Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, dar până la aderarea propriu-zisă mai sunt încă multe lucruri de făcut, a menționat marți, la Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

Oficialul european a participat la conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, informează Deschide.md, conform Agerpres.

„Mă bucur să fiu la Chișinău pentru a patra oară în acest an, alte state-candidate sunt geloase. Dar vă spun că sunteți foarte speciali în determinarea dumneavoastră de a deveni stat membru al UE, ceva special atunci când văd energia voastră și știți că spuneam, că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a afirmat Marta Kos.

„Mi se spunea: Marta, ești prea emotivă! Dar acum, odată cu acest raport privind extinderea, deja se văd fapte. Evident, că eu pot fi emotivă, dar în acest Raport privind Extinderea sunt fapte care dovedesc că voi ați înregistrat cel mai mare progres într-un an. Felicitări, Republica Moldova!”, le-a transmis comisarul european cetățenilor moldoveni. 

Potrivit ei, această reușită ar fi fost imposibilă fără „troica de femei”: președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vicepremierul pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov și comisarul european, Marta Kos.

Comisarul european pentru extindere i-a îndemnat pe decidenții Republicii Moldova să accelereze „viteza reformelor”.

„Aveți ambiții foarte mari. Dar aceste ambiții sunt și realiste, dacă reforma actuală și viteza reformelor va fi accelerată. Am în vedere că anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Și o spun tuturor statelor candidate- nu trebuie să faceți lucruri doar că vă spunem noi, trebuie să faceți pentru că e bine pentru țara voastră și e unica modalitate în care procesul de aderare ar putea avea succes”, a evidențiat Kos.

De altfel, implementarea reformelor a reprezentat o temă centrală dintre comisarul european pentru extindere și noul premier moldovean Alexandru Munteanu.

„Progresele pe care le-am făcut pe drumul nostru european ne motivează să continuăm munca la turații și mai mari. Casa noastră este Europa și aducem Europa acasă. Obiectivul este să finalizăm negocierile și să semnăm Tratatul de Aderare în 2028”, a declarat Munteanu, menționând că reforma justiției și lupta anticorupție rămân priorități imediate, arată un comunicat al Guvernului de la Chișinău.

La rândul său, Marta Kos a profitat de întâlnirea cu prim-ministrul moldovean pentru a reitera sprijinul pentru Republica Moldova pe drumul său către UE.

„Alegerile parlamentare recente au reafirmat încă o dată aspirația europeană neclintită a Republicii Moldova. Sunteți un model de reziliență în protejarea democrației și aveți parte de tot sprijinul nostru. Suntem o echipă și vom continua să lucrăm împreună pentru a avansa pe calea europeană”, a arătat comisarul european pentru extindere.

Oficialii s-au referit la implementarea Planului de creștere pentru Moldova, fiind menționat sistemul strict de monitorizare și control care se aplică în acest sens. De asemenea, au fost specificate beneficiile aderării recente a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și, începând cu 1 ianuarie 2026 – la zona „Roam Like at Home” a UE.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută pachetul anual de extindere, document prin care instituția își exprimă sprijinul pentru obiectivul „ambițios, dar realizabil” al Republicii Moldova de a încheia „provizoriu” negocierile de aderare la UE până în 2028.

În context, România a solicitat deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova. 

Citiți și: Extinderea UE: “Moldova își merită locul în familia europeană”, afirmă Maia Sandu, la Bruxelles, după ce țara a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate în ultimele 12 luni

INTERVIU | Siegfried Mureșan: Aderarea R. Moldova la UE se poate concretiza în următorii ani. Nu există opoziție față de acest proces

“Moldova este Europa”: Roberta Metsola a deschis Biroul Parlamentului European la Chișinău și a deschis prima ședință a noului Parlament, vorbind în română

Premierul Alexandru Munteanu este așteptat joi la București în cadrul primei sale vizite în străinătate după ce a fost învestit.

Comisia Europeană salută hotărârea pronunțată astăzi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care confirmă în mare măsură că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea respinge cererea Danemarcei de anulare în totalitate a Directivei. Totodată, confirmă că aceasta a fost adoptată pe o bază juridică corectă.

CJUE a confirmat validitatea dispozițiilor din Directivă referitoare la negocierea colectivă pentru stabilirea salariilor. Comisia subliniază că aceste prevederi sunt esențiale pentru consolidarea protecției oferite de salariul minim și pentru a garanta că un număr cât mai mare de lucrători beneficiază de aceasta.

Salariile minime adecvate sunt esențiale pentru echitatea socială și pentru o economie productivă și favorabilă incluziunii. Acestea contribuie la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor, la reducerea inegalităților salariale și a sărăciei în rândul persoanelor angajate, la susținerea cererii interne și la consolidarea stimulentelor pentru muncă. De asemenea, acestea contribuie la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, se arată într-un comunicat de presă.

„Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată să-și câștige existența. Hotărârea de astăzi reprezintă o etapă importantă pentru europeni – este vorba despre demnitate, echitate și securitate financiară. Directiva va fi pusă în aplicare cu respectarea deplină a tradițiilor naționale, a autonomiei partenerilor sociali și a importanței negocierilor colective. Angajamentul nostru este ca munca să fie cu adevărat remunerată”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De la adoptarea Directivei în 2022, salariile minime au crescut rapid în întreaga Europă, contribuind la majorarea veniturilor și la îmbunătățirea nivelului de trai pentru milioane de lucrători. În același timp, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici salarii minime din UE s-a redus.

„Hotărârea Curții de astăzi consolidează modelul social european, care se bazează pe salarii echitabile și adecvate și pe negocieri colective puternice, aducând atât echitate socială, cât și beneficii economice. Aceasta este o veste bună pentru lucrători, în special pentru cei care câștigă salarii mici, și pentru angajatorii din întreaga Europă care plătesc salarii echitabile”, a subliniat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Comisia ia act de decizia Curții de a anula doar anumite părți din două articole ale Directivei, care stabileau criteriile de care statele membre cu salarii minime legale trebuie să țină seama, precum și regula ce interzicea reducerea salariilor minime în cazul indexării automate. Comisia analizează în prezent impactul acestor modificări.

Hotărârea Curții nu modifică legislațiile naționale prin care statele membre au transpus Directiva. Comisia va continua să urmărească implementarea sa deplină și corectă în toate statele membre.

Comisia Europeană a aprobat adăugarea produsul românesc „Cârnați din topor din Vâlcea” din România pe lista indicațiilor geografice protejate (IGP).

„Cârnați din topor din Vâlcea” sunt cârnați din carne de porc din regiunea Vâlcea, din partea central-sudică a României, care sunt afumați cu lemn de fag. Gustul și frăgezimea obținute prin sărarea și maturarea cărnii cu sare din Ocnele Mari sunt completate de aroma condimentelor și de aroma afumată.

Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție, potrivit Comisiei Europene în România. 

Indicațiile geografice pot fi:

• DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin)
• IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin)
• IG – indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate).

Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite regiuni și au anumite calități sau ale căror renume este legat de teritoriul în care sunt produse. Diferența dintre DOP și IGP ține de cantitatea de materie primă provenită din acea zonă geografică sau de cât din procesul de producție trebuie să se desfășoare în acea regiune. Indicația geografică (IG) se aplică doar băuturilor alcoolice și vinurilor aromatizate.

Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale.

Se poate acorda o „indicație geografică” (IG) pentru denumirile produselor, dacă acestea au o legătură specifică cu locul unde sunt fabricate. Recunoașterea IG le permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând în același timp producătorii să își promoveze mai bine produsele.

Produsele care sunt în curs de examinare sau care au obținut recunoașterea ca IG sunt incluse în registrele produselor de calitate. Registrele includ și informații privind specificațiile geografice și de producție pentru fiecare produs.

Recunoscute ca proprietate intelectuală, indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în negocierile comerciale dintre UE și alte țări.

Alte sisteme de calitate ale UE pun accentul pe procesul de producție tradițional sau pe produsele fabricate în zone naturale dificile, cum ar fi cele montane sau insulare.