Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un act legislativ privind refacerea naturii până în 2050 și reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia a adoptat propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări la păduri și medii urbane.

În egală măsură, instituția propune reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

Potrivit unui comunicat al executivului european, acestea sunt propunerile legislative emblematice care urmează strategiilor privind biodiversitatea și ”De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume.

”Oamenii au nevoie de natură: pentru aerul pe care îl respiră, pentru apa pe care o beau, pentru alimentele pe care le mănâncă – pentru a trăi. Economia se bazează, de asemenea, pe natură. Criza climatică și cea legată de biodiversitate amenință elementele fundamentale ale vieții noastre pe pământ. Am înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea crizei climatice și astăzi venim cu două acte legislative care reprezintă un important pas înainte în combaterea ecocidului iminent. Prin demersurile de refacere a naturii, îi permitem naturii să ne ofere în continuare aer, apă și alimente curate și să ne protejeze de cea mai gravă criză climatică. Reducerea utilizării pesticidelor contribuie, de asemenea, la refacerea naturii și protejează persoanele care lucrează cu aceste produse chimice”, a declarat vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității.

Restaurarea deltelor, a râurilor, a pădurilor, a pășunilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane și a speciilor pe care le găzduiesc în UE reprezintă o investiție crucială și rentabilă: în securitatea noastră alimentară, în reziliența la schimbările climatice, în sănătate și în bunăstare.

În aceeași ordine de idei, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta ecologică a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le suferim deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor pentru care pesticidele sunt răspunzătoare.

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050

Comisia propune pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane. Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate.

Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice. Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părțile societății, impactul pozitiv fiind resimțit de toate părțile societății și mai ales de persoanele care pentru a-și asigura mijloacele de subzistență depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori și pescari. 

Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 EUR, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre și în viața de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate și bunăstare, precum și valoare culturală și recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități.

Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde de euro va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde european: angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030

Propunerea prezentată care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Oamenii de știință și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și a metaboliților acestora în mediu. Conform raportului final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și a abordărilor alternative.  Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa și mediul în general. Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

  • obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță.  Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice; 
  • interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Propunerea transformă directiva existentă într-un regulament care se va aplica direct în toate statele membre. Se vor aborda astfel problemele persistente din ultimii zece ani legate de punerea în aplicare deficitară și inegală a normelor existente.  Statele membre vor trebui să prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele înregistrate și punerea în aplicare.

Sprijinirea tranziției

În tranziția la sisteme de producție de alimente mai durabile, fermierii și ceilalți utilizatori vor fi sprijiniți printr-un pachet de politici esențiale, inclusiv:

  • noi norme ale politicii agricole comune menite să asigure că fermierii primesc o compensație pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor norme pentru o perioadă de tranziție de 5 ani;
  • acțiuni mai ferme pentru creșterea gamei de alternative biologice și cu risc scăzut de pe piață;
  • cercetare și dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care să sprijine noile tehnologii și tehnici, inclusiv agricultura de precizie și
  • Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, în vederea atingerii obiectivelor privind pesticidele prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator”.

Tranziția va fi sprijinită, de asemenea, de propunerea privind datele referitoare la durabilitatea agricolă și de evoluțiile pieței în ceea ce privește agricultura de precizie, cum ar fi mașinile de stropit care utilizează tehnici de geolocalizare și de recunoaștere a dăunătorilor.

Obținerea de rezultate la nivel mondial

În conformitate cu politica sa privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Comisia va propune în curând, pentru prima dată, o măsură care să dea curs angajamentului de a ține seama de considerentele de mediu de la nivel mondial atunci când va decide cu privire la limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare. Cu timpul, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile de substanțe interzise nu ar mai trebui comercializate în UE. Astfel se va putea crea un cerc virtuos, iar țările terțe vor fi încurajate să limiteze sau să interzică, de asemenea, utilizarea acestor pesticide, deja interzise în UE.

Concret, Comisia va consulta în curând statele membre și țările terțe cu privire la o măsură de reducere la zero a reziduurilor de tiametoxam și clotianidin, două substanțe cunoscute a contribui în mod semnificativ la declinul la nivel mondial al polenizatorilor. Aceste substanțe nu mai sunt aprobate în UE. Atunci când măsura este adoptată, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile ale acestor două substanțe pot – după anumite perioade de tranziție – să nu mai fie comercializate în UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Summit UE-Ucraina | Zelenski: Merităm să începem negocierile de aderare în acest an. Ursula von der Leyen: Ucraina se poate baza pe Europa pentru a progresa pe calea aderării la UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat joi, la Kiev, că Ucraina se poate baza pe Europa pentru reconstrucția unei țări mai reziliente, care să progreseze pe calea sa de aderare la UE, în vreme ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că ţara sa merită să înceapă discuţiile pentru intrarea în Uniunea Europeană în acest an.

von der Leyen, însoțită de 15 de comisari, s-a deplasat pentru prima întâlnire dintre Colegiul Comisiei Europene și guvernul ucrainean. Întâlnirea are loc în ajunul summitului UE-Ucraina, primul de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de la acordarea statutului de candidat. În aceeași zi, Comisia Europeană a publicat rapoartele sale analitice de evaluare a capacității Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru al UE.

“Prin vizita Colegiului la Kiev, UE trimite astăzi un mesaj foarte clar Ucrainei și nu numai, cu privire la puterea și hotărârea noastră colectivă în fața agresiunii brutale a Rusiei. Vom continua să sprijinim Ucraina atâta timp cât va fi nevoie”, a afirmat von der Leyen, în cursul discuțiilor cu Zelenski, cu premierul Denys Smyhal, dar și în cadrul reuniunii Colegiului Comisarilor Europeni cu guvernul de la Kiev.

De asemenea, ea a asigurat că UE va continua să impună “un preț greu Rusiei până când aceasta va înceta agresiunea sa”, subliniind că pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie.

Șefa Comisiei Europene, aflată la cea de-a patra sa vizită la Kiev de la începutul invaziei, una dintre acestea având loc în aprilie 2022 pentru a înmâna lui Zelenski chestionarul privind dobândirea de țară de candidată la UE, a abordat și această chestiune.

Ucraina se poate baza pe Europa pentru a ajuta la reconstrucția unei țări mai rezistente, care să progreseze pe calea sa de aderare la UE“, a spus, prudent, von der Leyen, în vreme ce comisarul european pentru buget Johannes Hahn a precizat că procesul de aderare la UE ”este un maraton, nu un sprint”, iar premierul Denys Shmyhal a transmis că are drept obiectiv ca Ucraina să adere la UE în termen de doi ani.

La fel, președintele Zelenski, a declarat că Ucraina merită să înceapă discuţiile pentru intrarea în Uniunea Europeană în acest an.

Cred că Ucraina merită să înceapă negocierile pentru aderarea sa la UE anul acesta”, a spus acesta, joi, înainte de a găzdui summitul UE – Ucraina.

Potrivit liderului de la Kiev, oficialii ucraineni şi europeni au o înţelegere “reciprocă că numai împreună o Ucraina puternică şi o Uniune Europeană puternică pot proteja viaţa la care ţinem”.

El a pus o viitoare astfel de decizie privind viitoarea integrare europeană a Ucrainei la baza motivației populaţiei ucrainene de a lupta împotriva obstacolelor şi a ameninţărilor.

Potrivit Comisiei Europene, întâlnirea dintre Colegiul Comisarilor și guvernul ucrainean transmite un semnal puternic al angajamentului de neclintit al UE de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie, inclusiv cu un nou pachet de asistență de 450 de milioane de euro pentru 2023, anunțat de președintele von der Leyen.

Astfel, sprijinul total pus la dispoziția Ucrainei de până acum, de la începutul războiului cu Rusia, din partea UE, a statelor sale membre și a instituțiilor financiare europene, se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro. În plus, Comisia lucrează în vederea unei contribuții de 1 miliard de euro pentru o redresare rapidă.

La primul summit UE-Ucraina de la începutul agresiunii rusești și, de asemenea, de când Consiliul European a acordat Ucrainei statutul de țară candidată, președinții instituțiilor UE și președintele Ucrainei vor discuta despre parcursul european al Ucrainei și procesul de aderare, răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inițiativele Ucrainei în favoarea unei păci juste și a responsabilității, cooperarea în materie de reconstrucție și asistență, precum și în domeniile energiei și conectivității și securitatea alimentară globală.

Se așteaptă ca liderii să emită o declarație comună la finalul summitului.

În ceea ce privește procesul de aderare a Ucrainei, UE va decide cu privire la măsurile ulterioare, precum începerea negocierilor, după ce Ucraina va îndeplini condițiile prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea sa de aderare la UE.

Comisia Europeană va prezenta un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor de către Ucraina în cadrul pachetului de extindere periodic în 2023.

Pentru a deveni stat membru, o țară candidată trebuie să îndeplinească condiții cunoscute sub denumirea de “criteriile de la Copenhaga”: instituții stabile care să garanteze democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi protecția minoritarilor; economie de piață funcțională, precum şi capacitatea de a face față presiunilor concurențiale din piața internă; capacitatea de a-şi asuma obligațiile de stat membru, inclusiv adeziunea la obiectivele politice, economice şi monetare ale Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev, l-a asigurat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de sprijinul Uniunii Europene pentru asigurarea securității energetice a Ucrainei prin livrarea de echipamente energetice esențiale, prin achiziția comună de gaze și cooperarea în domeniul energiei regenerabile.

„Lucrăm împreună neobosit pentru a restabili infrastructura energetică vitală. Totul începe în casele ucrainenilor. Începând din această săptămână, într-adevăr, becurile LED sunt disponibile pentru cetățenii ucraineni la oficiul poștal. Acestea sunt primele loturi din cele 30 de milioane de becuri LED pe care le-am promis, dar, de fapt, mă bucur să vă anunț că putem să ne depășim obiectivul: acum suntem în măsură să furnizăm 35 de milioane de becuri LED livrăm echipamente pentru a menține rețeaua ucraineană rețeaua ucraineană funcțională. Și ne asigurăm că energia electrică circulă prin rețea în ciuda atacurilor. Așadar, este foarte practic ceea ce facem. Astăzi, de exemplu, pot anunța că furnizăm 2400 de generatoare suplimentare acestea vin în plus față de cele 3000 deja livrate de la începutul războiului”, a afirmat șefa Comisiei Europene, într-o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei.

De asemenea, aceasta a anunțat că UE, alături de statele membre din Comunitatea Energiei, vor pune la dispoziție peste 150 de milioane de euro pentru a achiziționa „echipamente energetice vitale” pentru Ucraina și a invitat țara să participe la platforma energetică pentru achiziționarea în comun de gaze.

În ceea ce privește energia pe termen mediu și lung, UE lucrează cu Ucraina la dezvoltarea de surse de energie regenerabilă și va oferi sprijin pentru investiții în acest sector, a afirmat Ursula von der Leyen.

„Ucraina a decis să devină un lider în construirea de energie verde modernă. Și pe bună dreptate. Acesta este obiectivul corect și este posibil să îl atingem. Cu toate acestea, sursele de energie regenerabilă nu vor aduce doar energie curată, ele vor crește, de asemenea, securitatea energetică a Ucrainei, deoarece sunt produse în țară și deoarece un sistem energetic descentralizat este pur și simplu mai sigur. Așadar, lucrăm acum la punerea la dispoziție a unor fonduri semnificative pentru panouri solare. Acestea vor fi distribuite în întreaga Ucraină. Vom face apel la statele membre și la partenerii de încredere să se alăture acestei inițiative. Scopul este de a alimenta cu energie clădirile publice, astfel încât să asigurăm aprovizionarea stabilă a spitalelor, a pompierilor sau a școlilor”, a declarat președinta Comisiei Europene.

În cele din urmă, von der Leyen a anunțat că reprezentanții Comisiei vor semna, astăzi, un memorandum de înțelegere privind gazele regenerabile, cum ar fi biometanul sau hidrogenul, pentru a face „pași foarte concreți în direcția reconstrucției ecologice a Ucrainei”.

rsula von der Leyen a sosit joi dimineață la Kiev, însoțită de 15 membri ai Colegiului de Comisari, în vederea participării la summit-ul UE-Ucraina de vineri, 3 februarie. 

Vizita Colegiului este un simbol puternic al sprijinului Comisiei pentru Ucraina în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.

Întâlnirea anterioară summit-ului dintre Comisie și guvernul ucrainean este o ocazie de a face schimb de informații cu privire la numeroasele domenii de cooperare dintre UE și Ucraina și de a discuta despre viitoarea reconstrucție, precum și despre parcursul european al țării. Este, de asemenea, o oportunitate de a aprofunda în continuare cooperarea cu Ucraina.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Published

on

© European Union 2023 - Source : EC

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie, a anunțat, joi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Kiev. Totodată, aceasta a precizat că UE, împreună cu partenerii din G7, vor impune o nouă plafonare a importurilor de produse petroliere rusești.

„Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce. Am fost foarte vocali cu privire la costurile economice severe pe care le vom impune Rusiei dacă aceasta invadează Ucraina. Și astăzi Rusia plătește un preț greu, deoarece sancțiunile noastre îi erodează economia aruncând-o înapoi cu o generație. Plafonarea prețului la țiței costă deja Rusia în jur de 160 milioane de euro pe zi, iar noi vom continua să creștem și mai mult presiunea. Împreună cu partenerii noștri din G7, vom introduce un plafon suplimentar al prețurilor la produsele petroliere rusești. Și până pe 24 februarie, exact la un an de la începutul invaziei. Ne propunem să punem în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă comună cu Volodomir Zelenski.

Șefa Comisiei Europene a mai subliniat că Rusia va trebui să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat și va trebui să contribuie la reconstrucția Ucrainei. În acest sens, „analizăm împreună cu partenerii noștri cum să folosim activele publice ale Rusiei în beneficiul Ucrainei”, a precizat von der Leyen.

Totodată, Rusia trebuie să fie trasă la răspundere în instanță pentru „crimele sale odioase”, a adăugat înaltul oficial european.

„Procurorii din Ucraina și din Uniunea Europeană lucrează deja împreună. Colectăm probe. Și, ca un prim pas, am plăcerea de a anunța că la Haga va fi înființat un centru internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune în Ucraina. Acest centru va coordona colectarea de probe. Va fi încorporat în echipa comună de anchetă care este sprijinită de agenția noastră Eurojust, astfel încât vom fi pregătiți să lansăm foarte rapid activitatea cu Eurojust, cu Ucraina, cu partenerii echipei noastre comune de anchetă, precum și cu Olanda. Făptașul trebuie să fie tras la răspundere”, a afirmat președinta Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen a sosit joi dimineață la Kiev, însoțită de 15 membri ai Colegiului de Comisari, în vederea participării la summit-ul UE-Ucraina de vineri, 3 februarie. 

Vizita Colegiului este un simbol puternic al sprijinului Comisiei pentru Ucraina în fața agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei.

Întâlnirea anterioară summit-ului dintre Comisie și guvernul ucrainean este o ocazie de a face schimb de informații cu privire la numeroasele domenii de cooperare dintre UE și Ucraina și de a discuta despre viitoarea reconstrucție, precum și despre parcursul european al țării. Este, de asemenea, o oportunitate de a aprofunda în continuare cooperarea cu Ucraina.

Continue Reading

Facebook

CHINA1 hour ago

Balon de spionaj chinez deasupra SUA: Antony Blinken își amână vizita în China, în timp ce Beijingul afirmă că “dirijabilul este de natură civilă”, regretând incidentul

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Gheorghe Falcă sprijină înăsprirea regulilor privind publicitatea politică în UE: Vorbim despre sănătatea democrației noastre

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Transportul animalelor vii trebuie să continue indiferent de distanță și durată, câtă vreme bunăstarea este asigurată

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: Aproximativ 30% din energia destinată încălzirii și răcirii în România provine din surse regenerabile

U.E.5 hours ago

UE sprijină Ucraina în acțiunea de deminare a zonelor eliberate de ocupația rusă printr-un program suplimentar de 25 de milioane de euro

NATO5 hours ago

Norvegia își dotează armata cu 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație într-una „dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea RM”

U.E.6 hours ago

Summitul UE-Ucraina: Ursula von der Leyen anunță un nou sprijin pentru Ucraina pentru 2023. Pachetul se ridică la 450 de milioane de euro și va fi destinat asistenței umanitare, redresării și susținerii reformelor

NATO7 hours ago

NATO își exprimă îngrijorarea că Rusia nu își respectă obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare

ROMÂNIA7 hours ago

Bogdan Aurescu: Hotărârea CIJ de la Haga privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, una dintre cele mai importante realizări ale diplomației române din istoria recentă

ROMÂNIA8 hours ago

Virgil Popescu, la Baku: Alături de partenerii azeri, georgieni şi unguri vom stabili cadrul pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră

ENERGIE1 day ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.7 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 week ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending