La finalul primului sfert al secolului al XXI-lea, lumea întreagă a intrat într-o nouă eră de “competiție geostrategică dură” în cadrul căreia Europa va continua să caute cooperarea cu prietenii de lungă durată și orice țară cu care împărtășește interese, a afirmat marți președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos.

Discursul lui von der Leyen – centrat pe trei fundamente care vor sta la baza strategiei pentru competitivitatea europeană – reprezintă prima sa apariție publică din acest an, coincizând cu debutul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump, marcat printr-un discurs inaugural în care a proclamat debutul epocii de aur a Americii și a reluat promisiunea de a-și face țara măreață din nou.

“Ordinea mondială de cooperare pe care ne-am imaginat-o acum 25 de ani nu s-a transformat în realitate. În schimb, am intrat într-o nouă eră de competiție geostrategică dură. (…) Pentru noi, europenii, cursa începe acasă“, a spus von der Leyen, cu o doză de realism pragmatic în discursul său.

Ea a pornit de la faptul că principalele economii ale lumii își dispută accesul la materiile prime, la noile tehnologii și la rutele comerciale globale.

“De la inteligența artificială la tehnologiile curate, de la tehnologia cuantică la cea spațială, de la Arctica la Marea Chinei de Sud – cursa a început”, a precizat ea, arătând că intensificarea acestei concurențe va determina o utilizare frecventă a instrumentelor economice, cum ar fi sancțiunile, controlul exporturilor și tarifele, care sunt menite să protejeze securitatea economică și națională.

We have entered a new era of harsh geostrategic competition.

Breaking the bonds in the global economy is in no one’s interest.

Europe will keep seeking cooperation.

With our long-time friends.

And any country we share interests with ↓ https://t.co/d1Hy06RcoV

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 21, 2025

Europa se pregătește pentru o abordare similară ca în primul mandat din partea administrației republicane a lui Donald Trump, cu noi tarife impuse în relația comercială bilaterală, fapt semnalat și de ministrul german al economiei, cea mai puternică economie din UE, dar și de vicepreședintele Comisiei Europene, Stephane Sejourne, și de comisarul european pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

De aceea, în discursul său von der Leyen a subliniat că este important un echilibru între “imperativul de a ne proteja securitatea cu oportunitatea de a inova și de a ne spori prosperitatea”.

“În acest spirit, va trebui să lucrăm împreună pentru a evita o cursă globală către nivelul inferior. Pentru că nu este în interesul nimănui să rupem legăturile din economia globală”, a punctat ea.

Astfel, președinta Comisiei Europene a apreciat că pentru a-și susține creșterea economică în următorii 25 de ani, “Europa trebuie să schimbe viteza” și a reafirmat că, în baza raportului privind competitivitatea europeană, va prezenta săptămâna viitoarea foaia de parcurs sau busola competitivității în UE bazat, o strategie care se va baza pe trei piloni.

Cei trei piloni sunt: 1) o uniune a piețelor de capital profundă și lichidă, 2) o simplificare amplă a regulilor pentru ca talentele de vârf din UE să nu mai părăsească Europa și să-și dezvolte afacerile în altă parte, 3) energia.

Cu privire la uniunea piețelor de capitol, von der Leyen a arătat că “economiile gospodăriilor europene se ridică la aproape 1,4 trilioane de euro, în comparație cu puțin peste 800 de miliarde de euro în SUA”.

“Nu ne lipsește capitalul. Ne lipsește o piață de capital eficientă care să transforme economiile în investiții, în special pentru tehnologiile aflate la început de drum care au un potențial de schimbare a jocului. Acesta este motivul pentru care vom crea o Uniune Europeană a Economiilor și Investițiilor cu noi produse europene de economisire și investiții, noi stimulente pentru capitalul de risc și un nou impuls pentru a asigura un flux continuu de investiții în întreaga noastră Uniune. Vom mobiliza mai mult capital pentru a permite inovației și asumării de riscuri „made-in-Europe” să prospere”, a promis ea.

În ceea ce privește debirocratizarea, președinta Comisiei Europene a deplâns faptul că “prea multe întreprinderi frânează investițiile în Europa din cauza birocrației inutile”. De aceea, a continuat ea, Comisia va “lansa o simplificare amplă a regulilor noastre privind finanțarea durabilă“.

Ursula von der Leyen a indicat că dorește să meargă mai departe și să abordeze problema barierelor naționale cu care se confruntă piața unică și din cauza cărora companiile au de-a face cu 27 de legislații naționale. “Vom oferi companiilor inovatoare posibilitatea de a funcționa în întreaga noastră Uniune în cadrul unui singur set de norme“, a promis ea, referindu-se la dreptul societăților comerciale, insolvența, dreptul muncii, impozitarea – un cadru unic și simplu în întreaga Uniune. 

Referitor la energie, Ursula von der Leyen a remarcat că înainte ca Rusia să declanșeze războiul împotriva Ucrainei, 45% din gazele naturale și 50% din cărbunele importate proveneau din Rusia, în timp ce Moscova era și unul dintre cei mai mari furnizori de petrol.

“Importurile noastre de gaz din Rusia au scăzut cu aproximativ 75%. Iar acum importăm din Rusia doar 3% din petrolul nostru și deloc cărbune. Dar libertatea a avut un preț“, a recunoscut ea, arătând că o Europă competitivă depinde de prețuri scăzute la energie.

“Energia curată este răspunsul pe termen mediu, deoarece este ieftină, creează locuri de muncă bune și ne consolidează independența energetică. Deja astăzi, Europa produce mai multă energie electrică din surse eoliene și solare decât din toți combustibilii fosili la un loc. Dar mai avem încă mult de lucru pentru a transmite aceste beneficii întreprinderilor și oamenilor”, a continuat Ursula von der Leyen.

Ea a pledat pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și extinderea surselor curate de producție din surse regenerabile și din surse nucleare, referindu-se la completarea uniunii energetice europene.

“Trebuie să eliminăm orice bariere rămase în calea uniunii noastre energetice. Și trebuie să conectăm mai bine sistemele noastre energetice curate și cu emisii reduse de carbon. Toate acestea vor face parte dintr-un nou plan pe care îl vom prezenta în februarie. Este timpul să finalizăm Uniunea noastră și în domeniul energiei, astfel încât energia curată să poată circula liber pe continentul nostru și să reducă prețurile pentru toți europenii”, a mai precizat Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei Europene și-a încheiat discursul cu trimitere la competiția globală crescândă, apărând interesele Europei și referindu-se la relația transatlantică cu SUA.

Ea a precizat că angajamentul pentru cooperare ca “necesitate economică” reprezintă răspunsul Europei la creșterea concurenței globale, inclusiv cu parteneri precum Statele Unite.

“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane EUR, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus von der Leyen.

“Regulile de angajare între puterile globale se schimbă. Nu ar trebui să luăm nimic de-a gata. Și chiar dacă unora din Europa nu le place această nouă realitate, suntem pregătiți să o abordăm. Valorile noastre nu se schimbă. Dar pentru a apăra aceste valori într-o lume în schimbare, trebuie să ne schimbăm modul de a acționa. Trebuie să căutăm noi oportunități ori de câte ori acestea apar. Acesta este momentul să ne angajăm dincolo de blocuri și tabuuri. Iar Europa este pregătită pentru schimbare“, a conchis președinta Comisiei Europene.

Europarlamentari fac apel la adresa autorităților de aplicare a legii pentru a rezista oricăror presiuni din partea SUA cu privire la legile care limitează Big Tech, conform Politico Europe.

Membrii influenți ai Parlamentului European sunt îngrijorați de faptul că executivul european ar putea renunța la o aplicare mai dură a normelor care reglementează social media, concurența digitală și inteligența artificială, de teama represaliilor din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta, a îndemnat recent administrația Trump să apere giganții tehnologici americani împotriva amenzilor și reglementărilor UE. Elon Musk, proprietarul platformei X, a devenit un aliat apropiat al lui Trump, iar Tim Cook de la Apple s-a plâns, de asemenea, lui Trump de UE.

Comisia ar trebui ”să se opună cu fermitate acestei presiuni din partea unor grupuri din Big Tech”, a declarat Christel Schaldemose, o membră daneză a Parlamentului care a contribuit, din calitatea de negociator al grupului S&D, la elaborarea normelor Actului privind Serviciile Digitale, utilizate în prezent pentru a cerceta X și Meta.

”Dacă cineva dorește să facă afaceri în (UE), trebuie să respecte normele. Nimeni nu îl obligă pe Zuckerberg să ofere servicii Meta în (UE). Dacă nu îi place să plătească amenzi, ar putea începe să se asigure că Meta se conformează”, a spus ea.

Prima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an cuprinde și o dezbatere cu privire la modul în care companiile tehnologice respectă prevederile cuprinde în Actul privind Serviciile Digitale.

De asemenea, legiuitorii vor aduce în discuție sprijinul lui Musk pentru Trump și decizia Meta de a pune capăt unui program de verificare a faptelor care urmărea să oprească informațiile înșelătoare din mediul online.

Recentul sprijin pentru partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania exprimat de Musk și alte atacuri la adresa guvernelor europene exprimate de miliardarul american pe platforma sa, X, au atras și mai mult atenția.

Vineri, Comisia a extins ancheta asupra X, solicitând mai multe informații despre modul în care conturile X devin virale și despre modificările aduse modului în care furnizează conținut.

Săptămâna trecută, 38 de deputați au presat Comisia să investigheze ”interferența” lui Musk în campania electorală din Germania, în calitate de proprietar al unei rețele sociale care promovează ”opiniile sale personale cu prețul vizibilității artificiale a postărilor sale și a conținutului înșelător”, au afirmat aceștia într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Ursula von der Leyen, șefei departamentului de tehnologie Henna Virkkunen și comisarului pentru justiție Michael McGrath.

Valérie Hayer, europarlamentar, a acuzat separat Comisia de o ”tăcere asurzitoare” cu privire la amestecul lui Musk în politica europeană atunci când a vorbit cu reporterii marțea trecută.

Dezbaterea plenară de marți oferă Comisiei Europene șansa de a răspunde și de a-și expune viziunea.

Andreas Schwab, un eurodeputat german de centru-dreapta care a coordonat munca privind normele de concurență ale Actului privind Piețele Digitale, a declarat, de asemenea, săptămâna trecută pentru Politico că le va spune direct oficialilor că este necesară ”o implementare rapidă și ambițioasă” ”indiferent de contextul geopolitic actual”.

UE continuă să pună în aplicare o parte din ambițiosul său regulament în domeniul tehnologiei, inclusiv prima lege obligatorie din lume privind inteligența artificială, care impune diverse reguli companiilor americane din domeniul inteligenței artificiale, precum OpenAI.

Comisia Europeană și Comitetul european pentru servicii digitale salută integrarea „Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online+” revizuit în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA), care încurajează codurile de conduită voluntare pentru combaterea riscurilor din mediul online, informează comunicatul oficial.

Codul de conduită+, care se bazează pe Codul de conduită inițial din 2016 privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online, a fost semnat de Dailymotion, Facebook, Instagram, Jeuxvideo.com, LinkedIn, serviciile găzduite de Microsoft pentru consumatori, Snapchat, Rakuten Viber, TikTok, Twitch, X și YouTube.

Codul de conduită+ va consolida modul în care platformele online tratează conținutul pe care legislația UE și cea națională îl definesc drept discurs ilegal de incitare la ură. Codul de conduită integrat va facilita respectarea și aplicarea efectivă a Regulamentului privind serviciile digitale în ceea ce privește riscurile de diseminare a conținutului ilegal în cadrul serviciilor lor.

În urma acestei integrări, platformele online care sunt desemnate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale pot adera la Codul de conduită+ pentru a demonstra că respectă obligația prevăzută de Regulamentul privind serviciile digitale de a atenua riscul de diseminare a conținutului ilegal în cadrul serviciilor lor. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul Codului de conduită+ va face parte din auditul independent anual la care sunt supuse aceste platforme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale și care contribuie la consolidarea transparenței și a responsabilității platformelor.

În mod concret, semnatarii Codului de conduită+ se angajează, printre altele:

• Să permită unei rețele de „raportori de monitorizare”, care sunt entități non-profit sau publice cu expertiză în ceea ce privește discursurile ilegale de incitare la ură, să monitorizeze periodic modul în care semnatarii revizuiesc anunțurile privind discursurile de incitare la ură: Raportorii de monitorizare pot include entități desemnate drept „indicatori de încredere” în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.
• Să depună toate eforturile pentru a revizui cel puțin două treimi din notificările privind discursurile de incitare la ură primite de la raportorii de monitorizare în termen de 24 de ore.
• Să își asume angajamente bine definite și specifice în materie de transparență în ceea ce privește măsurile de reducere a prevalenței discursurilor de incitare la ură în cadrul serviciilor lor, inclusiv prin instrumente de detectare automată.
• Să participe la o cooperare structurată între mai multe părți interesate cu experți și organizații ale societății civile care pot semnala tendințele și evoluțiile discursurilor de incitare la ură pe care le observă, contribuind la prevenirea răspândirii valurilor de discursuri de incitare la ură.
• săsensibilizeze, în cooperare cu organizațiile societății civile, utilizatorii cu privire la discursurile ilegale de incitare la ură și la procedurile de semnalare a conținutului ilegal online.

Ca parte a evaluărilor lor respective ale Codului de conduită+, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale încurajează platformele semnatare să ia în considerare mai multe recomandări atunci când pun în aplicare Codul de conduită+, inclusiv:

• furnizarea de informații, ca parte a raportării lor, cu privire la rezultatul măsurilor luate, precum și de date suplimentare referitoare la discursurile de incitare la ură de pe platformele lor. Aceasta poate include, de exemplu, rolul sistemelor de recomandare și acoperirea organică și algoritmică a conținutului ilegal înainte de eliminarea acestuia.
• Prezentarea datelor la nivel de țară, defalcate în funcție de clasificarea internă a discursurilor de incitare la ură (cum ar fi rasa, etnia, religia, identitatea de gen sau orientarea sexuală) și asigurarea unei monitorizări adecvate a contribuțiilor provenite din cooperarea multipartită.

Comisia și comitetul vor monitoriza și vor evalua îndeplinirea obiectivelor codului de conduită+, precum și a recomandărilor acestora, și vor facilita revizuirea și adaptarea periodică a codului. Acest proces va face parte din monitorizarea continuă a respectării de către platforme a normelor existente.  

Amintim că Executivul european a inițiat proceduri oficiale împotriva TikTok pentru o presupusă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în legătură cu obligația TikTok de a evalua și a atenua în mod corespunzător riscurile sistemice legate de integritatea alegerilor, în special în contextul recentelor alegeri prezidențiale din România din 24 noiembrie.

Presupusa încălcare de către TikTok a Legii privind serviciile digitale urmează acuzațiilor autorităților române de „nereguli” pe platforma sa, după victoria șocantă a candidatului ultranaționalist și pro-rus Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România de la sfârșitul lunii noiembrie, scrutin anulat ulterior de Curtea Constituțională a României ca urmare a rapoartelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Ca parte a efortului european de a reduce impactul unor posibile interferențe maligne asupra integrității proceselor electorale europene, plenul Parlamentului European a discutat riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România. Alături de România, care va trebui să repete scrutinul prezidențial în anul 2025, vor mai avea loc alegeri federale anticipate în Germania, cea mai mare economie din UE, alegeri prezidențiale în Polonia, țara care va asigura președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2025, dar și alegeri parlamentare în Republica Moldova, țara care și-a înscris obiectivul strategic de integrare în UE în Constituție în cadrul unui referendum și a unor alegeri prezidențiale în care a trebuit să facă față tentativelor de destabilizare din partea Rusiei.