secretarul adjunct a subliniat faptul că Statele Unite salută concurența acerbă dintre țările noastre – și că intenționăm să continuăm să ne consolidăm propria mână competitivă – dar că nu căutăm conflictul cu Republica Populară Chineză”, transmite Departamentul de Stat sub forma unei declarații ce îi aparține purtătorului de cuvânt Ned Price.

Sherman este cea mai înalt responsabil al diplomaţiei americane care s-a deplasat în China după alegerea preşedintelui Joe Biden. Până în prezent, doar emisarul special pentru climă, John Kerry, vizitase China, însă discuţiile s-au limitat doar la lupta împotriva încălzirii globale, acesta fiind adesea singurul subiect unde cele două ţări încearcă să găsească un teren de înţelegere. De altfel, primul și singurul dialog extins între administrația Biden și administrația chineză a avut loc în luna martie, la Anchorage, în Alaska, când secretarul de stat Antony Blinken și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan s-au întâlnit cu liderii diplomației chineze, Yang Jiechi și Wang Yi.

Secretarul adjunct și-a exprimat în privat îngrijorarea cu privire la o serie de acțiuni ale RPC care contravin valorilor și intereselor noastre și ale aliaților și partenerilor noștri și care subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

În special, a exprimat preocupările Statelor Unite cu privire la drepturile omului, inclusiv represiunea antidemocratică a Beijingului în Hong Kong; genocidul și crimele împotriva umanității în curs de desfășurare în Xinjiang; abuzurile din Tibet; și reducerea accesului la mass-media și a libertății presei. De asemenea, a vorbit despre preocupările SUA cu privire la comportamentul Beijingului în spațiul cibernetic, în Strâmtoarea Taiwan și în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, Wendy Sherman a adus în discuție cazurile cetățenilor americani și canadieni reținuți în China sau cu interdicții de ieșire și le-a reamintit oficialilor chinezi că oamenii nu sunt monedă de schimb. Aceasta a reiterat preocupările legate de refuzul Chinei de a coopera cu Organizația Mondială a Sănătății și de a permite o a doua fază de investigare în China a originii COVID-19.

Vizita lui Sherman la Beijing a urmat unui semnal transmis luna trecută de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, care a indicat că SUA pregătesc terenul pentru o posibilă întrevedere bilaterală între președintele Joe Biden și omologul chinez Xi Jinping, deși o astfel de reuniune ar putea avea loc cel mai curând în luna octombrie, în contextul summitului G20 de la Roma. Nu este de așteptat ca tonul relațiilor dintre cele două puteri să se îmbunătățească, dat fiind faptul că la primul contact politico-diplomatic din Alaska, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a acuzat China că acțiunile sale “amenință ordinea și stabilitatea mondială”, iar înalții diplomați chinezi au denunțat în dese rânduri retorica și logica de Război Rece din partea SUA.

Tot din Alaska, duminică, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin a plecat într-un turneu în Asia de Sud-Est pentru a-i liniști pe aliații îngrijorați de abilitățile militare tot mai mari ale Chinei. Austin va vizita Singapore, Vietnam și Filipine. Este prima călătorie în Asia de Sud-Est a unui membru de rang înalt al administrației Biden și a doua călătorie a lui Austin în regiunea Asia-Pacific, la care s-a referit ca fiind “teatrul principal de operațiuni” al Pentagonului. Sub formula “o zonă indo-pacifică liberă și deschisă”, Statele Unite își propun să nu permită Chinei să nu exercite o putere coercitivă asupra vecinilor săi.

Aflat luna trecută în Europa, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Beijingul a intensificat criticile la adresa politicii Uniunii Europene în ceea ce privește China, în care aceasta din urmă este descrisă ca fiind o superputere asiatică, dar și un partener, un competitor și un rival sistemic.

”Poziția Uniunii Europene față de China este contradictorie și se autoanulează”, a menționat vineri ministrul chinez de externe Wang Xi în cadrul unei întrevederi cu omologul său maltez, Evarist Bartolo, potrivit Politico Europe. 

”China și Europa sunt parteneri, nu competitori”, a precizat oficialul chinez care a completat că cele două ”nu au nici conflicte izvorâte din interese, nici dispute istorice”.

China a respins de-a lungul timpului strategia tri-direcțională a Uniunii Europene față de Beijing, dar ultimele sale comentarii reprezintă o critică mai fermă la adresa poziționării Bruxelles-ului.

UE a recurs încă din 2019 la o abordare balansată, care include sancțiuni pentru a amenda derapajele cu privire la drepturile omului și un control mai strict al subvențiilor străine, sporind în egală măsură cooperarea în domenii precum combaterea schimbărilor climatice și stimulând legăturile economice. 

Să nu uităm că Josep Borrell i-a transmis șefului diplomației chineze la începutul acestui an că “UE și SUA au legături puternice”, dar l-a invitat ca “UE, China și SUA să își unească forțele” în fața provocărilor globale.

În ultima vreme însă, Uniunea a adoptat o poziție mai dură.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Europarlamentarii au solicitat, de asemenea, ca UE să-și intensifice coordonarea cu SUA atunci când vine vorba de relațiile cu China, în contextul în care, anterior, Josep Borrell atrăgea atenția asupra unei “lumi multipolare cu mișcări tectonice” între SUA, UE, China și Rusia, ecou al declarațiilor președintelui american, Joe Biden, din luna februarie, când acesta din urmă atenționa că  rivalitatea între SUA și China va lua forma unei ”competiții extreme”, asigurând totodată că vrea să evite ”un conflict” între primele două puteri mondiale.

Acesta a promis atunci că se va opune avansului autoritarismului, ”în special ambițiilor crescânde ale Chinei”. În egală măsură, Joe Biden a invitat Europa să acționeze la unison cu Statele Unite, atenționând că va fi ”o concurență dură” cu China și a dat asigurări că aceasta nu va deveni cea mai puternică țară din lume cât timp este el în funcție.

Mărturie că SUA, sub administrația Biden, și Uniunea Europeană și-au dat mâna pentru a arăta că ”democrațiile sunt cele mai potrivite pentru a proteja cetățenii, a promova demnitatea și a genera prosperitate“ stă prima reuniune la nivel înalt a dialogului dintre cele două privind China, organizată la finalul lunii mai, moment succedat de reînnoirea parteneriatului transatlantic în fața competiției cu China și Rusia, cu prilejul primului summit UE-SUA, desfășurat la Bruxelles pe 15 iunie.