Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un act legislativ privind refacerea naturii până în 2050 și reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia a adoptat propuneri novatoare în vederea refacerii ecosistemelor deteriorate și a readucerii naturii în întreaga Europă, de la terenuri agricole și mări la păduri și medii urbane.

În egală măsură, instituția propune reducerea cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului aferent acestora până în 2030.

Potrivit unui comunicat al executivului european, acestea sunt propunerile legislative emblematice care urmează strategiilor privind biodiversitatea și ”De la fermă la consumator” și vor contribui la asigurarea rezilienței și securității aprovizionării cu alimente în UE și în întreaga lume.

”Oamenii au nevoie de natură: pentru aerul pe care îl respiră, pentru apa pe care o beau, pentru alimentele pe care le mănâncă – pentru a trăi. Economia se bazează, de asemenea, pe natură. Criza climatică și cea legată de biodiversitate amenință elementele fundamentale ale vieții noastre pe pământ. Am înregistrat progrese în ceea ce privește abordarea crizei climatice și astăzi venim cu două acte legislative care reprezintă un important pas înainte în combaterea ecocidului iminent. Prin demersurile de refacere a naturii, îi permitem naturii să ne ofere în continuare aer, apă și alimente curate și să ne protejeze de cea mai gravă criză climatică. Reducerea utilizării pesticidelor contribuie, de asemenea, la refacerea naturii și protejează persoanele care lucrează cu aceste produse chimice”, a declarat vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

Propunerea de act legislativ privind refacerea naturii este un pas esențial în evitarea prăbușirii ecosistemelor și în prevenirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității.

Restaurarea deltelor, a râurilor, a pădurilor, a pășunilor, a ecosistemelor marine, a mediilor urbane și a speciilor pe care le găzduiesc în UE reprezintă o investiție crucială și rentabilă: în securitatea noastră alimentară, în reziliența la schimbările climatice, în sănătate și în bunăstare.

În aceeași ordine de idei, noile norme privind pesticidele chimice vor reduce amprenta ecologică a sistemului alimentar al UE, vor proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor și a lucrătorilor agricoli și vor contribui la atenuarea pierderilor economice pe care le suferim deja din cauza deteriorării sănătății solului și a pierderii polenizatorilor pentru care pesticidele sunt răspunzătoare.

Un act legislativ privind refacerea naturii, cu scopul de a remedia prejudiciile aduse naturii Europei până în 2050

Comisia propune pentru prima dată, un act legislativ care vizează în mod explicit refacerea naturii Europei, în vederea readucerii în stare bună a 80 % din habitatele europene care se află într-o stare precară și în vederea readucerii naturii în toate ecosistemele, de la păduri și terenuri agricole la ecosisteme marine, de apă dulce și urbane. Conform acestei propuneri de act legislativ privind refacerea naturii, care completează legislația existentă, fiecărui stat membru i se vor aplica obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în diferite ecosisteme. Obiectivul este ca prin măsurile de refacere a naturii să fie vizate cel puțin 20 % din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030 și, ca până în 2050 aceste măsuri să fie eventual extinse la toate ecosistemele care trebuie refăcute.

Actul legislativ va dezvolta experiențele existente în ceea ce privește măsurile de refacere a naturii, cum ar fi restaurarea ecologică, replantarea copacilor, înverzirea orașelor și a infrastructurii sau eliminarea poluării pentru a permite refacerea naturii. Refacerea naturii nu înseamnă protecția naturii și nu duce în mod automat la mai multe zone protejate.

Deși demersurile de refacere a naturii sunt necesare și în zonele protejate din cauza stării lor din ce în ce mai precare, nu toate zonele care au făcut obiectul măsurilor de refacere a naturii trebuie să devină zone protejate. Majoritatea acestora nu vor deveni zone protejate, deoarece demersul de refacere nu împiedică desfășurarea activității economice. Demersurile de refacere presupun conviețuirea și desfășurarea unei activități productive în armonie cu natura, readucând o mai mare biodiversitate pretutindeni, inclusiv în zonele în care se desfășoară activități economice, ca de exemplu păduri gestionate, terenuri agricole și orașe.

Procesul de refacere trebuie să fie favorabil incluziunii, deoarece în acest demers sunt implicate îndeaproape toate părțile societății, impactul pozitiv fiind resimțit de toate părțile societății și mai ales de persoanele care pentru a-și asigura mijloacele de subzistență depind în mod direct de o natură sănătoasă, precum fermieri, silvicultori și pescari. 

Pentru fiecare euro cheltuit, investițiile în refacerea naturii creează valoare economică de 8-38 EUR, datorită serviciilor ecosistemice care sprijină securitatea alimentară, reziliența ecosistemelor, reziliența la schimbările climatice și atenuarea schimbărilor climatice, precum și sănătatea oamenilor. De asemenea, natura va fi mai prezentă în peisajele noastre și în viața de zi cu zi, aducând beneficii dovedite pentru sănătate și bunăstare, precum și valoare culturală și recreativă.

Actul legislativ privind refacerea naturii va stabili obiective și obligații în materie de refacere pentru o gamă largă de ecosisteme terestre și marine. Ecosistemele cu cel mai mare potențial de eliminare și stocare a carbonului, precum și de prevenire sau reducere a impactului dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile, vor reprezenta una dintre principalele priorități.

Noul act legislativ se bazează pe legislația existentă și acoperă toate ecosistemele, nelimitându-se, așadar, doar la zonele protejate în temeiul Directivei privind habitatele și al rețelei Natura 2000, scopul fiind ca toate sistemele naturale și seminaturale să intre pe calea redresării până în 2030. Noul act legislativ va beneficia de o finanțare semnificativă din partea UE: conform actualului cadru financiar multianual, suma de aproximativ 100 de miliarde de euro va fi pusă la dispoziție pentru cheltuielile legate de biodiversitate, inclusiv pentru refacere.

Printre obiectivele propuse se numără:

  • inversarea declinului populațiilor de polenizatori până în 2030 și creșterea populațiilor acestora după această dată;
  • nicio pierdere netă de spații urbane verzi până în 2030, o creștere de 5 % până în 2050, o acoperire minimă de 10 % a coronamentului copacilor în fiecare metropolă, oraș și suburbie din Europa și un câștig net de spațiu verde integrat în clădiri și infrastructură;
  • în ecosistemele agricole, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă pentru fluturii de pajiști, păsările specifice terenurilor agricole, carbonul organic din solurile minerale cultivate și elementele de peisaj de mare diversitate din terenurile agricole;
  • refacerea și reumidificarea turbăriilor drenate aflate în uz agricol și a siturilor pentru extracția turbei;
  • în ecosistemele forestiere, creșterea globală a biodiversității și o tendință pozitivă în ceea ce privește conectivitatea pădurilor, lemnul mort, ponderea pădurilor pluriene, păsările de pădure și stocul de carbon organic;
  • refacerea habitatelor marine, cum ar fi iarba de mare sau sedimentele de fund și refacerea habitatelor speciilor marine emblematice, cum ar fi delfinii și marsuinii, rechinii și păsările marine;
  • eliminarea barierelor fluviale, astfel încât cel puțin 25 000 km de râuri să fie transformate în râuri cu curgere liberă până în 2030.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor, menținând în același timp flexibilitate pentru circumstanțele naționale, actul legislativ ar impune statelor membre obligația de a elabora planuri naționale de refacere, în strânsă cooperare cu oamenii de știință, părțile interesate și publicul. Sunt prevăzute norme specifice privind guvernanța (monitorizare, evaluare, planificare, raportare și punere în aplicare) – care ar îmbunătăți, de asemenea, procesul de elaborare a politicilor la nivel național și european, asigurându-se coordonarea între autorități în analizarea aspectelor conexe legate de biodiversitate, climă și mijloacele de subzistență.

Propunerea reprezintă transpunerea în practică a unui element-cheie al Pactului verde european: angajamentul Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 ca Europa să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește inversarea declinului biodiversității și refacerea naturii. Propunerea este contribuția principală a UE la negocierile în curs privind cadrul global post-2020 pentru biodiversitate care va fi adoptat cu ocazia Conferinței părților (COP 15) la Convenția privind diversitatea biologică, care va avea loc la Montreal în acest an în perioada 7-15 decembrie.

Norme stricte pentru reducerea utilizării pesticidelor chimice și asigurarea unor sisteme alimentare mai durabile până în 2030

Propunerea prezentată care vizează reducerea utilizării pesticidelor chimice transpune în practică angajamentul de stopare a declinului biodiversității în Europa. Propunerea va contribui la crearea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu Pactul verde european și cu Strategia „De la fermă la consumator”, asigurând în același timp o securitate alimentară durabilă și protejând sănătatea.

Oamenii de știință și cetățenii sunt tot mai preocupați de utilizarea pesticidelor și de acumularea reziduurilor și a metaboliților acestora în mediu. Conform raportului final al Conferinței privind viitorul Europei, cetățenii au solicitat în mod expres abordarea chestiunii utilizării pesticidelor și a riscului asociat acestora. Cu toate acestea, normele în vigoare ale Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor s-au dovedit a fi prea slabe și au fost puse în aplicare în mod inegal. De asemenea, nu s-au înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește utilizarea gestionării integrate a dăunătorilor, precum și a abordărilor alternative.  Pesticidele chimice dăunează sănătății umane și provoacă declinul biodiversității în zonele agricole. Contaminează aerul, apa și mediul în general. Prin urmare, Comisia propune norme clare și obligatorii:

  • obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE și la nivel național în vederea reducerii cu 50 % a utilizării pesticidelor chimice și a riscului asociat acestora și a utilizării pesticidelor mai periculoase până în 2030. Statele membre își vor stabili propriile obiective naționale de reducere în limitele unor parametri definiți pentru a se asigura că obiectivele la nivelul UE sunt îndeplinite; noi norme stricte privind combaterea dăunătorilor prin metode care respectă mediul: prin noile măsuri se va asigura faptul că toți fermierii și alți utilizatori profesioniști de pesticide practică gestionarea integrată a dăunătorilor (IPM), conform căreia, pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor sunt avute în vedere mai întâi metode alternative care respectă mediul, pesticidele chimice putând fi utilizate numai în ultimă instanță.  Măsurile prevăd, de asemenea, obligativitatea ca fermierii și alți utilizatori profesioniști să păstreze evidențe. De asemenea, statele membre trebuie să stabilească norme specifice culturilor în care să identifice alternativele care trebuie utilizate în locul pesticidelor chimice; 
  • interzicerea tuturor pesticidelor în zonele sensibile. Se va interzice utilizarea tuturor pesticidelor în locuri precum zonele verzi urbane, inclusiv parcuri sau grădini publice, terenuri de joacă, școli, zone recreative sau sportive, trasee publice și zone protejate în conformitate cu Natura 2000, precum și orice zonă sensibilă din punct de vedere ecologic care trebuie conservată pentru polenizatorii amenințați. Aceste noi norme vor contribui la înlăturarea pesticidelor chimice din imediata noastră apropiere în viața de zi cu zi.

Propunerea transformă directiva existentă într-un regulament care se va aplica direct în toate statele membre. Se vor aborda astfel problemele persistente din ultimii zece ani legate de punerea în aplicare deficitară și inegală a normelor existente.  Statele membre vor trebui să prezinte Comisiei rapoarte anuale detaliate privind progresele înregistrate și punerea în aplicare.

Sprijinirea tranziției

În tranziția la sisteme de producție de alimente mai durabile, fermierii și ceilalți utilizatori vor fi sprijiniți printr-un pachet de politici esențiale, inclusiv:

  • noi norme ale politicii agricole comune menite să asigure că fermierii primesc o compensație pentru eventualele costuri legate de punerea în aplicare a noilor norme pentru o perioadă de tranziție de 5 ani;
  • acțiuni mai ferme pentru creșterea gamei de alternative biologice și cu risc scăzut de pe piață;
  • cercetare și dezvoltare în cadrul programelor Orizont ale UE care să sprijine noile tehnologii și tehnici, inclusiv agricultura de precizie și
  • Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, în vederea atingerii obiectivelor privind pesticidele prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator”.

Tranziția va fi sprijinită, de asemenea, de propunerea privind datele referitoare la durabilitatea agricolă și de evoluțiile pieței în ceea ce privește agricultura de precizie, cum ar fi mașinile de stropit care utilizează tehnici de geolocalizare și de recunoaștere a dăunătorilor.

Obținerea de rezultate la nivel mondial

În conformitate cu politica sa privind utilizarea durabilă a pesticidelor, Comisia va propune în curând, pentru prima dată, o măsură care să dea curs angajamentului de a ține seama de considerentele de mediu de la nivel mondial atunci când va decide cu privire la limitele maxime de reziduuri din produsele alimentare. Cu timpul, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile de substanțe interzise nu ar mai trebui comercializate în UE. Astfel se va putea crea un cerc virtuos, iar țările terțe vor fi încurajate să limiteze sau să interzică, de asemenea, utilizarea acestor pesticide, deja interzise în UE.

Concret, Comisia va consulta în curând statele membre și țările terțe cu privire la o măsură de reducere la zero a reziduurilor de tiametoxam și clotianidin, două substanțe cunoscute a contribui în mod semnificativ la declinul la nivel mondial al polenizatorilor. Aceste substanțe nu mai sunt aprobate în UE. Atunci când măsura este adoptată, alimentele importate care conțin reziduuri cuantificabile ale acestor două substanțe pot – după anumite perioade de tranziție – să nu mai fie comercializate în UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită un aviz motivat în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, Austriei, și Sloveniei pentru netranspunerea integrală a „Directivei privind protecția avertizorilor de integritate” (Directiva 2019/1937), informează comunicatul oficial

Termenul-limită pentru transpunerea directivei de către statele membre a fost 17 decembrie 2021.

În ianuarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru că nu au transpus directiva și nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere până la termenul-limită necesar.

În iulie 2022, Comisia a trimis avize motivate unui număr de 15 state membre care nu comunicaseră încă transpunerea integrală.

Astăzi, Executivul european a decis să trimită avize motivate și acestor patru state membre, care nu au notificat încă integral măsurile de transpunere. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită României și altor cinci state membre să își actualizeze hărțile zonelor cu risc de inundații

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană solicită României, Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei și Slovaciei să își actualizeze hărțile de hazard și de risc de inundații în conformitate cu Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), informează comunicatul oficial

Potrivit Comisiei Europene, hărțile de hazard la inundații ar trebui să acopere zonele geografice care ar putea fi inundate, în timp ce hărțile de risc de inundații arată potențialele consecințe adverse asociate acestor scenarii de inundații. Aceste hărți stau la baza elaborării planurilor de gestionare a riscului de inundații.

Inundațiile din acest an din Bulgaria, precum și inundațiile catastrofale din Germania și Belgia din iulie 2021 demonstrează importanța tot mai mare a evaluării riscurilor de inundații în lumina impactului schimbărilor climatice.

De asemenea, inundațiile pot să elibereze poluanți stocați în sol și să îi răspândească și mai mult. Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la actualizările primelor lor hărți de hazard la inundații și ale primelor lor hărți de risc de inundații până la 22 martie 2020.

Obiectivul este de a menține hărțile adecvate scopului și de a reduce consecințele adverse ale inundațiilor asupra sănătății umane, asupra mediului, patrimoniului cultural și activității economice.

În februarie 2022, Comisia Europeană a trimis scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Ciprului, Greciei, Lituaniei, României și Slovaciei, deoarece nu au fost primite informații cu privire la acest proces. De atunci, cele șase state membre încă nu au adoptat hărți actualizate și/sau nu au prezentat un raport Comisiei cu privire la acestea.

În consecință, Comisia a decis să emită avize motivate adresate celor șase state membre, care dispun acum de două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Infringement: Comisia Europeană solicită insistent României să-si notifice strategia națională pe termen lung privind îndeplinirea obiectivelor climatice și energetice

Published

on

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_22_5402

Comisia Europeană a decis astăzi, 29 septembrie, să trimită scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Irlandei, Poloniei și României pentru faptul că nu și-au notificat strategiile naționale pe termen lung în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice.

Strategiile stabile pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la realizarea transformării economice necesare și a obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a înregistra progrese în ceea ce privește obiectivele climatice pe termen lung stabilite de Acordul de la Paris.

La nivelul UE, Uniunea și-a finalizat strategia pe termen lung în 2019, obiectivul de bază fiind ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Prin Legea europeană a climei, UE a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice și obiectivul intermediar clar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Regulamentul privind guvernanța stabilește un proces prin care statele membre să își pregătească, până la 1 ianuarie 2020, primele lor strategii pe termen lung cu o perspectivă de cel puțin 30 de ani și, ulterior, noi strategii o dată la 10 ani.

Până în prezent, Bulgaria, Irlanda, Polonia și România nu au prezentat încă Comisiei strategiile lor naționale pe termen lung. Statele membre în cauză au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a transmite Comisiei strategiile. În caz contrar, în absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

ENGLISH9 hours ago

MEP Vasile Blaga: EPP Group adopted a position paper on solutions to fight inflation and rising energy prices

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă participă sâmbătă la inaugurarea gazoductului Bulgaria-Grecia, care va asigura inclusiv aprovizionarea României

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Victorie diplomatică a SUA în fața Rusiei, la București: O americancă a fost aleasă secretar general al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, poziție deținută în ultimii opt ani de China

ENGLISH14 hours ago

CoR: Newly elected chair of COTER Commission, Emil Boc will focus his mandate on efficient use of EU budget and cohesion funds

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Emil Boc a fost ales președinte al Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Protecția avertizorilor de integritate: CE trece la următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și altor trei state membre

ROMÂNIA14 hours ago

Ministerul Sănătății a declanșat Mecanismul UE de protecție civilă pentru asigurarea tratamentului pacienților diagnosticați cu variola maimuței

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Grupul PPE a adoptat un document de poziție privind soluțiile pentru combaterea inflației și a creșterii prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Socialiștii europeni: Parlamentul European va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la UE

CHINA16 hours ago

Președintele chinez și premierul japonez promit să dezvolte relațiile dintre Tokyo și Beijing, la 50 de ani de la normalizarea lor

JUSTIȚIE3 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.7 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA7 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending