Comisia Europeană a prezentat astăzi, 17 iulie, un Plan de Acțiune pentru Electrificare, menit să transforme Europa în primul continent alimentat în principal cu energie electrică și să consolideze piața europeană a carbonului, pentru a sprijini industria UE în tranziția către energie curată și electrificare, informează un comunicat oficial al Executivului European.
Dependența Europei de combustibilii fosili importați a expus în repetate rânduri Uniunea la șocuri geopolitice. Acestea au dus la creșterea prețurilor la energie atât pentru gospodării, cât și pentru companii și au afectat competitivitatea economiei europene. Deși 70% din energia electrică produsă în UE provine în prezent din surse curate generate pe plan intern, rata de electrificare a consumului de energie a stagnat la 23% în ultimul deceniu. Din acest motiv, Comisia consideră necesară accelerarea electrificării sectoarelor cu cel mai mare consum de energie, în special industria, transporturile și clădirile.
Pentru a susține această direcție, Comisia va evalua introducerea unei ținte orientative de electrificare de 46% până în 2040, în cadrul viitorului pachet privind Uniunea Energiei pentru perioada de după 2030. Atingerea acestui obiectiv ar putea reduce factura anuală a Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili cu 260 de miliarde de euro până în 2040. Totodată, electrificarea ar aduce beneficii importante economiei europene, companiilor și cetățenilor, prin reducerea costurilor la energie, creșterea competitivității, consolidarea securității energetice și sporirea rezilienței.
Pentru ca industria europeană să poată conduce procesul de decarbonizare și electrificare este nevoie de investiții la scară largă.
Revizuirea ETS – motorul investițiilor pentru obiectivele climatice din 2040
De la lansarea sa în 2005, Sistemul UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii (ETS) a generat peste 270 de miliarde de euro, fonduri reinvestite în inovare, decarbonizarea industriei și modernizarea sistemului energetic european. În același timp, mecanismul a contribuit la reducerea cu 50% a emisiilor în sectoarele pe care le acoperă și a oferit predictibilitate statelor membre.
Comisia subliniază însă că actualul context geopolitic și economic s-a schimbat, iar industria europeană este supusă unor presiuni tot mai mari. În acest context, executivul european propune modernizarea ETS astfel încât acesta să devină principalul motor al investițiilor și inovării, în concordanță cu concluziile Consiliului European din iunie 2026 și cu Pactul pentru o Industrie Curată.
„Cea mai bună modalitate de a reduce dependența Europei de combustibilii fosili este să ne alimentăm economia cu electricitate produsă din surse curate, generate în Europa. Astăzi propunem ca Europa să devină primul continent alimentat cu energie electrică din lume. De la reducerea prețurilor la electricitate până la adaptarea pieței carbonului la noile realități globale, acesta este și un plan pentru investiții și independență. Scopul este să menținem tranziția curată pe drumul cel bun, să oferim sprijin industriei și să accelerăm decarbonizarea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Revizuirea ETS prevede o reducere mai graduală a plafonului emisiilor, prin ajustarea factorului anual de reducere la 3,7% în perioada 2031–2035 și 1,7% în perioada 2036–2040, pentru a alinia ritmul reducerilor cu obiectivele climatice ale UE.
Totodată, până la 2% din obligațiile de reducere a emisiilor vor putea fi acoperite prin credite internaționale de înaltă calitate, care vor finanța proiecte de decarbonizare în afara UE și vor oferi mai multă flexibilitate în perioada 2036–2040, când reducerea emisiilor va deveni mai dificilă.
Noul ETS pune un accent puternic pe investiții. Banca pentru Decarbonizarea Industriei va beneficia de 100 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor industriale de reducere a emisiilor. Înainte de 2030 va fi lansată și prima etapă a acesteia, sub forma ETS Investment Booster. Fondul pentru Inovare va continua să finanțeze primele aplicații comerciale ale tehnologiilor curate, iar statele membre vor fi obligate să aloce 50% din veniturile naționale obținute din ETS către investiții în sectoarele acoperite de sistem, ceea ce va genera investiții de peste 100 de miliarde de euro înainte de 2030.
Fondul pentru Modernizare va continua să sprijine statele membre cu venituri mai reduse în modernizarea sistemelor energetice și transformarea industriei.
Alocările gratuite de certificate pentru companii vor continua și după 2030, însă vor fi condiționate într-o măsură mai mare de investițiile realizate în decarbonizare în Europa. În plus, veniturile obținute de statele membre din ETS vor trebui reinvestite în aceleași sectoare.
Propunerea introduce și eliminarea permanentă a carbonului din atmosferă în cadrul ETS, oferind mai multă flexibilitate sectoarelor unde reducerea emisiilor este cel mai dificil de realizat și stimulând dezvoltarea acestor tehnologii.
În paralel, Comisia propune majorarea alocărilor gratuite pentru industrie cu 6 miliarde de euro în perioada 2026–2030 și încetinirea eliminării acestora pentru sectoarele vizate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în Funcție de Carbon (CBAM), proces care va fi prelungit până în 2038.
De asemenea, este propusă reformarea Rezervei pentru Stabilitatea Pieței (MSR), pentru a asigura o mai mare stabilitate și predictibilitate a pieței certificatelor de emisii și pentru a limita volatilitatea excesivă a prețurilor.
Revizuirea întărește și ETS pentru sectoarele aviației și transportului maritim și extinde sistemul la incinerarea deșeurilor, în scopul creării unor condiții concurențiale echitabile și al alinierii la evoluțiile internaționale.
Planul de Acțiune pentru Electrificare
Comisia arată că beneficiile electrificării sunt evidente pentru consumatori. Utilizarea unui autoturism electric cu baterii poate reduce costurile de utilizare cu până la 78% comparativ cu un automobil echivalent alimentat cu combustibili fosili. Înlocuirea centralelor pe gaz cu pompe de căldură poate diminua factura medie de încălzire a unei gospodării europene cu până la 60%, contribuind în același timp la adaptarea la schimbările climatice.
Cu toate acestea, adoptarea pe scară largă a acestor tehnologii este îngreunată de mai multe obstacole. Electricitatea este adesea de trei ori mai scumpă decât gazul, racordarea la rețea poate dura ani de zile, multe tehnologii inovatoare nu ajung la stadiul comercial, iar companiile au încă prea puține stimulente pentru a înlocui combustibilii fosili cu electricitatea.
Planul urmărește reducerea diferenței de preț dintre electricitate și combustibilii fosili și stimularea utilizării tehnologiilor electrice curate, precum pompele de căldură, vehiculele electrice și bateriile.
În acest scop, Comisia propune o reformă a facturilor la energie electrică, care va permite statelor membre să reducă tarifele de rețea pentru anumite categorii de consumatori și taxele aplicate întreprinderilor cu consum mare de energie. Totodată, se urmărește accelerarea instalării contoarelor inteligente, pentru ca utilizatorii să își poată reduce mai ușor consumul și costurile, precum și eliminarea situațiilor în care electricitatea este taxată mai mult decât gazul.
Planul include și măsuri pentru reducerea costurilor inițiale ale tehnologiilor de electrificare în sectoarele clădirilor, transporturilor și industriei. Printre instrumentele propuse se numără schemele de leasing social, utilizarea fondurilor provenite din ETS, inclusiv Fondul Social pentru Climă, Banca pentru Decarbonizarea Industriei și un nou mecanism pentru dezvoltarea pieței sistemelor de încălzire curate.
Comisia subliniază că succesul electrificării depinde și de dezvoltarea infrastructurii energetice. Deși rețelele electrice europene sunt printre cele mai extinse și fiabile din lume, listele lungi de așteptare pentru noi racordări și utilizarea ineficientă a infrastructurii existente încetinesc procesul. În acest sens, executivul european solicită adoptarea până la sfârșitul anului a Pachetului privind Rețelele Electrice, prezentat anul trecut.
În final, Planul urmărește eliminarea și a altor bariere în calea electrificării, prin stimularea investițiilor în proiecte viabile și în capacități europene de producție pentru tehnologii curate. Documentul pune accent pe întregul lanț valoric, inclusiv pe investițiile în competențe și formarea forței de muncă, estimând că electrificarea economiei europene poate genera sute de mii de locuri de muncă de calitate.
