Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mai vigilentă, crește gradul de pregătire pentru apariția unor noi focare de COVID-19. Ce măsuri trebuie să ia autoritățile naționale

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a prezentat astăzi măsuri imediate pe termen scurt pentru a crește gradul de pregătire a UE în materie de sănătate pentru apariția focarelor de COVID-19: ”Vigilența continuă și reacția rapidă din partea Comisiei și a statelor membre sunt esențiale în prezent pentru ca răspândirea virusului să poată fi stopată și pentru a se evita impunerea unor noi restricții generalizate de deplasare a persoanelor”, se arată în comunicatul Executivului european.

Comunicarea se concentrează asupra tuturor acțiunilor necesare pentru creșterea gradului de pregătire, inclusiv efectuarea de teste și depistarea contacților, o mai bună supraveghere a sănătății publice și extinderea accesului la contramăsurile medicale, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, medicamentele și dispozitivele medicale.

Acțiunile includ, de asemenea, măsuri privind capacitatea sistemului sanitar de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți, contramăsuri nefarmaceutice, sprijinirea minorităților și a persoanelor vulnerabile, precum și activități de reducere a sarcinii reprezentate de gripa sezonieră.

Comunicarea stabilește o serie de acțiuni prioritare pentru autoritățile naționale, Comisie și agențiile UE:

  • Creșterea capacității de testare, îmbunătățirea depistării contacților și a supravegherii de către organismele din domeniul sănătății publice pentru a identifica aglomerările de cazuri și a stopa extinderea focarelor. Pe lângă această comunicare, Comisia a adoptat astăzi o decizie de punere în aplicare pentru a sprijini interoperabilitatea aplicațiilor mobile de depistare a contacților și de avertizare dincolo de frontierele naționale în UE.
  • Asigurarea furnizării regulate a echipamentelor individuale de protecție, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale prin intermediul unor mecanisme precum achizițiile comune de urgență și stocurile strategice ale UE.
  • Menținerea accesului rapid la capacitățile sistemului de sănătate publică de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți fără a neglija alte domenii ale asistenței medicale, inclusiv prin sprijin financiar pentru transportul personalului medical și al pacienților între statele membre și prin coordonarea desfășurării echipelor și echipamentelor medicale de urgență în țările solicitante prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE.
  • Prevederea unor măsuri nefarmaceutice specifice și localizate, bazate pe cercetare și pe dovezi, precum și schimbul de informații în timp util cu privire la eficacitatea măsurilor reintroduse.
  • Sprijinirea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente și cele marginalizate, prin schimbul de bune practici în materie de testare, îngrijire și tratament, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală și sprijinul psihosocial.
  • Reducerea sarcinii reprezentate de gripa sezonieră pentru a evita apariția unor presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate deja suprasolicitate, prin creșterea ratei de vaccinare și prin alte mijloace, cum ar fi asigurarea unor achiziții publice suplimentare de vaccinuri antigripale.

Membrii colegiului au făcut următoarele declarații:

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european: „În prezent, știm mai multe despre acest virus, însă avem datoria de a rămâne vigilenți și de a adopta o atitudine preventivă. Setul de măsuri prezentate astăzi are ca scop contracararea oricăror noi focare de COVID-19. În urma lecțiilor învățate în ultimele luni, planificăm din timp pentru a evita improvizațiile, consolidând pregătirea noastră pe toate fronturile, menținând piața unică și principalele sale libertăți și facilitând calea către o redresare economică și socială în întreaga UE.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Am parcurs un drum lung de la vârful pandemiei de COVID-19, dar virusul încă circulă. Vigilența, pregătirea și coordonarea sunt indispensabile pentru a evita focarele generalizate. Astăzi facem apel la o acțiune comună fermă pentru a-i proteja pe cetățenii noștri și vom sprijini statele membre în acest sens. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că suntem pe deplin pregătiți. Nu este momentul să lăsăm garda jos.”

Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent în întreaga Uniune Europeană și la nivel mondial. Multe țări au fost nevoite să facă față unei transmiteri comunitare extinse a virusului. UE și statele sale membre au introdus măsuri de atenuare a efectelor sociale și economice, cum ar fi menținerea funcționării pieței interne, sprijinirea sectoarelor transporturilor și turismului, protejarea ocupării forței de muncă și sprijinirea serviciilor de îngrijire medicală pentru grupurile vulnerabile. 

Statele membre își coordonează din ce în ce mai mult răspunsul, ceea ce este absolut esențial pentru a garanta că epidemia este ținută sub control în întreaga UE. 

”Virusul nu se oprește la frontierele UE. Comisia va continua să se coordoneze cu alți actori globali, inclusiv ONU și OMS, pentru a asigura răspunsul internațional necesar la această amenințare globală la adresa sănătății, inclusiv accesul echitabil la un posibil vaccin împotriva COVID-19”, se mai arată în comunicat.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Cluj-Napoca, în finala competiției Capitala europeană a inovării 2020 alături de Milano, Valencia și Viena

Published

on

© Municipiul Cluj-Napoca/ Facebook

Municipiul Cluj-Napoca se numără printre cele 12 orașe europene finaliste în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării 2020, fiind singurul oraș din România înscris în această competiție și unicul din Europa de Est care a ajuns în finală.

Douăsprezece orașe din nouă țări se află în etapa finală a concursului pentru a deveni Capitala Europeană a Inovării 2020, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Orașul câștigător ar putea obține 1 milion de euro. Finanțat prin Orizont 2020, programul pentru cercetare și inovare al UE, premiul recunoaște meritele orașelor europene care dezvoltă ecosisteme de inovare dinamice menite să abordeze provocările din viața publică și să îmbunătățească viața oamenilor.

Cele 12 orașe finaliste, prezentate în ordine alfabetică, sunt următoarele: 1. Cluj-Napoca (Romania), 2. Espoo  (Finlanda), 3. Gent (Belgia), 4. Groningen (Țările de Jos), 5. Helsingborg (Suedia), 6. Leeuwarden (Țările de Jos), 7. Leuven (Belgia), 8. Linz (Austria), 9. Milano (Italia), 10. Reykjavik (Islanda), 11. Valencia (Spania), 12. Viena (Austria).

Citiți și Emil Boc și Mariya Gabriel, în dialog cu cetățenii: Cluj-Napoca candidează pentru ”Capitală europeană a inovării 2020” și vrea să fie primul oraș din Europa Centrală și de Est care câștigă acest titlu

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că „inovarea este esențială pentru ca orașele să asigure o redresare durabilă după perioade dificile. Atunci când orașele își alimentează ecosistemele de inovare, astfel încât actorii din domeniul inovării și cetățenii să se întâlnească și să colaboreze, ele își stimulează dezvoltarea și reziliența. Cea de-a șasea ediție a premiului „Capitala europeană a inovării” va fi un alt concurs important și va prezenta cele mai bune practici inovatoare care impulsionează orașele europene.”

Un juriu la nivel înalt format din experți independenți au selectat cei 12 finaliști, analizând modul în care orașele utilizează soluții inovatoare pentru a răspunde provocărilor societale, modul în care utilizează aceste practici în procesul de dezvoltare urbană și modul în care acestea implică comunități locale extinse în procesul de luare a deciziilor.

Orașul câștigător va primi titlul de „Capitală europeană a inovării 2020”, precum și suma de 1 milion de euro pentru a sprijini activitățile sale de inovare și a-și consolida capacitatea de a stabili conexiuni între cetățeni, sectorul public, mediul academic și întreprinderi, cu scopul de a aduce beneficii societale comunităților sale. Fiecare dintre cele cinci orașe care se vor clasa pe locurile următoare va primi câte 100.000 de euro.

Comisia va anunța câștigătorul și ocupanții celorlalte locuri premiate ai concursului „Capitala europeană a inovării 2020” în cadrul Zilelor europene ale cercetării și inovării, care se vor desfășura în perioada 22-24 septembrie 2020.

În același timp, Comisia va acorda Premiul UE pentru femei inovatoare 2020, Premiul Orizont al Consiliului european pentru inovare (CEI) – „Înaltă tehnologie accesibilă pentru ajutor umanitar” și Premiul pentru impact Orizont 2020.

Concursul „Capitala europeană a inovării” (iCapital) este organizat și finanțat în cadrul programului Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare. Aceasta recunoaște că orașele sunt actori unici în promovarea inovării, care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezilienței, a durabilității și a calității vieții. Orașele din statele membre ale UE și din țările asociate la programul Orizont 2020 sunt eligibile pentru participarea la concurs.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra incapacității Fondului pentru o Tranziție Justă de a elimina dependența de CO2 în regiunile vizate

Published

on

© European Commission/ Twitter

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția, într-un raport, asupra nevoilor și performanței în ceea ce privește finanțarea Fondului pentru o Tranziție Justă, cu rol în schimbarea economiei UE într-una neutră din punct de vedere climatic până în 2050, raportat la efectele sociale, economice și de mediu, informează instituția într-un comunicat remis CaleaEuropană.ro.

Curtea de Conturi Europeană prezintă în linii mari alocările de credite bugetare destinate Fondului pentru o Tranziție Justă:

„Inițial, s-au alocat credite bugetare în valoare de 7.5 miliarde de euro (la preturile din 2018). În urma pandemiei de COVID-19, Comisia Europeană și-a modificat propunerea majorând în mod semnificativ finanțarea cu 32.5 miliarde de euro, în principal din Instrumentul de redresare al Uniunii Europene. În noul plan bugetar stabilit ieri (21 iulie, n.r.), s-a convenit însă reducerea Fondului pentru o Tranziție Justă cu 20 de miliarde de euro.”

Fondul pentru o Tranziție Justă este un instrument esențial al Pactului Ecologic European, menit să asigure faptul că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic se desfășoară într-o manieră echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să se asigure că noua propunere legislativă, precum și planurile teritoriale pentru o tranziție justă pe care le va aproba, dispune de un cadru de performanță solid, care să îi permită să atingă obiectivele ambițioase ale UE”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene responsabil de aviz.

Declarațiile membrului Curții de Conturi Europene vin în contextul în care Curtea critică Comisia Europeană în urma lipsei unei evaluări prealabile a impactului pe care îl va avea Fondul pentru o Tranziție Justă pentru a veni în sprijinul sumei modificate.

O alta observație a Curții față de logistica din spatele Fondului pentru o Tranziție Justă, este subliniată în comunicatul de presă:

„Stimulentele pe care le oferă metoda de alocare propusă nu sunt suficiente pentru a determina schimbările structurale profunde și semnificative care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de climă. Mai mult, deși se propun indicatori comuni de realizare și de rezultat, aceștia nu reflectă în mod clar obiectivul de abandonare progresivă a sectoarelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon”. 

Curtea remarcă inconsistența Fondului pentru o Tranziție Justă și avertizează Comisia Europeană cu privire la incapacitatea acestuia de a elimina dependența de dioxid de carbon în regiunile țintă.

De altfel, europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie din Parlamentul European, a anunțat că România va primi în jur 4,4 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă pentru sprijinirea sectoarelor și regiunilor cel mai grav afectate de tranziția către o economia verde.

În acest context, banii alocați au rolul de a ajuta muncitorii vulnerabili și vor susține atât IMM-urile cat și start-upurile, a mai transmis europarlamentarul Cristian Bușoi.

Raportul Curții de Conturi Europene, care prezintă detaliat aspectele de inconsistență ale Fondului pentru Tranziție Justă, schițează o serie de comentarii generale cu scopul de a îmbunătăți inițiativa UE:

„Articolele propunerii nu stabilesc o legătură clară cu ambițiile climatice ale UE, de exemplu, în obiectivul specific, sfera de sprijin, programarea resurselor Fondului pentru Tranziție Justă, sau planurile tranziției teritoriale juste.”

Mai mult, raportul face referire și la alte aspecte ce țin de Fondul pentru Tranziție Justă, precum:

„Propunerea prevede astfel finanțare suplimentară pentru regiunile care au primit deja fonduri dedicate pentru modernizarea energiei. Nu am identificat o analiză de ansamblu asupra realizărilor precedente ale fondurilor UE în aceste regiuni, sau asupra nevoilor rămase. Este important ca planurile pentru o tranziție justă să se adreseze problemei coordonării și complementării diferitelor surse de finanțare”.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Curtea de Conturi Europeană apreciază activitatea Comisiei Europene privind protejarea economiei UE de practicile concurențiale neloiale

Published

on

© European Union, 2019

Curtea de Conturi Europeană evaluează funcționarea sistemului de protecție a întreprinderilor din UE împotriva concurenței comerciale neloiale într-un raport detaliat asupra subiectului, informează instituția într-un comunicat remis  CaleaEuropeană.ro.

Curtea de Conturi Europeană analizează și se pronunță în premieră asupra acțiunilor Comisiei Europene ce țin de utilizarea instrumentelor de apărare comercială în cadrul politicii comerciale, concluzionând:

„Comisia Europeană a reușit să  asigure punerea în aplicare a politicii de apărare comercială, dar mai există loc de îmbunătățiri în ceea ce privește eficacitatea acestei politici, în special pe fondul tensiunilor crescânde în politica privind comerțul internațional”.

„Comisia Europeană poate utiliza instrumente de apărare comercială pentru a combate practici concurențiale neloiale care contravin normelor internaționale, cum ar fi dumpingul (vânzări la export sub prețul de pe piața țării importatoare) și subvenționarea (ajutor de stat acordat în mod nejustificat pentru produse destinate exportului).”, mai precizeză comunicatul Curții de Conturi Europene.

Mecanismele comerciale de apărare ale UE asigură bunăstarea pieței libere, cât și siguranța economică a cetățenilor blocului comunitar.

Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene responsabilă de raportul special asupra instrumentelor de apărare comercială ale UE a declarat:

„Curtea consideră că întreprinderile europene ar trebui să fie mai bine informate cu privire la această acțiune împotriva practicilor neloiale. În plus, se mai pot aduce îmbunătățiri la nivelul activităților de monitorizare și de prioritizare, în vederea abordării viitoarelor provocări în comerțul internațional.”

Pe lângă critica constructivă, care contribuie la întărirea mecanismelor comerciale de apărare, membra Curții de Conturi Europene laudă Comisia Europeană pentru sprijinul acordat producătorilor europeni împotriva concurenței neloiale.

Factorii benefici care stau la baza evaluării pozitive realizate de Curtea de Conturi Europeană asupra acțiunilor Comisiei se concretizează printr-o bună politică comercială implementată de cea din urmă:

„Auditorii au observat că instrumentele de apărare comercială au avut un impact clar pozitiv în sectorul bicicletelor electrice: fără aceste instrumente, producția în Europa probabil ar fi încetat. Mai mult, potrivit auditorilor, instrumentele de apărare comercială au constituit în același timp o sursă de sprijin importantă pentru industria siderurgică”.

În acest context, „auditorii recomandă Comisiei, în calitate de reprezentantă a UE în comerțul mondial, să îmbunătățească modul în care monitorizează eficacitatea per ansamblu a politicii și să asigure o mai bună prioritizare a acțiunilor sale (de exemplu, în contextul forumului Organizației Mondiale a Comerțului).”, transmite comunicatul citat. Totodată, Curtea de Conturi Europeană recomandă sporirea vizibilității instrumentelor de apărare comercială, mai ales în rândul IMM-urilor.

În cadrul raportului propriu-zis al Curții, este prezentată o paletă mult mai largă de observații asupra politicii economice a UE în combaterea importurilor care fac obiectivul unui dumping sau al unor subvenții.

Potrivit documentului, controlul anchetelor Comisiei exercitat de părțile vizate are loc la două niveluri:

În primul rând, părțile intervin în cursul anchetelor: în orice etapă, se pot adresa observații scrise și pot avea loc audieri cu DG TRADE (echipa responsabilă de caz), iar părțile pot solicita intervenția consilierului-auditor și a Ombudsmanului European.

În al doilea rând, în urma anchetelor, părțile pot deschide acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene sau în fața OMC.

De asemenea, raportul Curții prezintă detaliat și pașii ce pot fi urmați în ceea ce privește soluționarea problemelor legate de instrumentele de apărare comercială. Mai mult, raportul specifică responsabilitățile fiecărui mecanism cu rol în exercitarea anchetelor din cadrul Comisiei.

În final, concluziile raportului Curții aduc aprecieri la adresa Comisiei Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii de apărare comercială. Printre aspectele pozitive se numără introducerea recentă de către Comisie a unei aplicații web ce are rolul de a facilita accesul diferitelor părți la documente neconfidențiale, precum și respectarea de către Comisie a regulamentului de bază referitor la instrumentele de apărare comercială.

La cele menționate se adaugă rezultatele economice pozitive pentru UE și cetățenii săi grație protejării industriilor europene:

„Anchetele au dus la impunerea în timp util a unor măsuri menite să protejeze un număr de industrii europene împotriva practicilor comerciale neloiale practicate de țări terțe, cum ar fi dumpingul sau subvențiile”, precum și la creșterea cu 23.000 a numărului de locuri de muncă doar în 2019, în condițiile în care „numărul total de locuri din UE protejate în mod direct se ridică la 343 000”, precizează sursa citată.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending