Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană este pregătită să facă propuneri de restricționare a vizelor pentru migranți

Published

on

Țările care refuză să își retragă cetățenii din UE s-ar putea confrunta cu restricții în ceea ce privește viza în viitor, iar Comisia Europeană a anunțat vineri, 12 martie, că este pregătită să facă propunerile de restricționare a vizelor până în vară, potrivit EUobserver.

Sunt gata să vin cu propuneri către Consiliul UE în această vară pentru a impune restricții asupra politicii vizelor. Acum este timpul să acționăm”, a declarat într-un interviu comisarul UE pentru afaceri interne Ylva Johansson.
Amenințarea vine pe fondul unui raport confidențial al Comisiei Europene, document care enumeră 39 de țări din întreaga lume și evaluează tipurile de cooperare din anul 2019 în ceea ce privește readmisia migranților. 
De asemenea, Johansson a declarat că nu va divulga nume și nu va furniza cifre referitoare la țările care ar putea face obiectul restricțiilor. Ea a afirmat însă că normele UE sunt clare și ar trebui utilizate ca pârghie.
„Avem instrumente pe care ar trebui să le folosim într-un mod în așa fel încât să facem o politică mai generoasă în domeniul vizelor, dar și pentru a propune o politică mai strictă”, a afirmat aceasta.
Turcia pare să se numere printre cele 39 de pe listă, potrivit ministrului afacerilor interne din Portugalia, Eduardo Cabrita. UE și Turcia au convenit în urmă cu aproape cinci ani să schimbe migranții cu refugiați care aterizează pe insulele grecești în schimbul unor concesii politice și al unor finanțări. Acordul, cunoscut și sub numele de declarație, deoarece nu are niciun temei juridic, a fost înghețat de atunci.
Johansson a subliniat că statele membre ale UE au relocat până la 3.000 de refugiați din Turcia din luna august, în ciuda pandemiei de COVID-19. „Turcia nu a reluat returnările de pe insulele grecești și mă aștept să facă acest lucru”, a menționat comisarul pentru afaceri interne.

Agenția Frontex i-a trimis lui Johansson o scrisoare în urma incidentelor petrecute săptămâna trecută la granița terestră cu Grecia. Aceasta a declarat că problema va fi abordată în cadrul vizitei sale în Grecia, ce este planificată la sfârșitul acestei luni. 

Între timp, miniștrii afacerilor externe și afacerilor interne ai UE vor organiza luni, 15 martie o sesiune comună în care vor discuta despre problema migrației.  Ylva Johansson speră că întâlnirea lor va elabora un calendar pentru prezentarea propunerii de restricționare a vizelor.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și-a depus oficial PNRR-ul de 6,6 mld. de euro la Bruxelles. Comisia Europeană continuă discuțiile cu Olanda, singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR-ul

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a primit astăzi oficial un plan național de redresare și reziliență (PNRR) din partea Bulgariei. Acest plan prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care Bulgaria intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Prezentarea planului are loc în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile bulgare.

MRR se află în centrul NextGenerationEU, care va pune la dispoziție 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Acesta va juca un rol esențial în sprijinirea Europei pentru a ieși mai puternică din criză și pentru a asigura tranziția ecologică și digitală.

Planul de redresare și reziliență al Bulgariei

Bulgaria a solicitat subvenții în valoare totală de 6,6 miliarde EUR în cadrul RRF.

Planul bulgar este structurat în jurul a patru piloni: Bulgaria inovatoare, Bulgaria ecologică, Bulgaria conectată și Bulgaria echitabilă. Planul include măsuri în domenii precum decarbonizarea economiei, educația și competențele, cercetarea și inovarea, industria inteligentă, eficiența energetică, agricultura durabilă, conectivitatea digitală, incluziunea socială și asistența medicală. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a MRR până în 2026. Planul propune proiecte în cinci dintre cele șapte domenii emblematice europene.

În perioada următoare, Comisia va evalua planul Bulgariei pe baza celor unsprezece criterii stabilite în Regulamentul privind MRR și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul dedică cel puțin 37 % din cheltuieli investițiilor și reformelor care sprijină obiectivele climatice și cel puțin 20 % tranziției digitale.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

În prezent, Comisia a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență. Ea va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

O decizie din partea Consiliului UE este așteptată în cazul României pe 28 octombrie. 

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite României concentratoare de oxigen și medicamente pentru tratarea numărului mare de pacienți cu COVID-19

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență, Comisia Europeană mobilizează asistență pentru România în vederea tratării numărului mare de pacienți cu COVID-19 din țară, a anunțat vineri, 15 octombrie, comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

„UE este alături de România, în timp ce COVID-19 continuă să reprezinte o amenințare la adresa vieții omenești și pune la grea încercare sistemul de sănătate. Aș dori să mulțumesc Danemarcei, Italiei, Poloniei și Olandei pentru asistența promptă acordată României. România a fost un membru foarte activ al familiei de protecție civilă a UE, ajutând alte țări pe tot parcursul pandemiei. Cele mai recente livrări către România dovedesc că solidaritatea UE funcționează în ambele sensuri”, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, UE a furnizat 200 de concentratoare de oxigen din cadrul Rezervei medicale strategice rescEU găzduite de Olanda, 50 de concentratoare de oxigen din Polonia și 5 200 de fiole de anticorpi monoclonali din Italia. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin acest Mecanism. 

Citiți și

România va primi 250 de concentratoare de oxigen prin Mecanismul de protecție civilă al UE, în contextul creșterii numărului de cazuri de COVID-19

Ministerul Sănătății a solicitat activarea Mecanismului de protecție civilă al UE pentru achiziționarea a 12.700 de flacoane de Tocilizumab

Menționăm că Ministerul Sănătății (MS) a solicitat în această dimineață Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru asigurarea tratamentului cu anticorpi monoclonali neutralizanți a unui număr de 40.000 bolnavi COVID-19, potrivit unui comunicat

„Există promisiuni de sprijin și din partea altor state pentru acest tratament. Am discutat ieri cu dna. Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate despre intenția noastră de activare a mecanismului de protecție civilă în vederea aprovizionării cu medicamentele necesare asigurării tratamentului pacienților noștri”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătății.

În contextul actual al valului 4 al pandemiei de COVID-19 este necesară asigurarea accesului bolnavilor COVID-19 cu forme usoare și medii la tratament cu anticorpi monoclonali neutralizanți.

Reamintim că, marți seară a fost primită o donație de 5200 fiole de anticorpi din partea statului italian, ca recunoștință a Regiunii Lombardia pentru ajutorul pe care țara noastră l-a acordat în anul 2020, atunci când a trimis echipe de medici și asistenți medicali care au lucrat în spitale din Brescia și Lecco.

Medicamentele au fost deja repartizate în 134 spitale pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19.

De la începutul pandemiei, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a coordonat și cofinanțat livrarea a peste 190 de milioane de echipamente medicale și de protecție personală, a consolidat spitalele cu personal medical suplimentar și a furnizat vaccinuri și alte echipamente esențiale în peste 55 de țări. În plus, UE a instituit o rezervă medicală strategică rescEU și un mecanism de distribuție în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Rezerva permite livrarea rapidă a materialelor medicale găzduite de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Țările de Jos.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat miercuri, 13 octombrie, primul raport privind egalitatea de gen, ce prezintă realizările femeilor și dezavantajele cu care se confruntă acestea în regiunile Uniunii Europene, oferind o imagine exactă a regiunilor din Europa în care femeile au cele mai multe realizări precum și a celor în care acestea se confruntă cu cele mai mari dezavantaje, potrivit unui comunicat

Documentul se bazează pe doi indici special elaborați: „indicele realizărilor în rândul femeilor”(FemAI) și „indicele dezavantajelor cu care se confruntă femeile”(FemDI). Aceștia indică atât regiunile în care femeile au realizări mai multe, cât și zonele în care femeile sunt dezavantajate în comparație cu bărbații și abordează două aspecte specifice și complementare ale egalității de gen.

Astfel, în unele regiuni ale Uniunii Europene, femeile reușesc să se dezvolte, în timp ce în altele sunt reținute.

Rezultatele Monitorului privind egalitatea de gen la nivel regional al UE arată că cel mai ridicat nivel al realizărilor femeilor se constată în regiunile din nordul Europei, Finanda înregistrând cel mai mare scor. La polul opus, cel mai mic scor se observă în regiunile Uniunii Europene din sud-est. 

Astfel, se observă că femeile din Franţa şi Spania se confruntă cu cele mai mici dezavantaje, în timp ce femeile din Grecia şi România întâmpină cele mai mari dezavantaje. Cele patru regiuni cu cele mai mici dezavantaje sunt Auvergne, în Franţa, regiunile spaniole La Rioja şi Galicia, şi regiunea din jurul capitalei Finlandei, Helsinki-Uusimaa.

Mai mult, documentul arată că, în medie, femeile din regiunile mai dezvoltate pot avea mai multe realizări și sunt mai puțin dezavantajate, în timp ce majoritatea femeilor din regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu mari provocări. La nivel național, femeile din regiunile-capitală tind să aibă mai multe realizări și să fie mai puțin dezavantajate.

În general, regiunile cu un indice mai scăzut de performanță în rândul femeilor au un produs intern brut pe cap de locuitor mai scăzut, în timp ce regiunile cu un nivel mai ridicat de realizări în rândul femeilor se bucură de un nivel mai ridicat de dezvoltare umană. În cele din urmă, calitatea guvernării este mai ridicată în regiunile în care femeile au realizări mai multe.

Rezultatele ediției din 2021 a monitorului arată că cel mai înalt nivel de realizare a femeilor este înregistrat în regiunile nordice, cu cel mai mare scor în regiunea capitalei Helsinki-Uusimaa. La polul opus, cel mai mic scor al indicelui se observă în regiunile Sud-Est din România. Regiunea franceză Auvergne are cel mai mic dezavantaj, în timp ce regiunea greacă Sterea Ellada are cel mai mare dezavantaj.

„Sunt încântată să vă prezint această activitate inovatoare de cartografiere a „plafonului de sticlă” cu care se confruntă femeile la nivel regional în Europa. Raportul demonstrează că mai sunt multe de făcut pentru a ajuta femeile să beneficieze de aceleași oportunități ca bărbații. Comisia va continua să depună eforturi susținute în direcția unei Europe caracterizate de egalitatea de gen”, a transmis comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.60 mins ago

Germania, cu un pas mai aproape de formarea noului guvern: Verzii au votat în favoarea negocierilor cu social-democrații și liberalii

Vlad Nistor1 hour ago

Vlad Nistor, întâlnire cu reprezentanții AKP: Continuarea reformelor menite să alinieze Turcia la acquis-ul UE și la standardele europene este esențială

U.E.1 hour ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

POLITICĂ2 hours ago

“Un guvern al responsabilității naționale”: Cine sunt miniștrii și care este programul de guvernare al cabinetului premierului desemnat Dacian Cioloș

NATO15 hours ago

Pentagonul, înainte de vizita secretarului apărării Lloyd Austin la București: România face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO

NEWS17 hours ago

Recep Tayyip Erdogan anunță că Turcia discută cu SUA pentru a achiziționa avioane de luptă F-16, după ce țara sa a fost exclusă din programul F-35

MAREA BRITANIE18 hours ago

Regatul Unit dorește să-și revizuiască legislația privind drepturile omului pentru a împiedica CEDO ”să-i dea ordine”

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Republica Moldova trimite luni la Lețcani, Iași, o echipă formată din 22 de medici și asistenți medicali pentru a ajuta România în lupta cu pandemia

CONSILIUL UE21 hours ago

Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe de la Luxemburg. Relațiile UE cu statele din regiunea Golfului și perspectivele Parteneriatului Estic, temele principale pe agendă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

U.E.1 hour ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending