COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană invită 300 de tineri din Europa la Sibiu pentru un dialog privind viitorul UE cu o zi înainte de Summit-ul din data de 9 mai
Published
6 years agoon
Comisia Europeană organizează un dialog cu cetățenii pe tema viitorului Europei, dedicat tinerilor, în data de 8 mai, la Sibiu, România, cu o zi înainte ca orașul Sibiu să fie gazda unui summit al șefilor de stat și de guvern ai statelor membre UE, prima astfel de manifestare politică din istoria UE care va avea loc la 9 mai, de Ziua Europei.
Evenimentul va reuni aproximativ 300 de tineri din toată Europa. Participanții vor lua parte la mai multe ateliere tematice privind viitorul muncii, al competențelor și al calificărilor, Europa digitală, schimbările climatice, societățile echitabile și favorabile incluziunii, precum și participarea democratică și implicarea mai bună a tinerilor în elaborarea politicilor. La sfârșitul zilei, toți participanții vor fi prezenți la un eveniment comun pentru a discuta ideile lor cu liderii politici ai Comisiei Europene, în cadrul unui dialog cu cetățenii.
Potrivit Comisiei Europene, la dialog sunt așteptați 300 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani până la data de 7 mai 2019, care să aibă domiciliul în Uniunea Europeană și să își manifeste disponibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la viitorul Europei.
Pentru cei care doresc să participați la dialogul cu tinerii cetățeni la Sibiu, cererea de înscriere este disponibilă aici
Dialogurile cu cetățenii organizate de Comisia Europeană au avut ca punct de pornire apelul lansat de președintele Comisiei Europene către membrii Colegiului Comisarilor să fie activi din punct de vedere politic în țările membre ale UE și să se implice în dialoguri cu cetățenii.
Reamintim că, în cadrul Anului european al cetățenilor 2013, Comisia a lansat primul său dialog cu cetățenii, dedicat dezbaterilor și schimburilor de opinii cu cetățenii, precum și cu politicienii de la nivel național și local.
În decembrie 2018, Comisia Europeană a publicat un raport intermediar al acestor dialoguri în care a arătat că aproape două treimi dintre europeni afirmă că sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, acesta fiind cel mai înalt nivel înregistrat din 2009. Majoritatea cetățenilor consideră că Europa este esențială pentru a răspunde provocărilor cu care ne confruntăm în prezent, printre care schimbările climatice, problemele economice și sociale, migrația și securitatea. Ei percep Europa ca pe un continent al valorilor, un proiect pentru pace și un spațiu al libertății și democrației, în care drepturile fundamentale sunt respectate.
Un raport final va fi prezentat la summit UE27 de la Sibiu, din România, la 9 mai 2019, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor europene.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Determinarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, recunoscute în pachetul privind extinderea adoptat de Comisia Europeană: “Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”
Un nou raport-semnal de alarmă în UE propune crearea unui serviciu de intelligence al UE, stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză
Viitoarea Comisie Europeană se pregătește pentru rivalitatea cu China în politică externă, comerț și amprentă globală: “Trebuie să demonstrăm că oferta Europei este o opțiune mai bună”
Ursula von der Leyen și Mark Rutte au decis să înființeze un nou grup operativ la nivel înalt pentru a consolida parteneriatul strategic UE-NATO
Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 400 de milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă severă
Viitoarea vicepreședinte CE Roxana Mînzatu asigură Parlamentul European că va îmbunătăți programul Erasmus pentru a “aprofunda identitatea europeană, între generaţii şi naţiuni”
COMISIA EUROPEANA
Platforma chineză Temu face obiectul unei anchete a UE cu privire la gestionarea vânzărilor ilegale de produse, anunță Comisia Europeană
Published
2 days agoon
October 31, 2024Uniunea Europeană este pregătită să lanseze o investigație asupra platformei chineze Temu din cauza îngrijorărilor că nu reușește să limiteze vânzarea de produse ilegale online, într-o anchetă care ar putea duce la amenzi mari pentru serviciul de comerț electronic, relatează Bloomberg.
Potrivit sursei citate, Comisia Europeană urma să deschidă o procedură oficială împotriva platformei – administrată de compania chineză PDD Holdings Inc. – pentru a cerceta dacă aceasta încalcă normele împotriva activităților online ilicite, potrivit unor persoane familiarizate cu problema, care au cerut să nu fie identificate, discutând despre conversații confidențiale.
Ulterior, Comisia a anunțat, printr-un comunicat de presă, că a inițiat o procedură oficială pentru a evalua dacă Temu ar fi încălcat Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) în domenii legate de vânzarea de produse ilegale, de proiectarea serviciului care poate crea dependență, de sistemele utilizate pentru a recomanda cumpărături utilizatorilor, precum și de accesul la date pentru cercetători.
Un reprezentant al Temu nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. În urma investigației oficiale a UE, Temu are dreptul de a propune adoptarea de contramăsuri pentru a răspunde preocupărilor Comisiei și a evita eventualele sancțiuni.
De asemenea, în ultimele luni, Comisia Europeană a desemnat, în temeiul Actului privind serviciile legislative, atât Shein, cât și Temu, drept platforme online foarte mari care trebuie să respecte normele UE privind serviciile digitale, protejând consumatorii.
În același timp, presa a relatat că UE pregătește modificarea taxelor vamale pentru coletele de sub 150 de euro pentru a contracara volumele uriașe de colete Shein și Temu, acuzate că nu respectă legislația europeană.
De altfel, Federația Organizațiilor Consumatorilor Germani a transmis încă din luna aprilie că platforma chineză Temu nu respectă legislația UE privind protecția consumatorilor, avertizând că ia în considerare o acțiune în justiție. Ulterior, Polonia a amenințat de la nivel guvernamental platformele asiatice Shein și Temu cu blocarea geografică dacă vor încălca drepturile clienților polonezi, iar Asociația Comercianților din Austria a acuzat platforma Temu de practici comerciale necinstite. Tot Polonia a depus o plângere împotriva Temu, invocând lipsa de transparență în relația cu consumatorii.
Și la nivel național, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor din România a demarat verificări privind potențiale practici comerciale incorecte ale platformelor online de cumpărături Temu și Shein.
COMISIA EUROPEANA
Determinarea Ucrainei și R. Moldova pe calea aderării la UE, recunoscute în pachetul privind extinderea adoptat de Comisia Europeană: “Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”
Published
2 days agoon
October 30, 2024Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul său anual privind extinderea, care oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, pe drumul lor către aderarea la UE. Documentul constat[ faptul că procesul de extindere a UE a primit noi impulsuri în anii 2023-2024, cu accent pe evoluții pozitive cu privire la Albania, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina, inclusiv determinarea Kievului și a Chișinăul pe calea aderării la UE, în timp procesul de apropiere a Georgiei față de UE a fost oprit “de facto” din cauza acțiunilor întreprinse de puterea de la Tbilisi, reconfirmată prin vot la alegerile parlamentare din 26 octombrie, un scrutin a cărui corectitudine este contestată de opoziție și Occident. În ceea ce privește Republica Moldova, pachetul de extindere este adoptat între primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale, în care președintele pro-european în funcție Maia Sandu își dispută funcția cu candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo după votul din 20 octombrie, care s-a desfășurat concomitent și cu un referendum constituțional republican în urma căruia 50,39% dintre cetățenii țării au votat în favoarea modificării Constituției pentru a include integrarea europeană în legea fundamentală a țării.
Pachetul Comisiei Europene constată că extinderea reprezintă o oportunitate istorică atât pentru țările în curs de aderare, cât și pentru actualele state membre și UE în ansamblu și că există avantaje socio-economice, politice și de securitate semnificative ale unei Uniuni mai mari și mai puternice.
“Contextul geopolitic tensionat impune mai mult ca oricând să finalizăm reunificarea continentului nostru, sub aceleași valori ale democrației și ale statului de drept. În ultimii ani, am făcut deja pași mari în direcția integrării noilor state membre. Iar extinderea va rămâne o prioritate absolută a noii Comisii”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
In today’s global context, reuniting our continent under shared values of democracy and the rule of law is more pressing than ever.
We’ve made strong strides toward integrating new Member States in recent years.
And enlargement will remain a top priority for the new Commission.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 30, 2024
Conform Comisiei Europene, procesul de extindere continuă să fie bazat pe merit și depinde de progresele obiective realizate de fiecare dintre parteneri.
“Acest lucru necesită hotărârea de a pune în aplicare reforme ireversibile în toate domeniile dreptului UE, cu un accent deosebit pe elementele fundamentale ale procesului de extindere”, mai transmite Comisia, punctând că democrația, statul de drept și valorile fundamentale vor continua să fie pietrele de temelie ale politicii de extindere a UE.
“Aderarea la UE rămâne o alegere strategică”, a statelor care aspiră la acest obiectiv
Procesul de extindere a primit un nou impuls în 2023 și 2024
Grupul fundamental a fost deschis cu Albania la 15 octombrie 2024. Negocierile de aderare au fost deschise cu Ucraina și Moldova la primele conferințe interguvernamentale din iunie 2024. După ce a îndeplinit criteriile de referință intermediare pentru capitolele privind statul de drept, Muntenegru este pe cale să închidă provizoriu alte capitole de negociere. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Procesul de examinare prealabilă a fost finalizat atât cu Albania, cât și cu Macedonia de Nord la sfârșitul anului 2023.
În iunie 2024, conferința interguvernamentală a confirmat că Muntenegru a îndeplinit, în ansamblu, criteriile de referință intermediare pentru capitolele 23 și 24 privind statul de drept, oferind posibilitatea de a proceda la închiderea provizorie a altor capitole dacă sunt îndeplinite condițiile. În domeniul statului de drept și al sistemului judiciar sunt necesare progrese suplimentare.
În ceea ce privește Albania, Comisia salută deschiderea negocierilor privind grupul de elemente fundamentale în cadrul celei de-a doua conferințe interguvernamentale care a avut loc la 15 octombrie 2024. Este esențial ca autoritățile să intensifice în continuare ritmul reformelor orientate către UE, în special în ceea ce privește statul de drept, consolidarea rezultatelor obținute în ceea ce privește aplicarea legii, combaterea eficientă a corupției și a criminalității organizate și promovarea drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea presei, drepturile de proprietate și minoritățile.
Comisia își reiterează evaluarea conform căreia Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru deschiderea clusterului 3 (Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii). În anul următor, se așteaptă ca Serbia să accelereze activitatea de punere în aplicare a reformelor legate de aderarea la UE, cu un accent deosebit pe obiectivele de referință intermediare privind statul de drept, precum și pe asigurarea unui mediu cu adevărat favorabil pentru societatea civilă și mass-media, depunând eforturi credibile pentru a stopa dezinformarea și manipularea informațiilor străine.
În cazul Macedoniei de Nord, țara trebuie să continue să pună în aplicare reformele legate de UE, în special în ceea ce privește elementele fundamentale, în special sistemul judiciar, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Trebuie consolidată încrederea în sistemul judiciar. Sesiunile de screening pentru toate cele șase grupuri ale acquis-ului UE au fost finalizate în decembrie 2023.
Bosnia și Herțegovina a demonstrat rezultate tangibile, inclusiv în ceea ce privește gestionarea migrației, alinierea deplină la politica de securitate comună și externă a UE, precum și prin adoptarea legislației privind integritatea sistemului judiciar, combaterea spălării banilor și conflictul de interese. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Comisia pregătește cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu în momentul în care sunt luate toate măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din octombrie 2022.
Kosovo a depus o cerere de aderare la UE în decembrie 2022. Comisia rămâne disponibilă pentru a pregăti un aviz privind cererea de aderare a Kosovo de îndată ce Consiliul îl solicită. S-au înregistrat progrese în lupta împotriva criminalității organizate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătățit. Liberalizarea vizelor pentru Kosovo a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Kosovo trebuie să își intensifice eforturile pentru consolidarea statului de drept și a administrației publice și pentru protejarea libertății de exprimare.
Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina a fost o recunoaștere importantă a determinării Ucrainei de a continua reformele pe calea aderării la UE. După prima conferință interguvernamentală din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului (screening) progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Ucraina a tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind grupurile, începând cu elementele fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.
Deschiderea negocierilor de aderare a reprezentat o recunoaștere importantă a determinării Moldovei de a continua reformele pe calea aderării la UE, în pofida faptului că se confruntă cu interferențe ruse continue și cu impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. După prima conferință interguvernamentală din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului (screening) progresează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Moldova a tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind clusterele, începând cu elementele fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.
Deși în decembrie 2023 Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată, procesul său de aderare la UE a fost între timp oprit de facto din cauza acțiunilor întreprinse de guvernul georgian începând cu primăvara anului 2024. La 26 octombrie 2024, cetățenii georgieni au votat în cadrul alegerilor parlamentare. Constatările preliminare ale Misiunii internaționale comune de observare a alegerilor condusă de Biroul OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului (OSCE/BIDDO) au identificat mai multe deficiențe care au apărut într-un mediu tensionat și extrem de polarizat. Printre deficiențele raportate se numără, printre altele, recentele modificări legislative ale procesului electoral, compromisurile frecvente privind secretul votului, inconsecvențele procedurale, intimidarea și presiunea asupra alegătorilor, care au avut un impact negativ asupra încrederii publice în proces. Aceste constatări preliminare confirmă necesitatea unei reforme electorale cuprinzătoare, care a fost deja subliniată în recomandările-cheie anterioare.
Turcia este o țară candidată și un partener-cheie pentru Uniunea Europeană. Cu toate acestea, negocierile de aderare cu această țară sunt blocate din 2018, în conformitate cu decizia Consiliului. Există în continuare preocupări serioase în ceea ce privește drepturile fundamentale și statul de drept, inclusiv independența sistemului judiciar. Dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. În urma orientării strategice din aprilie 2024 a Consiliului European, relațiile cu Turcia au fost marcate de o reangajare treptată și s-au luat măsuri concrete în vederea unor schimburi constructive pe teme de interes comun.
După publicarea acestui pachet de extindere de către Comisia Europeană, Consiliul UE trebuie să ia în considerare recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele următoare ale procesului de extindere.
Context
Extinderea UE va aduce beneficii socio-economice de mare amploare membrilor săi actuali și viitori. Creșterea numărului de consumatori de pe piața unică va oferi întreprinderilor oportunități majore de a se extinde și de a face comerț mai liber. Pentru a permite o creștere durabilă pe termen mediu și pentru a face progrese în îndeplinirea criteriilor economice de aderare la UE, este din ce în ce mai important ca țările implicate în procesul de extindere să accelereze reformele structurale. Acest lucru implică asigurarea unor economii de piață funcționale și demonstrarea capacității de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței în UE. Politicile economice ar trebui, de asemenea, să sprijine obiectivele ambițioase din cadrul tranziției ecologice și digitale.
Noi instrumente și mijloace stimulează creșterea socioeconomică în țările partenere. Pe măsură ce procesul de aderare se accelerează, UE anticipează unele dintre beneficiile pieței unice și oferă asistență financiară sporită pentru a permite integrarea treptată și ancorarea partenerilor noștri în UE.
Pe lângă planurile economice și de investiții de succes, Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, cu Facilitatea pentru reformă și creștere, în valoare de 6 miliarde de euro, și Facilitatea pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, stimulează reformele, având în centrul lor justiția și statul de drept.
În aceeași ordine de idei, la 10 octombrie 2024, Comisia a prezentat Planul de creștere pentru Moldova și Facilitatea pentru reformă și dezvoltare, în valoare de 1,8 miliarde de euro, pentru a sprijini reformele socio-economice și a stimula investițiile.
COMISIA EUROPEANA
Un nou raport-semnal de alarmă în UE propune crearea unui serviciu de intelligence al UE, stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză
Published
2 days agoon
October 30, 2024Uniunea Europeană trebuie să dea semnalul că este gata să investească pentru pregătirea militară și civilă în situații de criză, să creeze un regim de stocare strategică în domenii esențiale, inclusiv materii prime și sănătate, și să dea undă verde unui “serviciu complet de cooperare în domeniul informațiilor la nivelul UE”, relevă un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, și prezentat miercuri la Bruxelles.
Raportul lui Niinistö completează seria de astfel de documente strategice prezentate în acest an de fostul premier italian Enrico Letta, care a fost însărcinat de statele membre să redacteze un raport privind viitorul pieței unice, și de Mario Draghi, alt fost premier italian, căruia președinta Comisiei Europene i-a solicitat un raport privind îmbunătățirea competitivității economice europene.
În martie anul trecut, imediat după ce Sauli Niinistö a părăsit funcția, von der Leyen i-a cerut să pregătească o revizuire cuprinzătoare a nivelului de pregătire al societății europene. Raportul de 165 de pagini se intitulează “Safer Together, Strengthening Europe’s Civil and Military Preparedness and Readiness“. Acesta acoperă atât apărarea armată convențională, cât și pregătirea pentru amenințările cibernetice și hibride, precum și, de exemplu, schimbările climatice. Raportul vine și în contextul în care structura Comisiei Europene pentru următorii cinci ani, respectiv mandatul 2024-2029, are în componența sa un vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, în persoana eurodeputatului român Roxana Mânzatu.
“Acest lucru necesită o abordare a întregii societăți”, a declarat Ursula von der Leyen. Ea i-a mulțumit lui Niinistö pentru munca sa, spunând că aceasta a influențat deja agenda noii comisii a lui von der Leyen, care va intra în funcție în decembrie.
“Confruntați cu o cascadă de crize, trebuie să facem mai mult decât să reacționăm. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Pregătirea trebuie să stea la baza tuturor acțiunilor noastre și să abordeze întregul spectru de amenințări și riscuri. Acesta este motivul pentru care salut raportul Niinisto”, a spus von der Leyen.
Faced with a cascade of crises, we must do more than react.
We need to change our mindset.
Preparedness must underpin all our actions.
And address the full spectrum of threats and risks.
This is why I welcome the @niinisto report ↓
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 30, 2024
UE trebuie să acționeze urgent în domeniul apărării
Potrivit raportului privind pregătirea civilă și militară a Europei, UE trebuie să fie urgent mai proactivă în răspunsul său la crizele tot mai complexe cu care se confruntă lumea.
Vorbind cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale importante din SUA, Niinistö a declarat că UE trebuie să transmită un semnal că este dispusă să plătească pentru apărarea sa, adăugând că blocul european ar trebui să cheltuiască aproximativ 20% din bugetul său, în valoare în prezent de aproximativ 1 000 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză.
“Amenințările nu se opresc la frontierele noastre, ci se propagă în cascadă între sectoarele interconectate ale economiei noastre”, a declarat Niinistö, al cărui raport a fost solicitat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că “dacă nu facem tot ce putem pentru propria noastră securitate, nu ne putem aștepta ca alții să o facă pentru noi”.
“Finanțarea disponibilă în prezent din bugetul UE pentru cheltuielile legate de apărare este sub ceea ce este necesar în lumina contextului strategic … acesta este un semnal important pentru SUA și alți parteneri-cheie”, a spus el, potrivit Euronews.com.
Programul industrial european de apărare, în valoare de 1,5 miliarde de euro, propus de Comisie în martie, a fost criticat pentru insuficiența resurselor – și există speranțe de reorientare atunci când blocul comunitar va propune o remaniere a bugetului său pe șapte ani, prevăzută pentru anul viitor.
Niinistö a avertizat cu privire la două lacune principale în strategia de pregătire a UE: lipsa unui plan clar în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru și absența unei capacități pe deplin operaționale a UE de a coordona și de a acționa împreună dincolo de silozurile instituționale și operaționale.
Un serviciu de intelligence al UE
Fostul președinte finlandez consideră că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații, conform Politico Europe.
În raportul său, Niinistö cere UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Este nevoie de mai multe eforturi pentru “consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el după prezentarea planului alături de von der Leyen.
Un regim de stocare strategică la nivelul UE, inclusiv în domeniul sănătății
Raportul abordează și problema stocării strategice, despre care precizează că merită o atenție specială în ceea ce privește cooperarea public-privat pentru pregătirea pentru situații de criză și evocă o abordare strategică comună a Comisiei Europene și a statelor membre privind constituirea de stocuri de medicamente pentru a face față penuriei de medicamente esențiale.
În acest context, fostul președinte finlandez constată că “parteneriatele public-privat s-au dovedit a fi o piatră de temelie în consolidarea pregătirii în domeniul sănătății, în special în ceea ce privește dezvoltarea și distribuirea rapidă a vaccinurilor” și că “provocarea globală fără precedent a pandemiei COVID-19 a subliniat necesitatea unei acțiuni coezive între organismele guvernamentale și companiile farmaceutice”.
În domeniul securității sanitare, raportul constată că UE, în cadrul strategiei Global Gateway, continuă să consolideze capacitățile de asistență medicală din întreaga lume și să investească în securitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente.
Astfel, raportul recomandă elaborarea unei strategii cuprinzătoare de stocare la nivelul UE pentru a stimula crearea de rezerve publice și private coordonate și pentru a asigura disponibilitatea acestora în orice situație.
Recunoscând pe deplin rolul statelor membre în domeniul stocării și al rezervelor strategice, o acțiune comună la nivelul UE ar putea contribui la consolidarea autonomiei strategice a UE și la reducerea riscului de dependență externă excesivă în ceea ce privește materiile prime și alte bunuri relevante în caz de criză.
Astfel, raportul recomandă cartografierea eforturilor în curs, cele mai bune practici și nevoile; să identifice în comun un set cuprinzător de intrări esențiale (de exemplu, produse alimentare, energie, materii prime critice, echipamente de intervenție în caz de urgență, contramăsuri medicale); și să definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare.
Totodată, raportul consideră importantă asigurarea coerenței și coordonării între inițiativele viitoare și eforturile de stocare în curs sau propuse la nivelul UE, de exemplu în domeniul pregătirii pentru sănătate, al răspunsului la dezastre și situații de urgență, al energiei, al materiilor prime esențiale și al pregătirii pentru apărare.
Un semnal de alarmă
Raportul își propune să servească drept semnal de alarmă pentru statele membre, fostul președinte finlandez recomandându-le să colaboreze mai îndeaproape, mai rapid și cu cetățenii în centrul strategiei de pregătire pentru situații de criză – dar susține și o cooperare consolidată între grupuri de state membre doritoare, acolo unde este necesar.
“(…) Ar trebui, de asemenea, să fim deschiși să lansăm noi inițiative de consolidare a pregătirii, acolo unde este necesar, numai între statele membre doritoare, pentru a permite o acțiune mai rapidă”, sugerează acesta.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Klaus Iohannis a semnat decretul de trecere în rezervă a generalului Lucian Pahonțu, care va rămâne în funcția de director al SPP
Borrell: Viitorul UNRWA este un test al umanității noastre. Legislația adoptată de Israel va face aproape imposibilă salvarea de vieți în Gaza
Depozitele de gaze din UE sunt pline în proporție de 95%, anunță Comisia Europeană: Ne oferă posibilitatea de a menține aprovizionarea și prețurile stabile în această iarnă
Ministrul Economiei arată „progresul evident” al schimburilor comerciale România-Turcia: Am avut o țintă de 10 miliarde de dolari, iar acum suntem deja la 11,5 miliarde de dolari
ICI București participă la InnopRo Summit 2024, arătându-și astfel angajamentul de a contribui activ la dezvoltarea ecosistemului de inovație digitală din România
Ministrul Luminița Odobescu: Participarea universităților românești în alianțe universitare europene constituie o prioritate strategică pentru stimularea educației și promovarea diplomației culturale și academice în Europa
Sprijinul „material și diplomatic” al Chinei pentru Rusia este o „amenințare directă” pentru securitatea Europei, avertizează șeful diplomației UE
UE și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică
Josep Borrell subliniază nevoia unui ”răspuns contondent și unit” la desfăşurarea de trupe nord-coreene în Rusia
Emmanuel Macron, mesaj în română pentru moldoveni înainte de turul 2 al prezidențialelor: “Calea europeană este cea a libertății și democrației”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Viktor Orban a sfidat din nou UE, devenind primul oaspete oficial al președintelui de extremă-dreapta al Parlamentului Austriei, în vreme ce Szijjarto susținea discurs în rusă în Belarus despre ”cooperarea eurasiatică”
România va avea un hub unic de cercetare în Europa, la Murighiol, care va avea un impact în dezvoltarea economică, a ecosistemului din Delta Dunării, dar și în domeniul transferului tehnologic
Țările nordice își consolidează cooperarea împotriva crimei organizate și în ceea ce privește imigrația, fenomene legate
NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia: Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian, o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE
Alegeri prezidențiale în R. Moldova: Maia Sandu califică drept ”ofensă la adresa României” afirmația contracandidatului său conform căreia R. Moldova nu a realizat cu țara noastră ”niciun proiect” care să o apropie de UE
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința intitulată ”Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, organizată în parteneriat cu BNR
Marcel Ciolacu își lansează Planul pentru România, axat pe investiții de 155 miliarde de euro și reindustrializare: Putem fi a 10-a economie a UE în următorii cinci ani
INTERVIU | Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE: Cu 1% din PIB nu rezolvăm problema competitivității UE. Trebuie să reformăm structurile și să generăm investiții
Trending
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Victor Negrescu, negociator-șef pentru bugetul UE pentru 2025, le-a prezentat eurodeputaților prioritățile în cadrul negocierilor cu țările membre: Trebuie să le arătăm cetățenilor europeni că suntem alături de ei
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago
Bugetul UE pentru 2025. Gheorghe Falcă a reușit să includă în poziția de negociere a PE ”priorități strategice” pentru dezvoltarea infrastructurii de transport: Pentru România, beneficiile vor fi semnificative
- INTERVIURI7 days ago
INTERVIU Corina Crețu: Politica de coeziune trebuie să sprijine zonele metropolitane și rurale din UE, nu să fie o cutie din care se pot lua bani pentru alte priorități
- SĂNĂTATE2 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Dezbatere prezidențială în R. Moldova. ”Noi ne dorim să rezolvăm conflictul transnistrean pe cale paşnică”, afirmă Maia Sandu: Aproape 80% din exporturile din această regiune merg astăzi în UE