Comisarul european pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a avertizat compania X, deținută de Elon Musk, să „repare” rapid instrumentul său de inteligență artificială Grok, altfel va suporta consecințele prevăzute în Actul privind serviciile digitale, informează Politico Europe.

Faptul că Grok permite utilizatorilor să genereze imagini care înfățișează femei și minori dezbrăcați și sexualizați este „îngrozitor”, a declarat Henna Virkkunen.

Ea a îndemnat compania să ia măsuri imediate.

„X trebuie să-și corecteze acum instrumentul de IA în UE și trebuie să o facă rapid”, a afirmat ea într-o postare pe platformă.

X now has to fix its AI tool in the EU – and they have to do it quickly.

If not, we will not hesitate to put the DSA to its full use to protect EU citizens.

— Henna Virkkunen (@HennaVirkkunen) January 12, 2026

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, Comisia Europeană este gata să ia măsuri în temeiul Actului privind serviciile digitale, legea care reglementează platformele digitale.

„Nu vom ezita să utilizăm pe deplin DSA pentru a proteja cetățenii UE”, a mai spus Virkkunen.

În temeiul DSA, platformele precum X trebuie să abordeze riscurile sistemice, inclusiv cele legate de răspândirea conținutului ilegal, sau să se confrunte cu amenzi de până la 6 % din cifra de afaceri anuală globală.

Într-un interviu acordat mai multor publicații europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat „consternată” de răspândirea de deepfake-uri cu conținut sexual explicit create folosind chatbotul său AI Grok.

De la începutul lunii ianuarie, sute de femei și adolescente, inclusiv figuri publice, au acuzat că în fotografiile lor postate pe rețelele de socializare au fost „dezbrăcate” și postate în bikini de către Grok, la solicitarea utilizatorilor.

Instrumentul deepfake a determinat anchete din partea autorităților de reglementare din întreaga Europă, inclusiv la Bruxelles, Dublin, Paris și Londra.

Scandalul reprezintă un nou test al hotărârii UE de a-i ține în frâu pe Musk și mările companii tehnologice americane.

Cu doar o lună în urmă, Bruxelles-ul a amendat X cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea legii istorice a blocului privind platformele, Actul privind Serviciile Digitale (DSA).

Amenda a generat o reacție puternică din partea Washingtonului. Administrația Trump a decis să impună restricții de călătorie pentru mai mulți oficiali europeni, inclusiv pentru fostul comisar european pentru servicii digitale considerat arhitectul DSA, Thierry Breton.

Gestul a generat critici din partea Uniunii Europene, președintele francez Emmanuel Macron calificând hotărârea SUA drept „o formă de intimidare”. 

Deputații europeni din Comisia pentru Transporturi, care examinează drepturile pasagerilor aerieni refuză să renunțe la despăgubirile pentru întârzieri de trei ore și insistă pentru bagaje de cabină gratuite și mai multe drepturi pentru călătorii vulnerabili, informează un comunicat oficial al Legislativului European. 

Comisia TRAN a votat actualizarea normelor UE privind drepturile pasagerilor aerieni, în vigoare din 2004, pentru a se asigura că pasagerii sunt suficient protejați împotriva perturbărilor de călătorie, cum ar fi refuzul la îmbarcare și zborurile întârziate sau anulate. Acest vot reprezintă proiectul de răspuns al Parlamentului la poziția Consiliului din iunie 2025 privind drepturile pasagerilor aerieni.

• Deputații europeni solicită despăgubiri între 300-600 de euro pentru perturbările zborurilor (în funcție de distanța de zbor);
• Deputații din Comisia pentru transporturi resping presiunile miniștrilor UE de a slăbi drepturile pasagerilor aerieni. Aceștia doresc să mențină dreptul pasagerilor aerieni de a fi despăgubiți sau redirecționați și de a solicita despăgubiri în cazul în care un zbor are o întârziere de peste trei ore, este anulat sau li se refuză îmbarcarea (poziția Consiliului este că despăgubirile ar trebui să se aplice numai după o întârziere de patru până la șase ore, în funcție de distanța de zbor).
• Companiile aeriene sunt exonerate de plata despăgubirilor doar atunci când sunt: dezastre naturale, război, condiții meteorologice sau conflicte de muncă neprevăzute care afectează operatorul aerian, aeroportul sau furnizorul de servicii de navigație aeriană.
• Obligația de a oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore de așteptare după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și cazare pentru maximum trei nopți în cazul întârzierilor lungi ar trebui să rămână valabilă în toate circumstanțele, adaugă aceștia.
• Pasagerilor trebuie să li se furnizeze informații clare și în timp util cu privire la procedurile privind bagajele. Aceștia pledează pentru dreptul de a transporta la bord, fără costuri suplimentare, un obiect personal, cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop, plus un bagaj de mână mic cu dimensiuni maxime de 100 cm (lungime, lățime și înălțime combinate) și cu o greutate de maximum 7 kg.
• Pasagerii ar trebui să păstreze dreptul de a alege între cărțile de îmbarcare digitale și cele pe hârtie, adaugă aceștia.
• Conform proiectului de regulament, călătorii vulnerabili ar trebui să aibă dreptul la despăgubiri, redirecționare și asistență din partea companiilor aeriene în cazul în care pierd un zbor din cauza faptului că aeroportul nu i-a ajutat să ajungă la poarta de îmbarcare la timp.
• Pasagerii cu mobilitate redusă, femeile însărcinate, sugarii și copiii în cărucioare însoțiți de o persoană ar trebui să aibă prioritate la îmbarcare, iar persoanele însoțitoare ar trebui să primească un loc adiacent fără a fi nevoite să plătească suplimentar, subliniază deputații europeni.
• Deputații doresc formulare precompletate pentru cererile de despăgubire și rambursare, pentru a simplifica procesarea cererilor și a ajuta pasagerii și companiile aeriene să evite agențiile de despăgubiri.
• Conform proiectului de regulament, transportatorii aerieni ar trebui să trimită pasagerilor care se confruntă cu perturbări ale călătoriei (anulări sau întârzieri) un formular precompletat în termen de 48 de ore de la perturbare (poziția Consiliului prevede un formular precompletat numai după anulare, nu și după întârzieri lungi). Călătorii ar avea la dispoziție un an pentru a depune o cerere de despăgubire.

Pachetul de propuneri va fi votat în următoarea sesiune plenară din această lună.

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat marți că regimul clerical din Iran se află în colaps, susținând că autoritățile de la Teheran nu mai pot supraviețui decât prin violență, potrivit Politico.

„Dacă un regim poate rămâne la putere doar prin violență, atunci este, în esență, terminat. Presupun că asistăm acum la ultimele zile și săptămâni ale acestui regim”, a declarat Merz jurnaliștilor, în timpul unei vizite oficiale în India.

Cancelarul german a subliniat că soluționarea pașnică a conflictului rămâne de dorit, adăugând că și conducerea de la Teheran trebuie să accepte această realitate.

„Sper ca acest conflict să poată fi încheiat pe cale pașnică. Regimul mullahilor trebuie să recunoască și acest lucru”, a spus el.

Declarațiile lui Merz vin pe fondul a peste două săptămâni de proteste antiguvernamentale la nivel național în Iran, declanșate de situația economică gravă din țară. Potrivit organizației Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, regimul de la Teheran, condus de liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a ucis peste 600 de protestatari și a arestat mai mult de 10.000 de persoane, în cadrul unei represiuni descrise drept brutală.

Vineri, Friedrich Merz a emis o declarație comună alături de premierul britanic Keir Starmer și de președintele francez Emmanuel Macron, în care cei trei lideri au condamnat reprimarea protestelor.

„Suntem profund îngrijorați de relatările privind violența exercitată de forțele de securitate iraniene și condamnăm ferm uciderea protestatarilor”, se arată în declarația comună.

La nivelul Uniunii Europene, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a anunțat luni că este pregătită să susțină înăsprirea sancțiunilor împotriva Iranului, pe fondul escaladării represiunii.

În Germania, blocul conservator condus de Merz susține de mult timp includerea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice pe lista UE a organizațiilor teroriste. Recent, lideri conservatori de rang înalt au intensificat presiunile asupra propriilor miniștri pentru a acționa în acest sens.

Declarațiile cancelarului german au fost făcute la doar câteva ore după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri de a introduce tarife de 25% pentru statele care continuă relațiile comerciale cu Iranul.