Arsenalul nuclear chinez este pe cale să se tripleze până în 2035, ajungând la 1.500 de focoase nucleare, a avertizat marți Pentagonul într-un raport consacrat puterii militare a Chinei și care examinează schimbările în strategia Beijingului.

Raportul 2022 privind puterea militară a Chinei prezintă provocările cu care se confruntă armata Statelor Unite în timp ce încearcă să gestioneze relațiile cu superputerea emergentă, informează Departamentul american al Apărării într-un comunicat. Raportul numește Republica Populară Chineză “cea mai consecventă și sistemică provocare la adresa securității noastre naționale și a unui sistem internațional liber și deschis”.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării care a vorbit sub condițiile anonimatului a declarat că China este din ce în ce mai clară, în ambițiile și intențiile sale.  Oficialul a declarat că un element important al strategiei Chinei “este urmărirea hotărâtă de a acumula și de a-și extinde puterea națională pentru a transforma – cel puțin – aspecte ale sistemului internațional pentru a-l face mai favorabil sistemului politic al RPC și intereselor sale naționale”.

Oficialul a menționat că, în cadrul acestui demers, există o tendință de comportament militar mai coercitiv din partea Chinei.

El a precizat că secretarul apărării Lloyd Austin a menționat în mod specific acest lucru în cadrul întâlnirii sale cu omologul său chinez în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, care a avut loc săptămâna trecută în Cambodgia.

Un alt element al strategiei Chinei este consolidarea capacităților de descurajare strategică ale APL. China definește acest element în sens larg pentru a include capacitățile nucleare, spațiale, cibernetice, de război electronic, de contra-spațiu și altele.

Oficialul a declarat că Statele Unite evaluează că China are în prezent mai mult de 400 de focoase nucleare operaționale în arsenalul său. Dacă acest efort de modernizare continuă, chinezii ar putea avea în dotare aproximativ 1.500 de focoase până în 2035, a spus el.

Raportul analizează, de asemenea, presiunea diplomatică, economică, politică și militară “intensificată” a Chinei împotriva Taiwanului. Ca parte a acestei acțiuni, raportul se referă și la eforturile Chinei de a confunda politica “O singură China” a SUA cu principiul “O singură China” al RPC. Liderii chinezi fac acest lucru pentru “a prezenta în mod eronat un sprijin internațional larg pentru pretențiile RPC față de Taiwan și încercările de a legitima acțiunile coercitive ale RPC împotriva Taiwanului”, a declarat oficialul.

O temă cheie este că China “dorește ca evoluțiile sale economice și politice și sociale și militare și de securitate să fie coordonate și să se consolideze reciproc și să sprijine obiectivele ambițioase pe care Xi Jinping le-a stabilit pentru întinerirea națională până în 2049”, a punctat oficialul.

Raportul analizează modernizarea militară și strategia de apărare a Chinei, dar și elemente ale politicii economice și externe a Chinei, “și modul în care toate acestea se potrivesc într-un fel cu modernizarea militară și de apărare în urmărirea ambițiilor sale regionale și globale”, a mai transmis Pentagonul.

Președinții Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, au punctat marți intensificarea legăturilor energetice dintre cele două țări, fapt ce a permis Moscovei să-și crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului, în vreme ce exporturile au crescut cu 10%, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice”, a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez. 

Acesta a completat că, recent, s-a atins un nivel foarte ridicat la relațiilor bilaterale în domenii precum cel al petrolului și gazelor, cărbunelui și energiei electrice, în vreme ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China și în sectorul producției de gaz natural lichefiat.

De cealaltă parte, Xi Jinping a punctat că ”cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări” şi serveşte, totodată, drept ”forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale”, potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.

China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. ”Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10%”, a spus el.

Cel de-al patrulea Forum energetic Rusia-China are loc în contextul în care G7, grup din care fac parte cele mai industrializate șapte țări din lume, se pregătește să adopte noi măsuri cu privire la exportul de petrol din Rusia, țară nevoită să își îndrepte atenția către alte piețe, amintește Reuters, și la scurtă distanță de la aniversarea a 65-a de ani de la crearea asociaţiei de prietenie între Beijing şi Moscova, la 31 octombrie. 

Reuniunea vine să întărească și mai mult relația dintre cele două state, consolidată la 4 februarie, cu doar câteva zile înainte ca Moscova să declanșeze războiul din Ucraina.

China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul pornit de Putin, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz,  devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Este de așteptat ca acest aspect să fie discutat de președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Xi Jiping, care îl așteaptă pe oficialul european pe 1 decembrie pentru a aborda ”provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”.

Cancelarul german, Olaf Scholz, și-a exprimat surprinderea față de numărul companiilor germane care au ignorat riscul de a fi prea dependente de piața chineză, completând că este nevoie de diversificare, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Importanţa pieţei chineze nu are nevoie de explicaţii”, dar obiectivul este să nu existe dependenţă de nicio piaţă, a declarat oficialul german într-un interviu acordat revistei Focus.

”Prin urmare, sunt surprins de cât de dependente s-au făcut unele companii de pieţele individuale şi au ignorat complet riscurile”, susţine Scholz.

La mijlocul lunii noiembrie, ministrul economiei, Robert Habeck, semnala că Berlinul dorește să își diversifice afacerile în Asia și să devină mai puțin dependent de China.

”Suntem interesați, desigur, de comerțul cu China, dar nu de un comerț prostesc cu China”, a subliniat oficialul german, completând că invazia rusă din Ucraina a evidențiat pericolul dependenței de o sigură țară.

”Bunurile care provin din sectoare critice precum telecomunicațiile, sectorul energetic, cipurile și semiconductorii trebuie să fie protejate. Acest lucru nu înseamnă că nu există posibilitatea de a face afaceri. Dar trebuie să avem grijă de propria suveranitate în acest domeniu, iar acesta este modul în care acționăm acum”, a mai spus Habeck, adăugând că ar putea exista sectoare în care investițiile Beijingului ar fi ”problematice”.

Declarațiile sale veneu după ce a împiedicat investitorii chinezi să cumpere o fabrică germană de cipuri, precizând că țara sa trebuie să își protejeze industriile cheie de amenințări la adresa securității.

Luna trecută, Berlinul a dat undă verde companiei chineze de stat Cosco pentru achiziționarea unei părți din terminalul portului Hamburg, important din punct de vedere strategic.

Investiția reprezintă o variantă diluată a ceea ce dorea Cosco inițial, dar a aprins spirite în cadrul coaliției de guvernare de la Berlin, Habeck fiind printre cei care s-au împotrivit acestei investiții.

Să nu uităm că Scholz a efectuat la începutul acestei luni primul lider european și din G7 care a fost primit de președintele chinez, Xi Jinping, la Beijing, la scurtă vreme după ce acesta și-a consolidat puterea, fiind reales în fruntea Partidului Comunist.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, urmează să efectueze, de asemenea o vizită în aceeași capitală chineză, fiind așteptate discuții cu Xi Jinping pe marginea ”provocărilor globale” ale unui ”mediu geopolitic și economic tensionat”.

În viziunea Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, este necesară o colaborare cu China, în pofida viziunilor diferite asupra democrației și multilateralismului, dar și mai multă reciprocitate în relațiile economice.