Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat un contract cu Valneva pentru achiziționarea a 60 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19: Pandemia nu s-a încheiat. Toți cei care pot fi vaccinați ar trebui să o facă

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat astăzi al optulea contract cu o companie farmaceutică în vederea achiziționării vaccinului potențial împotriva COVID-19 produs de aceasta.

Potrivit unui comunicat al instituției, contractul cu Valneva prevede posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziționeze aproape 27 de milioane de doze în 2022. De asemenea, el include posibilitatea de a adapta vaccinul la noi variante și va permite statelor membre să facă o nouă comandă de până la 33 de milioane de vaccinuri suplimentare în 2023.

Contractul cu Valneva vine în completarea unui portofoliu deja larg și asigurat de vaccinuri care urmează să fie produse în Europa, incluzând contractele deja semnate cu AstraZenecaSanofi-GSKJanssen Pharmaceutica NVBioNtech-PfizerCureVacModerna și Novavax. Acest portofoliu diversificat de vaccinuri va asigura buna pregătire a Europei pentru vaccinare, de îndată ce vaccinurile se vor dovedi a fi sigure și eficace. Statele membre ar putea decide să doneze vaccinul unor țări cu venituri medii și inferioare sau să îl redirecționeze către alte țări europene.

”Contractul permite adaptarea vaccinului la noi variante. Portofoliul nostru larg ne va ajuta să luptăm împotriva COVID și a variantelor sale în Europa și în afara acesteia. Pandemia nu s-a încheiat. Toți cei care pot fi vaccinați ar trebui să o facă”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a subliniat că ”strategia noastră europeană privind vaccinurile continuă să producă rezultate într-un moment în care, din păcate, numărul cazurilor de COVID-19 crește din nou în întreaga Uniune. Vaccinul Valneva adaugă o nouă opțiune portofoliului nostru larg, de îndată ce Agenția Europeană pentru Medicamente confirmă faptul că este sigur și eficace. Continuăm să sprijinim statele membre în eforturile lor de vaccinare, iar mesajul rămâne același: aveți încredere în știință și vaccinați, vaccinați, vaccinați.”

Valneva este o companie europeană de biotehnologie care dezvoltă un vaccin cu virus inactivat, realizat din virusul viu prin inactivare chimică. Aceasta este o tehnologie tradițională de producere a vaccinurilor, utilizată de 60-70 de ani, cu metode consacrate și un nivel înalt de siguranță. Majoritatea vaccinurilor antigripale și multe vaccinuri pentru copii utilizează această tehnologie. În prezent, acesta este singurul vaccin cu virus inactivat împotriva COVID-19 aflat în stadiul de studii clinice în Europa.

Comisia, cu sprijinul statelor membre, a luat decizia de a sprijini acest vaccin pe baza unei evaluări științifice temeinice, a tehnologiei utilizate, a experienței companiei în crearea de vaccinuri și a capacității sale de producție pentru a aproviziona toate statele membre ale UE.

La 17 iunie 2020, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană de accelerare a dezvoltării, producerii și punerii la dispoziție a unor vaccinuri împotriva COVID-19 eficace și sigure. În schimbul dreptului de a cumpăra un număr specificat de doze de vaccin într-un anumit interval de timp, Comisia finanțează o parte din costurile inițiale suportate de producătorii de vaccinuri în baza unor acorduri preliminare de achiziție.

Având în vedere variantele actuale și viitoare ale SARS-CoV-2, Comisia și statele membre negociază noi acorduri cu întreprinderi care contribuie deja la portofoliul de vaccinuri al UE, care ar permite achiziționarea de vaccinuri adaptate rapid, în cantități suficiente, pentru a consolida și a prelungi imunitatea.

Pentru a achiziționa noile vaccinuri, statele membre pot utiliza pachetul REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe din cadrul noului instrument Next Generation EU, care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de redresare în urma daunelor cauzate de criză.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Published

on

© European Communities, 1997/Source: EC - Audiovisual Service

Executivul Uniunii Europene urmează să aprobe săptămâna viitoare o propunere legală privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în cadrul sancțiunilor, însă rezervele din partea Franței, Germaniei și Belgiei indică faptul că Ucraina nu va primi banii prea curând, au declarat oficiali și surse diplomatice pentru Reuters, citat de Agerpres.

Proiectul de lege este așteptat pe 12 decembrie, cu două zile înainte de summitul liderilor europeni, care vizează miliardele de euro reprezentând ajutorul bugetar și militar atât de necesar pentru Kiev, precum și avansarea cererii de aderare a Ucrainei.

Perspectiva unui veto maghiar și disputele bugetare dintre statele membre ale UE pun în pericol șansele de a se ajunge la un acord care ar da un impuls Ucrainei, care se luptă din greu împotriva unei invazii rusești în cea de-a doua iarnă a războiului.

Kievul nu ar urma să primească vești bune imediat nici în ceea ce privește obținerea veniturilor provenite din activele rusești înghețate, potrivit diplomaților și oficialilor din centrul UE de la Bruxelles, care au prezentat îndoielile persistente ale celor trei capitale cheie.

UE susține că a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 21,5 miliarde de euro și că alte 300 miliarde de euro din fondurile băncii centrale rusești sunt blocate în cadrul blocului și în clubul aliat G7 al celor mai industrializate țări din lume.

Aproximativ 125 miliarde de euro din această ultimă sumă este deținută de compania belgiană Euroclear. Belgia – un stat UE, dar care nu face parte din G7 – a estimat că va colecta 2,3 miliarde de euro din impozite pe această sumă în 2023-24. Țara a declarat că va folosi aceste venituri pentru a ajuta Ucraina.

Propunerea Comisiei de săptămâna viitoare ar urma să vizeze introducerea unor norme standard pentru gestionarea acestor active în toate statele UE. Pentru a o adopta, ar fi nevoie de sprijinul unanim al celor 27 de membri.

Potrivit oficialilor UE, propunerea ar clarifica obligațiile juridice ale instituțiilor implicate, precum și sarcina acestora de a pune deoparte activele rusești blocate. În mod esențial, propunerea nu ar include însă o propunere directă de a transfera noi venituri din aceste active în bugetul UE, au declarat oficialii, invocând riscuri de litigii, întrebări legate de gestionare și critici din partea Băncii Centrale Europene.

Este de așteptat ca liderii UE să nu dea aprobarea finală propunerii în cadrul summit-ului, dar, eventual, să însărcineze cele 27 de guverne ale lor să lucreze mai mult la ea. Având în vedere că Germania și Franța, două dintre cele mai mari puteri, și-au exprimat rezervele, nu se întrevede un acord rapid.

„Un grup de state membre are încă preocupări de ordin juridic”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, adăugând că transferul fondurilor către visteria centrală a UE nu este „ceva ce aș putea vedea întâmplându-se în viitorul apropiat”.

Continue Reading

CHINA

Charles Michel și Ursula von der Leyen, poziție la unison de la Beijing: Relația UE cu China trebuie să funcționeze într-o lume cu fricțiuni geopolitice

Published

on

© European Union, 2023

Relația Uniunii Europene cu China este una care contează și care trebuie să funcționeze pentru a aborda provocările dintr-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere, dar relațiile comerciale și economice dintre cele două părți trebuie să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase, au transmis joi, la unison, de la Beijing, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Liderii celor două instituții ale UE au participat la cel de-al 24-lea summit UE-China, unde a avut întrevederi cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu premierul chinez, Li Qiang.

Potrivit unei declarații comune von der Leyen – Michel, summitul a reprezentat o oportunitate de a se angaja cu China după o perioadă de intensificare a contactelor și dialogurilor bilaterale. Vizitele la nivel înalt și dialogurile la nivel înalt privind chestiuni strategice și de politică externă, drepturile omului, precum și comerțul și economia, clima și mediul, digitale au deschis calea pentru summit, demonstrând angajamentul UE de a se angaja cu China. UE a evidențiat necesitatea unor progrese concrete în urma acestor discuții.

“Relația UE-China este una care contează. Dar trebuie să facem ca relațiile noastre comerciale și economice să fie mai echilibrate și reciproc avantajoase. Vom continua să depunem eforturi pentru oportunități egale pentru companiile noastre. Ziua de astăzi ar trebui să fie un prim pas. De asemenea, ne bazăm pe China, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, să protejeze Carta ONU și, în special, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor țărilor. Vom continua să colaborăm cu China pe baza transparenței, a predictibilității și a reciprocității.”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel.

 

“Relația noastră cu China este complexă și avem responsabilitatea de a o face să funcționeze. Am convenit că este în interesul nostru comun să avem relații comerciale echilibrate. Și trebuie să abordăm provocările într-o lume cu fricțiuni geopolitice în creștere. Trebuie să lucrăm cu toții pentru a ne asigura că Rusia își încetează războiul de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Citiți și Liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate: von der Leyen și Michel au pledat pentru o “relație stabilă”, Xi pentru “încredere politică”

UE a subliniat importanța unei ordini internaționale funcționale și bazate pe reguli, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul său. Liderii au discutat despre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE a reiterat faptul că, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o responsabilitate specială în ceea ce privește respectarea principiilor fundamentale ale Cartei ONU, inclusiv integritatea teritorială și suveranitatea. UE a solicitat Chinei să își folosească influența asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului de agresiune și a încurajat ferm China să se implice în formula de pace din Ucraina. UE a subliniat importanța ca China să continue să se abțină de la furnizarea de arme letale către Rusia. De asemenea, UE a îndemnat China să împiedice orice încercare a Rusiei de a eluda sau de a submina impactul sancțiunilor.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, UE a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile teroriste brutale și nediscriminatorii comise de Hamas împotriva Israelului. UE a reiterat dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul umanitar internațional. Ambele părți au convenit asupra importanței de a asigura protecția tuturor civililor, de a îmbunătăți situația umanitară gravă din Gaza și de a pune în aplicare Rezoluția 2712 a Consiliului de Securitate al ONU. UE și China și-au confirmat angajamentul față de soluția celor două state.

UE și China sunt parteneri economici importanți, cu schimburi de bunuri în valoare de 2,3 miliarde EUR pe zi. Cu toate acestea, cu un deficit comercial al UE de aproape 400 de miliarde EUR, această relație este dezechilibrată din punct de vedere critic și structural. UE nu intenționează să se decupleze sau să se întoarcă spre interior. Prin urmare, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la denaturările subiacente și la efectele negative ale supracapacității de producție din economia chineză. UE a subliniat Chinei importanța realizării unei relații economice mai echilibrate, cu condiții de concurență echitabile și reciprocitate. UE a subliniat, de asemenea, necesitatea de a înregistra progrese în abordarea intereselor fundamentale ale UE și a cererilor de lungă durată (de exemplu, transparența mediului de afaceri, lanțurile de aprovizionare previzibile, denaturările comerciale, inclusiv subvențiile industriale, și barierele comerciale specifice fiecărui sector).

UE și-a exprimat așteptarea ca China să ia măsuri concrete pentru a îmbunătăți accesul pe piață și mediul de investiții pentru investitorii și exportatorii din UE. UE a reamintit că de-riscurile, dar nu decuplarea, vizează consolidarea rezilienței prin abordarea dependențelor critice în sectoare specifice, în deplină conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului.

UE și China împărtășesc un interes comun pentru un sistem comercial multilateral eficient, bazat pe reguli, echipat pentru a face față provocărilor cheie ale timpului nostru.

UE a subliniat responsabilitatea comună a celor două părți de a asigura un mediu transparent și competitiv pentru economia digitală, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru inteligența artificială, care să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale. UE a subliniat obiectivul comun de a evita fragmentarea standardelor pentru tehnologiile informației și comunicațiilor.

Liderii au luat act de acordurile recente, inclusiv de instituirea unor grupuri de lucru privind reglementarea financiară, produsele cosmetice, controlul exporturilor și vinurile și băuturile spirtoase. UE a așteptat cu interes activarea rapidă a mecanismului de facilitare a fluxurilor transfrontaliere de date. De asemenea, liderii au luat act de activitatea desfășurată de la ultima reuniune la nivel înalt în ceea ce privește drepturile vamale și drepturile de proprietate intelectuală, siguranța alimentară și siguranța produselor vândute online, precum și indicațiile geografice. Liderii au convenit să relanseze dialogul la nivel înalt între popoare în 2024.

Liderii au salutat continuarea cooperării în domeniul schimbărilor climatice și al mediului, exemplificată prin acordul recent de a continua să lucreze în continuare la comercializarea emisiilor și la economia circulară. În calitate de economii majore, UE și China trebuie să conducă eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv în cadrul COP28 în curs de desfășurare. UE a recunoscut progresele recente înregistrate în ceea ce privește extinderea energiei regenerabile și intenția Chinei de a aborda problema emisiilor de metan. UE a subliniat responsabilitatea urgentă a tuturor statelor de a-și intensifica ambițiile în materie de climă și a invitat China să se alăture angajamentului global de a tripla capacitatea de energie regenerabilă și de a dubla rata de îmbunătățire a eficienței energetice până în 2030, precum și angajamentului global privind metanul.

Liderii au discutat, de asemenea, despre sustenabilitatea datoriei, securitatea alimentară, sănătatea și pregătirea pentru pandemii, biodiversitatea, apa, guvernanța oceanelor, poluarea cu plastic și defrișările.

UE și-a reiterat îngrijorarea profundă cu privire la situația drepturilor omului în China, în special încălcările sistemice ale drepturilor omului în Xinjiang și Tibet, munca forțată, tratamentul aplicat apărătorilor drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților, precum și eroziunea continuă a libertăților fundamentale în Hong Kong, unde China ar trebui să își onoreze angajamentele anterioare. UE a salutat reluarea dialogului privind drepturile omului în februarie 2023 și a subliniat că se așteaptă ca următorul dialog să aibă loc în 2024 în China.

UE și-a reafirmat politica consecventă “O singură Chină” și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea tensiunilor în strâmtoarea Taiwan. Instabilitatea crescută din Mările Chinei de Est și de Sud amenință prosperitatea și securitatea regională și globală. Ne opunem oricăror încercări unilaterale de a schimba status quo-ul prin forță sau coerciție. Disputele trebuie soluționate prin mijloace pașnice, în conformitate cu dreptul internațional, în special cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS). Liderii au discutat în continuare despre situația din Peninsula Coreeană, Afganistan, Myanmar și Iran.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Adina Vălean face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre: „UE și-l dorește foarte mult”

Published

on

© caleaeuropeana.ro

Comisarul european pentru transport, Adina Vălean, a declarat, joi, în cadrul unui briefing cu jurnaliștii, la București, că face demersuri pe lângă guvernele din România și Bulgaria pentru depunerea proiectului Fast Danube 2 pentru navigabilitate permanentă pe Dunăre.

Răspunzând la o întrebare adresată de caleaeuropeana.ro cu privire la proiectele depuse de România pentru consolidarea infrastructurii de transport de-a lungul coridoarelor de solidaritate UE-Ucraina, în urma apelului pentru propuneri, în valoare de 7 miliarde de euro, lansat la finele lunii septembrie, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), oficialul european a precizat că nu are „o evaluare a proiectelor depuse deja în momentul de față”, termenul limită al apelului fiind la finele lunii ianuarie 2024, însă a subliniat că „România ar trebui, cu siguranță, să depună Fast Danube 2, faza doi a proiectului de navigabilitate permanentă pe Dunăre”. 

„Dunărea rămâne un coridor esențial pentru că este sustenabil pentru portul Constanța, pentru statele care nu au acces la mare din interiorul UE, dar care se confruntă cu această problemă a navigabilității, care nu este asigurată tot timpul anului. Acest proiect, Fast Danube 2, ar fi esențial pentru România și trebuie depus cu Bulgaria. Și fac și eu, la rândul meu, demersuri pe lângă cele două guverne sa-l accelereze”, a explicat comisarul pentru transport. 

Adina Vălean a spus, de asemenea că există un grup de experți care consiliază și România, și Bulgaria pe proiectele de infrastructură, și „care este foarte activ în discuțiile pe acest proiect cu Dunărea, pe care și UE și-l dorește foarte mult”. 

Referitor la apelul pentru propuneri de proiecte de transport, lansat în septembrie, oficialul european a precizat că „este pentru prima dată când este un apel de proiecte la care participă ca membri cu drepturi depline ai Mecanismului Ucraina și Republica Moldova, iar Comisia încearcă, pentru că și pentru ea este un instrument nou, să sfătuiască cât mai bine cele două țări pentru a putea participa singure”.

Aceasta a explicat că, până acum au fost, într-adevăr, proiecte pe care Ucraina și Republica Moldova le-au depus împreună cu statele de frontieră, România inclusiv, în alte tipuri de finanțări. „Am avut pentru trecerile de frontieră de pe culoarele solidarității proiecte de până la 300 milioane de euro numai contribuție din fonduri europene, pentru această conectivitate cu Ucraina și Republica Moldova. România are trei astfel de proiecte”, a adăugat Adina Vălean.

Comisarul european a precizat, totodată, că „așteptăm cât mai multe proiecte” în cadrul apelului finanțat de MIE.

„Majoritatea statelor membre face o pregătire minuțioasă pentru a le depune, pentru că este o competiție foarte mare la nivel european pe aceste fonduri și atunci, calitatea proiectului și utilitatea lui pentru piața de transport europeană sunt două criterii foarte importante și toată lumea încearcă să îmbunătățească cât mai mult. Dar așteptăm cât mai multe proiecte”, a încheiat Adina Vălean.

 

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE19 mins ago

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

REPUBLICA MOLDOVA48 mins ago

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Patru lideri europeni solicită o dezbatere la summitul Consiliului European pentru a stabili o poziție clară asupra situației din Gaza, considerând urgentă sprijinirea unui proces politic pentru soluția a două state

ROMÂNIA1 hour ago

“Air Schengen” pentru România și Bulgaria? Austria a anunțat oficial condițiile pentru ca România și Bulgaria să intre în Schengen cu frontierele aeriene

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center organizează, la Sinaia, conferința internațională “The Reconstruction of Ukraine and the Strategic Role of Romania”

U.E.2 hours ago

Premierul Estoniei atrage atenția asupra campaniei de dezinformare a Rusiei care urmărește ”să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă”: Putem demonstra contrariul

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski afirmă că a avut un schimb de replici ”foarte direct” cu Viktor Orban, înaintea unui summit care are pe agendă aprobarea începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina

Mircea Hava4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Viitorul UE este unul în care granițele interne sunt nimic mai mult decât linii pe o hartă

CONSILIUL UE5 hours ago

Luminița Odobescu va discuta cu omologii din UE despre sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și despre situația din Israel și Gaza, cu accent pe posibile măsuri pentru a evita escaladarea conflictului

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

ROMÂNIA6 days ago

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

NATO2 weeks ago

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească

Trending