Connect with us

U.E.

Comisia Europeană încurajează cetățenii UE să se implice în dezbaterea publică privind viitorul zonelor rurale până la 30 noiembrie

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Comisia Europeană încurajează cetățenii UE să se implice în dezbaterea publică, lansată la 7 septembrie, privind dezvoltarea unei viziuni pe termen lung pentru zonele rurale până în anul 2040. Consultarea va fi deschisă până la 30/11/2020. 

Obiectivul este de a colecta opinii cu privire la oportunitățile și provocările actuale din zonele rurale, precum și la acțiunile necesare pentru creșterea atractivității și prosperității acestora. Se vor explora și soluții inovatoare, favorabile incluziunii și durabilității, în contextul schimbărilor climatice, al transformării digitale și al crizei COVID-19.

Această inițiativă este un prim pas către o comunicare a Comisiei Europene pe această temă, care va fi publicată la jumătatea anului 2021. Această comunicare va urmări să sprijine o dezbatere la nivel european cu privire la viitorul zonelor rurale și locul pe care acestea ar trebui să îl aibă în societatea noastră.

De asemenea, Comisia încurajează factorii interesați să promoveze  acest demers în cercul colaboratorilor (ONGuri, IMM-uri, mediul academic, media etc).

Mai multe informații sunt disponibile AICI.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din România: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

Published

on

© European Union 2021

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre, într-o aluzie la ceea ce se întâmplă în România, statul membru care cunoaște cea mai mare creștere a numărului de cazuri de noi infectări, a deceselor și cu a doua cea mai mică rată de vaccinare.

Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% *(cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 502 voturi pentru, 153 împotrivă și 16 abțineri, eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar un “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” .

În urma dezbaterii aprinse din plen de marți cu prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, eurodeputații “regretă profund” decizia din 7 octombrie 2021 “ca atac împotriva comunității europene de valori și legi în ansamblul său” și afirmă că Tribunalul a fost transformat “într-un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților”.

Parlamentul felicită zecile de mii de protestatari pașnici din Polonia, care au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei Tribunalului, precum și dorința lor de a avea o Polonie democratică puternică, în centrul proiectului european. Eurodeputații își reiterează sprijinul pentru judecătorii polonezi care aplică în continuare supremația dreptului UE și sesizează Curtea Europeană de Justiție, în pofida riscului la adresa carierei lor.

Eurodeputații subliniază că, în conformitate cu Constituția Poloniei, tratatele UE sunt direct aplicabile în ordinea sa juridică și au prioritate în cazul unui conflict cu dreptul intern. Aceștia îl acuză pe prim-ministrul polonez care “continuă să folosească abuziv sistemul judiciar ca instrument de realizare a programului său politic” și afirmă că Polonia este în continuare angajată în mod voluntar să respecte tratatele și jurisprudența Curții Europene Justiție.

Parlamentul solicită să nu se acorde bani ai contribuabililor UE guvernelor care “subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic” valorile europene, invitând Comisia și Consiliul să acționeze, inclusiv prin:

– Lansarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și solicitarea unor măsuri provizorii de către Curtea de Justiție a UE;

– Declanșarea prevederilor Regulamentului privind regimul de condiționalitate;

– Abținerea de la aprobarea planului polonez de redresare și reziliență;

– Declararea existenței unui risc clar de încălcare gravă a statului de drept de către Polonia, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratat;

– Întreruperea sau suspendarea plăților, având în vedere riscul unor deficiențe grave în sistemele de control;

– Discutarea crizei la summitul din 21-22 octombrie și emiterea unei declarații comune în termenii cei mai fermi cu putință de către șefii de stat și de guvern din UE.

“Eurodeputații subliniază că aceste acțiuni nu sunt menite să pedepsească poporul polonez, ci să restabilească statul de drept, având în vedere deteriorarea continuă a acestuia, și solicită Comisiei să găsească mecanisme care să permită ca finanțarea să ajungă la beneficiarii direcți. Rezoluția subliniază faptul că, potrivit unei serii de sondaje realizate în Polonia în septembrie și octombrie 2021, doar 5% dintre respondenți au declarat că ar dori ca Polonia să părăsească UE. 90% au apreciat pozitiv aderarea Poloniei la UE, iar 95% (peste media UE) au considerat că sprijinul UE a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării orașului sau a regiunii lor” mai transmite Parlamentul European în rezoluția adoptată.

Documentul adoptat cu o substanțială majoritate a venit și fondul faptului că ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european și-a făcut loc pe agenda summitului Consiliului European, cu Ursula von der Leyen solicitând liderilor europeni să discute subiectul, și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron făcând apel la compromis și dialog. Dar şeful guvernului polonez a insistat că este ”important de subliniat” ceea ce el a spus şi marți în plenul Parlamentului European, şi anume că ”unele instituţii europene îşi atribuie dreptul de a decide asupra unor competenţe care nu le-au fost transferate”.

Mărul discordiei este reprezentat de verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză.

Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale.

Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European a cerut joi să se demareze anchete aprofundate în cazul tuturor neregulilor expuse de Pandora Papers care au avut loc în jurisdicțiile Uniunii, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

Printr-o rezoluție adoptată cu 578 de voturi pentru, 28 împotrivă și 79 abțineri, eurodeputații au numit cele mai urgente măsuri de care are nevoie Uniunea pentru a elimina lacunele existente care permit evitarea obligațiilor fiscale, spălarea de bani și evaziunea fiscală la scară largă. De asemenea, ei au cerut Comisiei să introducă acțiuni în justiție împotriva țărilor Uniunii care nu aplică în mod corect legislația existentă. Deputații au criticat în mod deosebit foștii și actualii miniștri și prim-miniștri ai țărilor Uniunii ale căror activități au fost dezvăluite de Pandora Papers.

Rezoluția a fost redactată pe fondul indignării exprimate de eurodeputați în cadrul unei dezbateri în plen din luna octombrie, care a avut loc la două zile de la publicarea primelor concluzii trase în urma consultării informațiilor din Pandora Papers.

Rezoluția adoptată în data de 21 octombrie îndeamnă autoritățile naționale ale țărilor Uniunii să ancheteze în mod amănunțit toate neregulile dezvăluite de Pandora Papers în jurisdicțiile lor, inclusiv prin auditarea tuturor persoanelor menționate în acestea. Comisia este îndemnată de eurodeputați să examineze dezvăluirile pentru a constata dacă este nevoie de legi suplimentare sau dacă se impune demararea unor acțiuni în justiție împotriva unor țări membre ale Uniunii. Potrivit eurodeputaților, și procurorul european ar trebui să evalueze dacă dezvăluirile impun anchete specifice.

Eurodeputații condamnă în special foștii și actualii politicieni de la nivel european: Andrej Babiš, prim-ministrul Cehiei, Nicos Anastasiades, președintele Ciprului, Wopke Hoekstra, ministrul de finanțe al Olandei, Tony Blair, fost prim-ministru al Angliei, și John Dalli, fost ministru maltez și comisar european. Toți aceștia au fost menționați în Pandora Papers. Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, și Milo Đukanović, președintele Muntenegrului, sunt, de asemenea, criticați direct în rezoluție.

Mai multe detalii despre beneficiarii reali și aplicarea normelor convenite

Parlamentul îndeamnă țările Uniunii și Comisia să depună mai multe eforturi pentru a găsi și face cunoscute informații despre beneficiarii reali, adică persoanele care profită de fapt de societățile de tip „cutie poștală” la care se face referire. Eurodeputații subliniază și că numeroase țări ale Uniunii întârzie să pună în aplicare normele existente care combat spălarea de bani și evitarea obligațiilor fiscale, iar Comisia ar trebui să deschidă proceduri împotriva lor. Comisia mai este invitată să facă propuneri pentru a reglementa sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori. Ea ar mai trebui să evalueze eficacitatea procedurilor de identificare a persoanelor expuse politic și să constate dacă se aplică măsuri de precauție mai stricte în acest caz.

În rezoluție se menționează că nu ar avea sens să se introducă norme noi și mai severe până nu se asigură buna funcționare a normelor existente și o cooperare mai bună între autoritățile naționale din întreaga Uniune Europeană. În rezoluție se cere să se aloce mai multe resurse în acest domeniu, care ar trebui tratat cu o mai mare seriozitate. Comisia însăși ar trebui să examineze dacă unitățile de informații financiare naționale primesc resurse suficiente.

Lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale – un instrument fără efect

Rezoluția consideră că lista neagră a Uniunii privind paradisurile fiscale este ca un instrument fără efect. Ea nu este capabilă să includă unele dintre țările care încalcă principiul în modul cel mai flagrant. De exemplu, în Insulele Virgine Britanice sunt înregistrate peste două treimi dintre societățile de tip „cutie poștală” expuse de Pandora Papers, însă ele nu sunt cuprinse în lista neagră a Uniunii Europene, se susține în rezoluție. Eurodeputații propun numeroase îmbunătățiri ale procedurilor folosite pentru a completa lista. Printre ele se numără extinderea listei de practici caracteristice pentru un paradis fiscal și reformarea procesului ce stabilește jurisdicțiile care să fie incluse în listă. În octombrie 2021, eurodeputații au adoptat o rezoluție mai detaliată pe această temă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO3 mins ago

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

NATO31 mins ago

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din România: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH14 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA14 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.17 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

POLITICĂ20 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending