Connect with us

U.E.

Comisia Europeană a evaluat modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale și a stabilit recomandări și orientări precise

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a adoptat marți Comunicarea privind politica de extindere a UE și pachetul din 2020 privind extinderea: rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.

”Cetățenii țărilor din Balcanii de Vest fac parte din Europa, iar locul lor este în Uniunea Europeană. Rapoartele prezentate astăzi în legătură cu pachetul privind extinderea oferă o evaluare riguroasă care indică viitoarea direcție de acțiune, evidențiind ceea ce s-a realizat deja și ce mai rămâne de realizat, cu prețul unor eforturi deosebite”, a precizat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Balcanii de Vest

Comisia Europeană consideră că o politică de extindere credibilă constituie o investiție geostrategică în pace, securitate și creștere economică la nivelul întregii Europe, cu atât mai mult în aceste vremuri marcate de agravarea provocărilor și a diviziunilor globale.

Așadar, perspectiva certă, bazată pe merit, a apartenenței depline la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest răspunde propriilor interese politice, economice și de securitate ale Uniunii Europene.

Comunicarea Comisiei intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest”, aprobată de statele membre în martie 2020, prezintă propuneri concrete de consolidare a procesului de aderare, asigurându-i o previzibilitate, o credibilitate și un dinamism sporite și imprimându-i o orientare politică mai puternică.

Abordarea consolidată subliniază cât este de important ca procesul de aderare să țină seama de merite, să fie întemeiat pe încrederea reciprocă și pe angajamente clare din partea Uniunii Europene și a Balcanilor de Vest și să pună și mai mult accentul pe reformele fundamentale.

Executivul european semnalează că realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției.

”În general, combaterea corupției și-a pierdut din intensitate, rezultatele obținute în majoritatea țărilor partenere neîndeplinind nici pe departe cerințele procesului de aderare; rezultatele cele mai slabe din ultimul an s-au înregistrat în domeniul libertății de exprimare și al pluralismului mass-mediei”, este precizat în comunicatul mai sus amintit.

Pentru prima dată, Comisia evaluează echilibrul global al negocierilor de aderare purtate atât cu Muntenegru, cât și cu Serbia și propune calea de urmat.

În felul acesta, conferințele interguvernamentale, care ar urma să aibă loc după publicarea pachetului anual al Comisiei, vor putea servi drept forumuri de dialog politic privind reformele, făcând bilanțul întregului proces de aderare și stabilind planificarea pentru anul următor, inclusiv în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor și posibilele măsuri corective.

În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, Comisia așteaptă cu interes primele conferințe interguvernamentale care urmează să fie convocate de îndată ce Consiliul va adopta cadrele de negociere. Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. Albania a realizat deja progrese decisive și se apropie de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu în perspectiva primei conferințe interguvernamentale.

Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente, consideră Executivul european.

În ceea ce privește Kosovo, Bruxelles-ul apreciază că s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.

Tot marți, Comisia a adoptat un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest. Acest plan cuprinzător urmărește să stimuleze redresarea pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția ecologică și digitală, să încurajeze cooperarea economică regională, să impulsioneze creșterea economică și să susțină reformele necesare pentru a avansa pe calea către UE.

Turcia

Turcia rămâne un partener-cheie al Uniunii Europene, deși a continuat să se îndepărteze de aceasta, prezentând regrese grave în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și independența sistemului judiciar.

După cum a remarcat Consiliul în 2018 și 2019, negocierile de aderare cu Turcia au ajuns efectiv într-un impas și nu se mai poate avea în vedere deschiderea sau închiderea altor capitole.

Raportul prezentat marți confirmă că situația care a condus la această evaluare persistă, deși guvernul a afirmat în repetate rânduri că se angajează să îndeplinească obiectivul aderării la UE. Dialogul și cooperarea cu Turcia au continuat, în special în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de migrație, în pofida preocupărilor suscitate de evenimentele de la frontiera greco-turcă din martie 2020.

Rapoartele evidențiază, de asemenea, modul în care politica externă a Turciei s-a opus din ce în ce mai des priorităților UE din cadrul politicii externe și de securitate comune.

Actuala agendă de extindere cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început cu Muntenegru (2012), Serbia (2014) și Turcia (2005). În martie 2020, statele membre au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și AlbaniaBosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

Procesul de aderare la UE se bazează în continuare pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe într-un mediu problematic; acest obiectiv poate fi atins numai pe termen lung. Pentru ca procesul să avanseze, este prioritar ca țările candidate să obțină mai rapid rezultate reale și durabile cu privire la anumite aspecte-cheie: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.

Și în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, este deosebit de important să se realizeze noi progrese.

La elaborarea rapoartelor din pachetul de extindere din acest an s-a ținut seama și de propunerile din cadrul abordării consolidate a procesului de aderare. Evaluările referitoare la țările partenere și recomandările adresate acestora, în special orientările prospective referitoare la prioritățile specifice de reformă, sunt încă și mai clare și precise. Rapoartele asigură un grad sporit de transparență, inclusiv în ceea ce privește situația actuală a negocierilor de aderare și măsura în care sunt puse în aplicare reformele fundamentale. Se oferă analize comparative ale performanței cu privire la elementele fundamentale, precum și indici externi care vin în completarea evaluărilor Comisiei. S-au solicitat contribuții mai substanțiale din partea statelor membre, care au fost consultate în cursul acestui proces și au furnizat informații și expertiză, inclusiv prin intermediul ambasadelor lor din țările respective. Rapoartele includ, de asemenea, evaluări ale angajamentului politic al autorităților publice față de obiectivul strategic al aderării la UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că emblematicul program Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul Pactului Ecologic European și al transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu stabilite pentru fiecare industrie.

Astfel, Parlamentul European a adoptat ”raportul privind stabilirea celor 10 parteneriate instituționalizate, întreprinderile public-private organizate în funcție de domeniile de cercetare prioritate pentru Uniune, așa numitele Joint Undertakings.”

”Cu un buget de 10 miliarde euro fonduri publice, care urmează să fie dublat de fondurile private, funcționarea celor 10 parteneriate a fost astfel gândită încât să contribuie la creșterea nivelului de deschidere către partenerii privați, al transparenței și al gradului de incluziune a actorilor relevanți din fiecare domeniu de activitate”, a detaliat Marian-Jean Marinescu.

Acesta a explicat că varianta propusă de Parlamentul European ”a urmărit simplificarea considerabilă a procedurilor administrative și a crescut gradul de flexibilitate pentru a permite accesul mai facil al întreprinderilor mici și mijlocii și a crește atractivitatea acestor programe de cercetare.”

”Una dintre cele mai importante modificări aduse de PE și acceptată de Consiliu este cea prin care principiul <<a nu dăuna mediului>> este limitat la activitățile stabilite deja prin reglementările referitoare la taxonomie. Un bun exemplu al importanței acestor îndreprinderi mixte de cercetare este Clean Aviation – O aviație curată- destinat găsirii acelor tehnologii care să reducă emisiile poluante din sectorul aviatic și, în același timp să favorizeze crearea de noi locuri de muncă”, a explicat eurodeputatul român.

Programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa are un buget total care se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul este axat pe trei piloni:

  •  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
  •  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
  •  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre, o propunere care dacă ar fi aplicată, ar îmbunătăți reziliența sistemului energetic european, a declarat marți comisarul pentru energie Kadri Simson, în urma reuniunii miniștrilor de resort la Luxemburg pentru a discuta despre soluțiile comune pentru contracararea valului de scumpiri ale energiei din ultimele două luni, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Va trebui să evaluăm avantajele și dezavantajele unui astfel de sistem”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson. „Sunt multe aspecte care trebuie luate în considerare – cine va plăti costurile de achiziție și stocare a gazului, cum va fi transportat gazul din diferite regiuni”, a explicat aceasta, într-o conferință de presă, adăugând că achiziția comună de gaz se numără printre o serie de opțiuni pe care UE le analizează pentru a-și face sistemul de gaze mai rezilient.

Potrivit oficialilor UE, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 170% de la începutul anului.

Unele țări ale UE, printre care Franța și Spania, solicită o reformă structurală a pieței energetice a blocului, în timp ce altele au adoptat poziția conform căreia criza este doar temporară și nu necesită schimbări radicale. Nouă state membre ale UE, printre care și Germania, sunt ferme în convingerea lor de a nu susține o revizuire a pieței energiei electrice.

În acest sens, comisarul european a menționat că se fac eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea pieței europene a gazelor naturale, în special în contextul dependenței de rolul lor în tranziția ecologică, înlocuind sursele de energie mai poluante, precum cărbunele și lignitul, și echilibrând utilizarea surselor regenerabile intermitente, în timp ce se dezvoltă alte surse alternative.

Citiți și Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

Astfel, Comisia Europeană va prezenta, în decembrie, un pachet legislativ cuprinzător conceput pentru a decarboniza piața internă a gazelor natuale și pentru a crea o piață pentru hidrogen, a mai informat Kadri Simson. „Acest lucru ne permite, de asemenea, să evaluăm lichiditatea, transparența și flexibilitatea pieței gazelor în general și să analizăm aspecte legate de stocare, achiziții comune și responsabilizarea consumatorilor”, a mai precizat aceasta. 

Discuțiile de urgență care a avut loc marți, în Consiliu, s-a desfășurat pe fondul unor divergențe profunde între cele 27 de state membre cu privire la modul de abordare a crizei prețurilor, care a dus la creșterea dramatică a facturilor consumatorilor în ultimele luni.

Valul de creșteri de prețuri nu se estimează că se va atenua prea curând, astfel că miniștrii au discutat o serie de măsuri pe termen scurt propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile să facă față turbulențelor. Totuși, ei nu au reușit să ajungă la un acord asupra unor noi măsuri menite să frâneze valul de scumpiri ale facturilor la energie după reuniune de la Luxemburg.

Comisia Europeană a adoptat pe 13 octombrie o comunicare care cuprinde o serie de măsuri și recomandări pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene. Setul de instrumente pe care statele membre le pot utiliza pentru a aborda creșterea prețurilor pe termen scurt: de exemplu, prin reducerea ratei taxei pe valoarea adăugată și/sau a altor taxe pe energie, prin adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini consumatorii săraci și vulnerabili sau prin alte măsuri temporare de sprijinire a gospodăriilor și a întreprinderilor mici.

În acest context, comisarul european pentru energie a precizat că este important „să coordonăm aceste acțiuni pentru a asigura buna funcționare și beneficiile pieței noastre energetice comune”, statele membre având libertatea, în același timp, să pună în aplicare „acele măsuri care sunt cele mai potrivite pentru situația și pentru cetățenii săi”, având în vedere că„ statele membre diferă foarte mult în ceea ce privește mixul de energie, politicile fiscale și situația socială, ceea ce înseamnă că nu există o soluție unică pentru toate”.

Totuși, în rândul statelor membre există „un consens larg în ceea ce privește factorii determinanți ai actualei creșteri a prețurilor, aceasta fiind cauzată de cererea extraordinară de gaze la nivel mondial, nu de configurația noastră de piață”, a spus Kadri Simson. „M-am bucurat să văd că multe state membre au recunoscut acest lucru astăzi”, a adăugat oficialul european. 

De altfel, aceasta a subliniat că „actualul model de piață oferă un cadru stabil care furnizează mai multe surse de energie regenerabilă, îmbunătățește integrarea transfrontalieră și, în general, asigură energie mai ieftină pentru toți consumatorii”.

 

 

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, a semnat marți Casa Albă consacrată luptei împotriva cancerului de ficat, subliniind că “niciun pacient cu cancer de ficat nu trebuie lăsat în urmă”.

Aceasta este deviza Cartei Albe pe care Bușoi a semnat-o în calitate de membru al Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European și responsabil al Programului de Sănătate din UE.

“În calitate de raportor al Parlamentului European pentru EU4Health, a fost important pentru mine să mă asigur că lupta împotriva bolilor cronice și în special a cancerului va fi bine finanțată. Avem in EU4Health un plafon minim garantat pentru prevenirea bolilor cronice, iar acest lucru va asigura un echilibru corect și va determina o cheltuire corectă a banilor în direcția cea bună pentru sănătatea și viața pacienților”, a afirmat europarlamentarul român.

El a insistat că o prevenție eficiență, diagnosticul timpuriu și îngrijirile de calitate pe toate durata vieții pentru pacienții cu cancer vor reduce semnificativ povara bolii. În plus, crearea unor rețele transnaționale de excelență este inclusă ca acțiune în cadrul EU4Health.

“Astăzi, ne aflăm la o răscruce de drumuri în lupta noastră împotriva cancerului de ficat, în Europa”, a subliniat el, arătând că peste 98.000 de cetățeni europeni sunt diagnosticați cu cancer hepatic, în timp ce aproximativ 89.000 mor din cauza bolii în fiecare an.

“Există discrepanțe mari între țările UE în ceea ce privește punerea în aplicare a celor mai bune practici și de aici și diferențe privind ratele de supraviețuire. Acest lucru trebuie să se schimbe și am convingerea că EU4Health va ajuta la această schimbare în bine”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu3 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi4 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA4 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA4 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.5 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL6 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda6 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL8 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending