Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează măsuri suplimentare pe fondul recrudescenței COVID-19. Ursula von der Leyen face apel la statele membre: Acțiunile curajoase vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri un set suplimentar de acțiuni menite să contribuie la limitarea răspândirii coronavirusului, să salveze vieți și să consolideze reziliența pieței interne.

În mod concret, măsurile au scopul de a înțelege mai bine răspândirea virusului și eficacitatea răspunsului, de a intensifica acțiunile de testare bine orientate, de a spori depistarea contacților, de a ameliora pregătirile pentru campaniile de vaccinare și de a menține accesul la produse esențiale, cum ar fi echipamentele de vaccinare, asigurând, în același timp, circulația tuturor bunurilor pe piața unică și facilitând deplasarea persoanelor în condiții de siguranță.

”Situația este foarte gravă în ceea ce privește epidemia de COVID-19. Trebuie să ne intensificăm reacția la nivel de UE. Astăzi, lansăm măsuri suplimentare pentru lupta noastră împotriva virusului; de la sporirea accesului la teste rapide și pregătirea campaniilor de vaccinare, la facilitarea unor deplasări sigure atunci când acestea sunt necesare. Fac apel la statele membre să colaboreze îndeaproape. Acțiunile curajoase întreprinse acum vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență. Niciun stat membru nu va ieși din această pandemie în siguranță până când nu vor ieși și celelalte țări”, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, comunicarea privind măsurile suplimentare de răspuns la pandemia de COVID-19 stabilește etapele următoare în domenii esențiale pentru a consolida răspunsul UE la recrudescența numărului de cazuri de COVID-19:

1. Îmbunătățirea fluxului de informații pentru a permite luarea deciziilor în cunoștință de cauză

Asigurarea unor informații exacte, cuprinzătoare, comparabile și disponibile în timp util cu privire la datele epidemiologice, precum și la testări, la depistarea contacților și la supravegherea sănătății publice este esențială pentru a urmări modul de răspândire a noului coronavirus la nivel regional și național. Pentru a îmbunătăți partajarea datelor la nivelul UE, Comisia face apel la statele membre să furnizeze toate datele relevante Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Comisiei.

2. Implementarea unor testări mai eficace și mai rapide

Testarea este un instrument decisiv pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus. Pentru a promova o abordare comună și pentru a efectua teste în mod eficace, Comisia a adoptat miercuri o Recomandare privind strategiile de testare vizând epidemia de COVID-19, inclusiv utilizarea testelor rapide de depistare a unor antigeni.

Recomandarea stabilește elementele esențiale care trebuie luate în considerare pentru strategiile de testare naționale, regionale sau locale, cum ar fi domeniul lor de aplicare, grupurile cărora să li se acorde prioritate și aspectele esențiale privind capacitățile și resursele de testare și indicații referitoare la situațiile în care utilizarea testelor rapide de depistare a unor antigeni poate fi adecvată.

De asemenea, recomandarea face apel la statele membre să transmită strategiile lor naționale privind testarea până la mijlocul lunii noiembrie. Pentru a achiziționa în mod direct teste rapide de depistare a unor antigeni și pentru a le livra statelor membre, Comisia mobilizează 100 de milioane de euro în cadrul Instrumentului pentru sprijin de urgență. În paralel, Comisia lansează o achiziție comună pentru a asigura un al doilea flux de acces.

În cazul în care statele membre aplică cerințe de testare în prealabil călătorilor care sosesc pe teritoriul lor și dacă nu sunt disponibile capacități de testare pentru călătorii asimptomatici în țara de origine, călătorilor ar trebui să li se ofere posibilitatea de a fi testați la sosire.

Dacă se solicită sau se recomandă un rezultat negativ la un test de diagnosticare a COVID-19 pentru orice activitate, recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor este esențială, în special în contextul călătoriilor.

3. Utilizarea deplină la nivel transfrontalier a aplicațiilor de depistare a contacților și de avertizare

Aplicațiile de depistare a contacților și de avertizare contribuie la ruperea lanțurilor de transmitere. Până în prezent, statele membre au creat 19 aplicații naționale de depistare a contacților și de avertizare, care au fost descărcate de peste 52 de milioane de ori.

Comisia a lansat recent o soluție pentru conectarea aplicațiilor naționale din întreaga UE printr-un serviciu intitulat „European Federation Gateway Service”. Trei aplicații naționale (Germania, Irlanda și Italia) au fost conectate prima dată la 19 octombrie, când sistemul a fost lansat. Multe altele vor urma în săptămânile următoare.

În total, 17 aplicații naționale se bazează în prezent pe sisteme descentralizate și pot deveni interoperabile prin intermediul serviciului, în rundele viitoare; altele în sunt curs de pregătire. Toate statele membre ar trebui să creeze aplicații eficace și compatibile și să își intensifice eforturile de comunicare pentru a promova utilizarea lor.

4. Vaccinarea eficace

Crearea și utilizarea unor vaccinuri sigure și eficace reprezintă un efort prioritar pentru a pune rapid capăt crizei. În baza Strategiei UE privind vaccinurile împotriva COVID-19, Comisia negociază acorduri cu producătorii de vaccinuri pentru a le pune la dispoziție europenilor și întregii planete de îndată ce se dovedesc a fi sigure și eficace. Odată disponibile, vaccinurile trebuie să fie distribuite și administrate rapid pentru a obține un efect maxim.

La 15 octombrie, Comisia a stabilit măsurile esențiale pe care statele membre trebuie să le ia pentru a fi pe deplin pregătite, care includ elaborarea strategiilor naționale de vaccinare. Comisia va institui un cadru de raportare comun și o platformă pentru monitorizarea eficacității strategiilor naționale de vaccinare. Pentru a partaja cele mai bune practici, concluziile primei revizuiri a planurilor naționale de vaccinare vor fi prezentate în noiembrie 2020.

5. Informarea eficace a cetățenilor

Comunicarea clară este un element esențial pentru ca răspunsul public în domeniul sanitar să fie de succes, dat fiind că acest lucru depinde în mare măsură de respectarea de către public a recomandărilor cu caracter sanitar. Toate statele membre ar trebui să relanseze campanii de comunicare pentru a combate informațiile false, înșelătoare și periculoase care continuă să circule și pentru a atenua riscul de „lasitudine față de pandemie”.

Vaccinarea este un domeniu specific în care autoritățile publice trebuie să își intensifice acțiunile de combatere a dezinformărilor și de asigurare a încrederii publice, deoarece nu va exista niciun compromis în materie de siguranță și eficacitate în cadrul sistemului solid de autorizare a vaccinurilor din Europa. Nu vaccinurile salvează vieți, ci vaccinarea.

6. Asigurarea produselor esențiale

De la începutul epidemiei, UE a sprijinit producătorii pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor și echipamentelor medicale esențiale. Comisia a lansat o nouă achiziție comună de echipamente medicale necesare vaccinării. Pentru a oferi statelor membre un acces mai bun și mai ieftin la instrumentele necesare pentru prevenirea, diagnosticarea și tratarea COVID-19, Comisia extinde astăzi suspendarea temporară a taxelor vamale și a TVA la importul de echipamente medicale din țări din afara UE. Comisia propune, de asemenea, ca spitalele și medicii să nu fie obligați să plătească TVA pentru vaccinurile și kiturile de testare utilizate în lupta împotriva noului coronavirus.

7. Facilitarea călătoriilor în siguranță

Libera circulație în UE și spațiul Schengen fără frontiere sunt realizări apreciate ale integrării europene – Comisia depune eforturi pentru a asigura faptul că, în interiorul Europei, călătoriile sunt sigure atât pentru călători, cât și pentru concetățenii lor:

– Comisia face apel la statele membre să aplice pe deplin Recomandarea adoptată de Consiliu privind o abordare comună și coordonată a restricționărilor liberei circulații. Cetățenii și întreprinderile doresc claritate și previzibilitate. Ar trebui să se renunțe la orice măsură rămasă legată de controlul la frontierele interne în contextul pandemiei de COVID-19.

– Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și ECDC lucrează la un protocol de testare a călătorilor, care urmează să fie utilizat de autoritățile sanitare, de companiile aeriene și de aeroporturi pentru a contribui la siguranța pasagerilor la sosire. Comisia va conlucra, de asemenea, cu statele membre și cu agențiile cu privire la o abordare comună în ceea ce privește practicile de carantinare, cu contribuții din partea ECDC, care urmează să fie prezentată în noiembrie.

– Formularele de localizare a pasagerilor ajută statele membre să efectueze evaluări ale riscurilor în cazul sosirilor și permit depistarea contacților. Luna viitoare, un proiect pilot le va permite statelor membre să se pregătească pentru lansarea și utilizarea unui formular digital comun pentru localizarea pasagerilor la nivel de UE, care va respecta pe deplin protecția datelor.

– Pagina de internet Re-open EU oferă informații exacte și în timp util cu privire la măsurile de sănătate și la restricțiile de călătorie din toate statele membre și din unele țări partenere. Comisia invită statele membre să furnizeze informații exacte și actualizate pentru a transforma Re-open EU într-un ghișeu unic de informare cu privire la măsurile în materie de sănătate și la posibilitățile de călătorie în întreaga UE. O aplicație mobilă Re-open EU este în curs de elaborare și va fi lansată în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește restricțiile privind călătoriile care nu sunt esențiale din țările terțe către UE, Comisia prezintă orientări referitoare la categoriile de persoane care sunt considerate esențiale și, prin urmare, sunt scutite de restricții.

Acest lucru va ajuta statele membre să pună în aplicare în mod consecvent recomandarea Consiliului privind restricția temporară asupra călătoriilor către UE. De asemenea, Comisia încurajează încă o dată statele membre să faciliteze reunirea persoanelor aflate în relații durabile și oferă exemple de dovezi care pot fi utilizate în acest scop.

8. Extinderea culoarelor verzi

Din martie, aplicarea unor culoare verzi – în special pentru ca transporturile rutiere de mărfuri să poată trece frontierele în mai puțin de 15 minute – a contribuit la menținerea aprovizionării cu mărfuri și a structurii economice a UE.

Comisia propune să se extindă abordarea bazată pe culoare verzi pentru a se asigura că transportul multimodal funcționează eficient în domenii precum transportul de mărfuri feroviar și pe apă și transportul aerian de mărfuri și oferă orientări suplimentare pentru a facilita punerea sa în practică.

Aceste orientări vizează aspecte precum documentația electronică și disponibilitatea punctelor de odihnă și de realimentare. Statele membre ar trebui să asigure libera circulație a mărfurilor fără sincope în cadrul pieței unice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a adoptat miercuri o strategie pentru gestionarea pandemiei de coronavirus în următoarele luni de iarnă, o perioadă care poate reprezenta un risc de transmitere ridicată a virusului SARS-CoV-2, pe fondul posibilelor reuniuni în interior.

Potrivit unui comunicat, Executivul european recomandă menținerea vigilenței și a prudenței pe tot parcursul iernii și în 2021, când se vor pune la dispoziție pe scară largă vaccinuri sigure și eficace, urmând atunci ca Uniunea Europeană să ofere linii directoare suplimentare cu privire la ridicarea treptată și coordonată a măsurilor menite să limiteze răspândirea virusului.

”În Europa, la fiecare 17 secunde, o persoană își pierde viața din cauza COVID-19. Este posibil ca situația să se stabilizeze, dar rămâne delicată. Ca orice altceva în acest an, sărbătorile de sfârșit de an vor fi diferite. Nu putem periclita eforturile depuse de noi toți în ultimele săptămâni și luni. În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri. Dar cu vaccinurile la orizont, există și speranță. Toate statele membre trebuie de acum să fie pregătite să demareze campanii de vaccinare și să pună la dispoziție vaccinuri pe scară largă și cât mai repede posibil, de îndată ce un vaccin sigur și eficace devine disponibil”, a precizat comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides.

O abordare coordonată reprezită un element cheie pentru a asigura claritate pentru cetățeni și pentru a evita o recrudescență a epidemiei în contextul sărbătorilor de iarnă. Comisia Europeană avertizează că o relaxare a măsurilor ar trebui să adoptată în coordonare cu evoluția epidemiologică, fiind necesară asigurarea capacității de testare, identificarea contacților și tratarea pacienților.

Așadar, Comisia Europeană recomandă următoarele:

I. Distanțarea fizică și limitarea contactelor sociale, esențiale în lunile de iarnă, inclusiv în perioada de vacanță. Măsurile ar trebui să fie țintite și să fie bazate pe situația epidemiologică locală pentru a limita impactul lor social și economic și pentru a le spori acceptarea de către populație.

II. Testarea și depistarea contacților, esențiale pentru detectarea cazurilor grupate și stoparea transmiterii. Majoritatea statelor membre dispun în prezent de aplicații naționale de depistare a contacților. Serverul european de acces pentru interoperabilitate (EFGS) permite depistarea transfrontalieră a contacților.

III. Călătoriile în siguranță, în condițiile unei posibile creșteri a numărului de călătorii în timpul vacanțelor de sfârșit de an, care necesită o abordare coordonată. Infrastructura de transport trebuie să fie pregătită, iar cerințele de carantinare, care poate fi necesară atunci când situația epidemiologică din regiunea de plecare este mai gravă decât cea din regiunea de destinație, trebuie comunicate în mod clar.

IV. Capacitatea de asistență medicală și personalul medical: ar trebui instituite planuri de continuitate a activităților unităților sanitare, pentru a asigura faptul că focarele de COVID-19 pot fi gestionate, iar accesul la alte tratamente poate fi menținut. Achizițiile publice comune pot corecta deficitele de echipamente medicale.

V. Oboseala de a lupta cu pandemia și stresul psihologic sunt reacții naturale în situația actuală. Statele membre ar trebui să urmeze orientările Regiunii Europene Organizației Mondiale a Sănătății vizând revigorarea sprijinului public pentru a combate oboseala de a lupta cu pandemia. Sprijinul psihosocial ar trebui, de asemenea, intensificat.

VI. Strategiile naționale de vaccinare. Dacă este necesar, Comisia este pregătită să sprijine statele membre în aplicarea planurilor lor de punere la dispoziție pe scară largă a vaccinurilor și a celor de vaccinare. O abordare comună în întreaga UE în ceea ce privește certificatele de vaccinare ar putea consolida răspunsul în materie de sănătate publică în statele membre și încrederea cetățenilor în efortul de vaccinare.

Strategia publicată joi se bazează pe recomandări anterioare, cum ar fi foaia de parcurs europeană din aprilie privind eliminarea treptată a măsurilor de limitare a răspândirii virusului, comunicarea din iulie privind pregătirea pe termen scurt și comunicarea din octombrie privind măsurile suplimentare de răspuns la COVID-19. Primul val al pandemiei în Europa a fost limitat cu succes prin măsuri stricte, dar relaxarea lor prea rapidă în cursul verii a dus la o recrudescență în toamnă.

La începutul anului 2021 vor fi prezentate recomandări suplimentare pentru conceperea unui cadru cuprinzător de control al COVID-19, pe baza cunoștințelor și a experienței acumulate până în prezent și a celor mai recente orientări științifice disponibile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 2 decembrie, un pachet de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE. Cei doi piloni principali ai noului pachet sunt Comunicarea privind digitalizarea justiției în UE și noua Strategie privind formarea judiciară europeană, potrivit unui comunicat

Digitalizarea sistemelor de justiție ale UE

Prin aceste instrumente de justiție digitală se va oferi un sprijin suplimentar statelor membre pentru ca sistemele lor naționale de justiție să progreseze către era digitală și pentru a se îmbunătăți cooperarea judiciară transfrontalieră între autoritățile competente la nivelul UE.. Iată patru dintre instrumentele prezentate astăzi:

  • Digitalizarea ca opțiune implicită în cooperarea judiciară transfrontalieră: multe proceduri judiciare, chiar și cele care depășesc sfera națională, se desfășoară încă pe hârtie și prin poștă. Comisia Europeană va lucra la o propunere legislativă de digitalizare a procedurilor de cooperare judiciară transfrontalieră în materie civilă, comercială și penală, a cărei adoptare este planificată la sfârșitul anului 2021.
  • Combaterea criminalității transfrontaliere: Actualizarea Sistemului de gestionare a cazurilor, folosit de Eurojust pentru a efectua verificări încrucișate în diferite cazuri cu scopul de a coordona lupta UE împotriva formelor grave de criminalitate transfrontalieră, inclusiv împotriva terorismuli. În plus, odată cu modificarea mandatului Europol, se va introduce un sistem de căutare de tip „rezultat pozitiv/negativ” între cazurile instrumentate de această agenție și cele instrumentate de Parchetul European și de Europol. Datorită acestei conectivități a sistemele lor de gestionare a cazurilor, Eurojust, Europol și Parchetul European vor afla dacă există anchete și urmăriri penale conexe. În 2021, Comisia va prezenta, de asemenea, o inițiativă legislativă privind schimbul de informații digitale referitoare la cazurile de terorism transfrontalier și o inițiativă privind instituirea unei Platforme de colaborare pentru echipele comune de anchetă.
  • Îmbunătățirea accesului la informații: bazele de date electronice sunt ușor de consultat, reduc la minimum costurile pentru utilizatori și sunt reziliente în caz de crize. Prin urmare, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a-și digitaliza și interconecta registrele.
  • Instrumente informatice de cooperare transfrontalieră: transformarea e-CODEX (comunicare în domeniul e-justiției prin intermediul schimbului online de date în materie civilă, comercială și penală) într-un etalon pentru comunicarea digitală securizată în cadrul procedurilor judiciare transfrontaliere în toate statele membre; încurajarea tuturor statelor membre să se conecteze eEDES (sistemul de schimb digital de probe electronice), prin intermediul căruia unele state membre fac schimb rapid și sigur de ordine europene de anchetă, depun și primesc cereri de asistență juridică reciprocă și probe conexe în format digital, renunțând la trimiterea acestor documentele prin poștă. 

Aceste măsuri pun în mișcare răspunsul UE la necesitatea de a continua digitalizarea sistemelor de justiție din statele membre.  Finanțarea se va face prin mecanismele disponibile în cadrul următorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și al instrumentului Next Generation EU.

Formarea judiciară europeană

Această a doua ediție a Strategiei UE privind formarea judiciară europeană extinde domeniul de aplicare al ofertei de formare a UE pentru profesioniștii din domeniul justiției la noi domenii de politică, cum ar fi digitalizarea și inteligența artificială, oferindu-le cunoștințele și competențele necesare pentru a face față provocărilor secolului XXI.

Strategia stabilește, de asemenea, obiective ambițioase: profesioniștii din domeniul dreptului să urmeze anual cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE, astfel încât, până în 2024, 65 % dintre judecători și procurori și 15 % dintre avocați să fi beneficiat de o astfel de formare.

Mai mult, strategia sprijină profesioniștii din domeniul justiției din Balcanii de Vest și din alte țări partenere ale UE din Africa și America Latină.

În plus, profesioniștii din domeniul justiției vor putea căuta cursuri de formare pe teme legate de dreptul UE prin intermediul Platformei europene de formare, lansată astăzi pentru o primă etapă de testare și planificată să fie pe deplin operațională în cursul anului 2021.

Setul de instrumente stabilit în comunicarea de astăzi privind digitalizarea justiției va fi discutat în continuare cu administrațiile publice, cu sistemele judiciare, cu organizațiile profesionale din domeniul juridic și cu alte părți interesate, pentru a se asigura o monitorizare promptă și concretă a acestora. Comisia și viitoarea Președinție a Consiliului UE vor organiza, în primăvara anului 2021, o conferință la nivelul UE privind formarea judiciară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană își reînnoiește angajamentul de a consolida drepturile fundamentale în UE printr-o nouă strategie axată pe patru direcții de acțiune

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a prezentat miercuri o nouă strategie de cosolidare a aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE, axează pe patru direcții de acțiune care stabilesc modalitățile de punere în aplicare a cartei în următorii 10 ani.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, Noua strategie confirmă un angajament reînnoit de a se asigura aplicarea dispozițiilor cartei la potențialul lor maxim.

În acest sens, Comisia Europeană a anunțat că, începând de anul viitor, va prezenta un raport anual care va analiza modul în care statele membre aplică dispozițiile cartei în anumite domenii tematice.

”Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la prima proclamare a cartei care reprezintă o declarație europeană a drepturilor omului. Aceasta este expresia valorilor Uniunii noastre. Carta are aceeași valoare juridică ca și tratatele. Vreau ca oamenii să știe cui se pot adresa dacă le sunt încălcate drepturile”, a transmis vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Strategia vine în completarea Planului de acțiune pentru democrația europeană și a Raportului privind statul de drept, care ilustrează abordarea cuprinzătoare a Comisiei în ceea ce privește promovarea și protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor UE.

Așa cum am precizat mai sus, această strategie se concentrează pe patru direcții de acțiune care stabilesc modalitățile de punere în aplicare a cartei în următorii 10 ani: I. punerea în aplicare efectivă de către statele membre, II. responsabilizarea societății civile, III. carta ca punct de reper pentru instituțiile UE, IV. creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor.

I. Punerea în aplicare efectivă de către statele membre

Dispozițiile cartei sunt obligatorii pentru statele membre atunci când acestea pun în aplicare legislația UE. Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre și, prin dialog, este pregătită să le sprijine cu privire la punerea în aplicare eficace a legislației UE și la respectarea deplină a dispozițiilor cartei.

Așadar, statele membre sunt invitate să desemneze un punct focal al cartei pentru a facilita coordonarea și schimbul de informații.

Începând din 2021, Comisia va prezenta un raport anual cu privire la cartă, analizând mai amănunțit punerea acesteia în aplicare în statele membre în anumite domenii. Raportul din 2021 se va concentra asupra drepturilor fundamentale în era digitală.

II. Responsabilizarea societății civile

Comisia va monitoriza îndeaproape măsurile naționale care afectează activitățile societății civile și care contravin legislației UE și va lua măsuri împotriva acestora. Unele state membre nu dispun încă de instituții naționale pe deplin funcționale în domeniul drepturilor omului, care reprezintă legături importante între guvern și societatea civilă.

Statele membre sunt invitate să înființeze astfel de instituții și să se asigure că acestea dispun de mijloacele necesare pentru a-și desfășura activitatea în deplină independență. Comisia va promova, de asemenea, activități de formare cu privire la cartă destinate judecătorilor, altor practicieni din domeniul justiției și apărătorilor drepturilor omului.

III. Carta ca punct de reper pentru instituțiile UE

Instituțiile UE trebuie să respecte dispozițiile cartei în toate acțiunile lor. Comisia își va consolida capacitatea internă în ceea ce privește respectarea cartei, inclusiv prin e-learning, orientări actualizate pentru personal și planuri de formare. Comisia este pregătită să sprijine Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că acestea pun în aplicare dispozițiile cartei în mod eficace în activitatea lor.

IV. Creșterea gradului de sensibilizare a cetățenilor

Un sondaj Eurobarometru recent arată că șase din zece respondenți doresc să afle mai multe informații cu privire la drepturile lor și la organismele cărora li se pot adresa dacă le sunt încălcate drepturile prevăzute în cartă. Comisia va lansa o campanie de informare cu privire la cartă și va utiliza programul Erasmus+ pentru a crește gradul de sensibilizare al tinerilor. Comisia încurajează statele membre să își dezvolte de asemenea propriile inițiative pentru a promova sensibilizarea cetățenilor.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a devenit obligatorie din punct de vedere juridic.

Conform Raportului privind drepturile fundamentale pentru 2019 și 2020, statele membre se confruntă cu lipsa unor politici naționale care să promoveze sensibilizarea cetățenilor cu privire la cartă și punerea în aplicare a acesteia.

Constatările Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) evidențiază faptul că organizațiile societății civile și instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului joacă un rol esențial în asigurarea impactului real al cartei în viața oamenilor, însă aceste organizații nu sunt suficient de bine informate cu privire la cartă și la situațiile în care se aplică.

Continue Reading

Facebook

Corina Crețu20 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.50 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.17 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.18 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending