Connect with us

U.E.

Comisia Europeană: Adoptarea noii strategii privind biodiversitatea și a strategiei „De la fermă la consumator” contribuie la combaterea declinului biodiversității și construirea unui sistem alimentar sănătos și durabil

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 20 mai, o nouă strategie privind biodiversitatea pentru a readuce natura în viața noastră, precum și strategia „De la fermă la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic.Cele două strategii se consolidează reciproc, reunind natura, fermierii, întreprinderile și consumatorii pentru a crea împreună un viitor durabil și competitiv, informeză un comunicat

În conformitate cu Pactul verde european, acestea propun acțiuni și angajamente ambițioase ale UE pentru a combate declinul biodiversității în Europa și în întreaga lume și pentru a transforma sistemele noastre alimentare în standarde mondiale pentru durabilitatea competitivă, protecția sănătății umane și planetare, precum și pentru mijloacele de subzistență ale tuturor actorilor din lanțul valoric alimentar. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a demonstrat cât de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversității și cât de esențială este pentru societatea noastră buna funcționare a sistemului alimentar. Cele două strategii le acordă cetățenilor o poziție centrală, angajându-se să sporească protecția terenurilor și a mării, refăcând ecosistemele degradate și conferind UE un rol de lider pe scena internațională, atât în ceea ce privește protecția biodiversității, cât și construirea unui lanț alimentar durabil.

Noua strategie privind biodiversitatea abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, cum ar fi utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a mării, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și speciile alogene invazive. Adoptată în plină pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea apariției unor epidemii viitoare și consolidarea rezilienței la acestea, precum și pentru oferirea unor oportunități imediate de afaceri și de investiții pentru relansarea economiei UE. Aceasta urmărește, de asemenea, să integreze considerațiile legate de biodiversitate în strategia globală de creștere economică a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor și a râurilor deteriorate, îmbunătățirea sănătății habitatelor și a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluării, „înverzirea” orașelor noastre, consolidarea agriculturii ecologice și a altor practici agricole favorabile biodiversității și îmbunătățirea sănătății pădurilor europene. Strategia prezintă măsuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresării până în 2030, inclusiv transformarea a cel puțin 30 % din terenurile și mările Europei în zone protejate gestionate eficient și, pentru cel puțin 10 % din suprafața agricolă, revenirea la elemente de peisaj bogate în diversitate.

Acțiunile prevăzute în domeniul protecției, utilizării durabile și refacerii naturii vor aduce beneficii economice comunităților locale, creând locuri de muncă și creștere durabile. Va fi deblocată o finanțare în valoare de 20 de miliarde EUR/an pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE și finanțare națională și privată.

Strategia „De la fermă la consumator” va permite tranziția către un sistem alimentar durabil al UE, care protejează securitatea alimentară și asigură accesul la o alimentație sănătoasă, produsă de o planetă sănătoasă. Strategia menționată va reduce amprenta de mediu și climatică a sistemului alimentar al UE și va consolida reziliența acestuia, protejând sănătatea cetățenilor și asigurând subzistența operatorilor economici. Strategia stabilește obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizării și a riscului pesticidelor, o reducere cu cel puțin 20 % a utilizării îngrășămintelor, o reducere cu 50 % a vânzărilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură, precum și atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice. De asemenea, aceasta propune măsuri ambițioase pentru a garanta că opțiunea sănătoasă este și cea mai ușor accesibilă pentru cetățenii UE, inclusiv îmbunătățirea etichetării pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor în materie de informare cu privire la alimentele sănătoase și durabile.

Fermierii europeni, pescarii și producătorii din domeniul acvaculturii joacă un rol esențial în tranziția către un sistem alimentar mai echitabil și mai durabil. Aceștia vor beneficia de sprijin din partea politicii agricole comune și a politicii comune în domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finanțare și al programelor ecologice în vederea adoptării unor practici durabile. Durabilitatea ca marcă a Europei va deschide noi oportunități de afaceri și va diversifica sursele de venit pentru fermierii și pescarii europeni.

În calitate de părți fundamentale ale Pactului verde european, cele două strategii vor sprijini, de asemenea, redresarea economică. În contextul pandemiei de coronavirus, ele urmăresc să consolideze reziliența societăților noastre la viitoarele pandemii și amenințări precum impactul asupra climei, incendiile forestiere, insecuritatea alimentară sau focarele de boală, inclusiv prin sprijinirea unor practici mai durabile pentru agricultură, pescuit și acvacultură și prin abordarea protecției speciilor sălbatice de faună și floră și a comerțului ilegal cu acestea.

Strategiile conțin, de asemenea, importante elemente internaționale. Strategia privind biodiversitatea reafirmă hotărârea UE de a oferi un exemplu pentru a face față crizei biodiversității la nivel mondial. Comisia încearcă să mobilizeze toate instrumentele de acțiune externă și parteneriatele internaționale pentru a contribui la elaborarea unui nou cadru ambițios al ONU privind biodiversitatea la nivel mondial în cadrul Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică din 2021. Strategia „De la fermă la consumator” vizează promovarea unei tranziții mondiale către sisteme alimentare durabile, în strânsă cooperare cu partenerii săi internaționali.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România, pe locul doi în UE la numărul de cazuri noi de COVID-19 după bilanțul record înregistrat pe 8 iulie

Published

on

© European Union, 2020

România a ajuns pe locul doi în Uniunea Europeană la numărul de cazuri noi de infectare cu COVID-19, după Franța (+ 663 cazuri), în urma celui mai recent bilanț prezentat de autorități miercuri, 8 iulie. Astfel, cu un număr record de 555 de cazuri, un număr mai ridicat decât vârful atins în perioada de stare de urgență (523 cazuri), țara noastră se situează în fața unor state membre grav afectate de pandemie, precum Spania (+383 cazuri), Italia (+193 cazuri) sau Germania (+206 cazuri). 

De altfel, tendința în ceea ce privește numărul de noi infectări s-a inversat în defavoarea statelor din Uniunea Europeană care per total înregistrează un număr de cazuri cu câteva zeci de mii mai mic decât statele grav afectate din sudul și vestul Europei. Astfel, un top 15 al statelor membre în care numărul de infectări s-a accentuat în ultimele săptămâni plasează România pe locul secund, cu 555 de noi cazuri, după Franța (+663), urmată de Portugalia (+443), Spania (+383), Suedia (+302), Polonia (+277), Germania (+206), Austria (+92), Cehia (+90), Belgia (+65), Croația (+53), Olanda (+52), Luxemburg (+47), Grecia (+33) și Slovacia (+31).

Regatul Unit, proaspăt ieșit din UE, a înregistrat 630 de cazuri noi. 

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 555 de noi cazuri de îmbolnăvire. În total, până astăzi, 8 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 30.175 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.284 au fost externate, dintre care 20.799 de pacienți vindecați și 1.485 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare.

Citiți și Klaus Iohannis, apel către politicieni și cetățeni după un record de cazuri COVID-19: E momentul să lăsăm divergențele politice. Nu lăsați garda jos, este în joc viața voastră și a celor dragi

La ATI, în acest moment, sunt internați 237 de pacienți.

Până astăzi, 1.817 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 07.07.2020 (10:00) – 08.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 18 decese (6 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Dâmbovița, Galați, București, Prahova, Sălaj, Suceava și Vâlcea. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 7 decese la persoane de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

De asemenea, până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 796.484 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 406 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.023 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 912 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 111.550 de lei.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.095   de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 107 în Franța, 2.275 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA,  105 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, Grecia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați: 50 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Angela Merkel, apel la apărarea valorilor și democrației europene de pericolul populist: Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cancelarul german Angela Merkel a făcut miercuri un apel la apărarea valorilor și democrației europene, într-un discurs pe care l-a susținut în plenul Parlamentului European cu ocazia prezentării priorităților președinției germane a Consiliului UE.

Merkel a emis un avertisment cu privire la politicienii care pot încerca să utilizeze criza provocată de pandemia de coronavirs pentru a promova o agendă populistă alimentată de frică și neîncredere.

Nu putem lupta împotriva pandemiei cu minciuni și dezinformare, cu ură și denigrare“, a spus ea, referindu-se la pericolele la adresa democrației.

O democrație are nevoie de adevăr și transparență. Prin asta se distinge Europa, iar Germania va susține acest lucru în timpul președinției sale”, a completat Merkel, în aplauzele sălii

Cancelarul german a făcut aceste precizări în contextul în care a vorbit despre transformările digitale ca provocări și oportunități majore pentru Europa.

Citiți și Angela Merkel, discurs în aplauzele Parlamentului European: Eu cred în Europa, sunt convinsă de idealul european. Europa va fi mai puternică doar dacă vom consolida coeziunea

Drepturile fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial sunt cele cinci priorități pe care Germania și le asumă în cadrul președinției sale la Consiliul Uniunii Europene, a spus Angela Merkel, într-un discurs susținut în plenul Parlamentului European de la Bruxelles și care s-a încheiat în aplauzele eurodeputaților.

“Pentru mine sunt foarte importante cinci subiecte: în primul rând, drepturile noastre fundamentale, coeziunea, protecția climei, digitalizarea și responsabilitatea Uniunii Europene la nivel mondial. Aceste cinci priorități sunt importante pentru că noi ne dorim ca Europa să se transforme în mod echitabil. De asemenea, vrem să protejăm și să ocrotim Europa. Doar atunci Europa va rezista într-o lume care se schimbă foarte rapid și, de asemenea, va fi suverană și își va putea asuma răspunderea la nivel mondial”, a spus cancelarul german, în plenul reunit al eurodeputaților.

Continue Reading

U.E.

Italia și Spania vor încerca să convingă cele patru state „frugale” din UE să sprijine pachetul de 1.850 mld. de euro destinat redresării economice post-pandemie

Published

on

© European Union, 2018

Italia și Spania vor încerca să convingă împreună patru membri ai UE mai „frugali” să sprijine planul de redresare economică prezentat de Comisia Europeană pentru depășirea crizei de coronavirus, au declarat miercuri, la Madrid, premierul italian Giuseppe Conte și omologul său spaniol, Pedro Sanchez, informează AFP, preluat de Agerpres.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Cei 27 de lideri din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind pachetul de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Reuniunea, considerată crucială pentru viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului, care a debutat la 1 iulie.

Italia și Spania sunt printre cele mai afectate țări pe fondul pandemiei, dar apelurile lor de solidaritate economică europeană s-au confruntat cu rezistența a patru membri „frugali” ai UE – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. Din planul propus de Comisia Europeană, 500 de miliarde de euro ar urma să fie acordate sub formă de subvenții către statele membre, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, că se va întâlni cu omologii olandez și suedez și cu cancelarul german Angela Merkel înainte de întrevederea acestora în format extins din 17-18 iulie.

Germania și Franța, de altfel arhitecții Fondului de relansare propus de Comisia Europeană, susțin planul acesteia și obținerea rapidă a unui acord care să permită implementarea măsurilor de sprijin pentru economie prin intermediul programelor și instrumentelor financiare garantate prin Next Generation EU și viitorul CFM 2021-2027. Astfel, este de așteptat ca cele două state, în special Germania, să aibă un cuvânt greu în contextul negocierilor la cel mai înalt nivel.

„Cu frugalii, facem demersuri diplomatice (…) pentru a putea să-i convingem, în vederea summitului de la 17 iulie”, a adăugat Sanchez, insistând asupra ideii că „luna iulie trebuie să fie luna acordului”.

Giuseppe Conte intenţionează şi el să se deplaseze vineri la Haga şi luni la Berlin.

„Vorbim despre viitorul Europei (…). Piaţa unică europeană este aici în joc (…). Fără un răspuns puternic, coordonat şi european, vom distruge piaţa unică”, a spus Conte, avertizând ţările reticente în legătură cu consecinţele negative potenţiale asupra tuturor economiilor europene. „De aceea Europa trebuie să reacţioneze rapid şi unită (…). Nu putem să ne permitem să fim prea prudenţi”, a mai spus şeful guvernului italian.

De asemenea, Conte a subliniat anterior, la finalul unei întrevederi la Lisabona cu premierul portughez Antonio Costa, că nu va sprijini un plan de relansare european „la preț redus”, exprimându-și, totodată, speranța că această primă întrevedere în format fizic a șefilor de stat sau de guvern va fi una ”decisivă”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending