Carmen Avram
Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram cu privire la defrișările masive de păduri din România
Published
4 years agoon

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram (PSD, S&D) cu privire la defrișările masive de păduri din România, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.
La finalul anului 2019, eurodeputata PSD Carmen Avram atrăgea atenția, printr-o interpelare către Comisia Europeană, asupra faptului că defrișările ilegale și masive din România amenință securitatea națională, devastează biodiversitatea și au consecințe asupra fiecărui aspect al vieții: inundații catastrofale care au distrus ferme și sate și au ucis oameni și animale. În răspunsul său la interpelare, fostul Comisar european responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella, sublinia:
„Comisia este îngrijorată de numărul cazurilor de exploatare forestieră ilegală raportate, inclusiv în păduri seculare, cu atât mai mult cu cât în prezent UE își intensifică eforturile pentru a favoriza luarea unor măsuri la nivel global privind declinul biodiversității. În acest sens, Comisia continuă să investigheze aplicarea Regulamentului UE privind lemnul (EUTR) de către România. Înainte de a putea stabili dacă există sau nu o încălcare a normelor europene, sunt așteptate informații suplimentare din partea României cu privire la aplicarea EUTR. Comisia evaluează, de asemenea, conformitatea activităților de exploatare forestieră în siturile Natura 2000 cu Directiva privind habitatele și cu Directiva privind păsările. Evaluarea include utilizarea imaginilor din satelit (programul Copernicus). Dacă datele confirmă exploatarea forestieră ilegală, Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că este respectată legislația UE în materie de mediu.
În ceea ce privește cadrul juridic actual al UE privind protecția pădurilor, în UE 23,2 % din zona împădurită face parte din siturile Natura 2000 și, prin urmare, face obiectul Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. Directiva privind habitatele impune, de asemenea, ca habitatele forestiere care figurează în acest act să fie menținute sau readuse la o stare de conservare corespunzătoare. Este posibil ca acest lucru să necesite acțiuni și în afara siturilor Natura 2000. Pentru restul de 76,8 %, nu există încă norme UE cu caracter obligatoriu privind gestionarea durabilă a pădurilor și biodiversitatea.”
Aproximativ 76% din pădurile din Europa nu se află sub niciun fel de protecție la nivelul UE
Pornind de la constatarea foarte gravă a faptului că mai puțin de 24% din suprafețele împădurite din Europa, beneficiază de o formă de protecție legală la nivelul UE, dar și de contextul lansării noului Pact ecologic european, eurodeputata Carmen Avram a înaintat o nouă interpelare către executivul comunitar, la începutul acestui an:
„În focul discuțiilor despre Pactul Ecologic European, nu trebuie să uităm că pădurile, care acoperă 30% din suprafața de uscat a Pământului și adăpostesc 80% din biodiversitatea sa terestră, sunt una dintre cele mai puternice arme de care dispunem pentru a combate schimbările climatice, care au devenit o urgență. Pe lângă faptul că ne oferă aerul pe care îl respirăm, ele „asigură mijloacele de subzistență și veniturile pentru aproximativ 25% din populația lumii”. Cu toate acestea, deși s-au depus eforturi concertate, politicile actuale nu asigură în suficientă măsură conservarea și exploatarea durabilă a pădurilor.
Chiar dacă reprezintă 43% din suprafața de uscat a UE , 76,8% dintre păduri nu intră sub incidența normelor obligatorii ale UE privind gestionarea durabilă a pădurilor, după cum a indicat chiar Comisia în răspunsul său la întrebarea anterioară cu solicitare de răspuns scris (E-002232/2019).
1. Ce va face Comisia pentru ca cele 76,8% din pădurile UE care nu intră în domeniul de aplicare al legislației obligatorii a UE să fie protejate de un set de standarde riguroase, la fel ca siturile Natura 2000?
2. Cum va garanta că cele cinci priorități precizate în comunicarea de mai sus vor fi puse în practică?
3. Cum definește rolul Pactului Ecologic European în combaterea despăduririlor în întreaga UE?”
În răspunsul oferit de noul Comisar european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Virginijus Sinkevicius, se arată măsurile pe care noua Comisie le va întreprinde pentru protejarea pădurilor și a biodiversității, dar și mecanisme de control pentru informațiile privind acoperirea forestieră din Europa:
„1. Până în martie 2020, Comisia va prezenta, în cadrul Pactului Ecologic European, o nouă strategie în domeniul biodiversității pentru 2030. În acest context, are în vedere diverse opțiuni pentru a aborda lacunele juridice în materie de protecție a ecosistemelor, inclusiv a ecosistemelor forestiere, cu scopul de a reduce pierderea biodiversității și de a îmbunătăți reziliența ecosistemelor.
2. Anexa 1 la Comunicarea privind intensificarea acțiunii UE pentru protejarea și refacerea pădurilor la nivel mondial prevede măsuri de punere în aplicare menite să atingă obiectivele stabilite. Comisia este deja implicată în punerea în aplicare a unor măsuri identificate în anexa 1.
3. În UE, pădurile găzduiesc o mare parte a biodiversității, reprezintă un absorbant de carbon esențial pentru a atenua schimbările climatice și pentru a contribui la adaptarea la efectele aferente, printre altele prin regularizarea ciclului apei, prevenirea eroziunii solului și asigurarea protecției împotriva valurilor de căldură. Prin urmare, acestea vor fi un pilon esențial al Pactului Ecologic European pentru climă și biodiversitate. În acest context, sunt avute în vedere acțiuni privind refacerea ecosistemelor, inclusiv reîmpădurirea, atât în zonele Natura 2000, cât și în afara lor. Cu toate acestea, deși doar 23% din suprafața împădurită a UE face parte din rețeaua de situri protejate Natura 2000, normele de protecție a speciilor forestiere în baza directivelor privind păsările și habitatele se aplică deja în cazul tuturor pădurilor din UE.
În viitor, sistemul european de informații în domeniul forestier (FISE) va contribui, de asemenea, la o mai bună înțelegere a informațiilor privind acoperirea forestieră din Europa și degradarea sa. FISE va fi lansat în mod public în cadrul Conferinței Internaționale privind Pădurile, organizată de Comisia Europeană în perioada 4-5 februarie 2020, la Bruxelles.”
Se arată în răspunsul oferit de Comisarul Sinkevicius la interpelarea eurodeputatei Carmen Avram.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției
“Fit for 55”: Acord între instituțiile UE asupra propunerii de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor
Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE susține revizuirea legislației pentru a avea o piață energetică ”predictibilă, corectă și lipsită de abuzuri”
Eurobarometru: 69% dintre români consideră că România a beneficiat de apartenența la UE. 75% ar merge la vot dacă alegerile europene ar avea loc într-o săptămână
Acord la Bruxelles privind stabilirea unor norme comune pentru piețele interne în domeniul gazelor naturale, al regenerabilelor și al hidrogenului
Raportul eurodeputatului Victor Negrescu, cu elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat în Comisia pentru afaceri constituționale din Parlamentul European
Carmen Avram
Eurodeputații Daniel Buda, Dan Motreanu și Carmen Avram au solicitat Comisiei Europene măsuri de sprijin pentru producătorii români afectați de importurile de zahăr din Ucraina
Published
8 months agoon
April 27, 2023By
Teodora Ion
Eurodeputații Daniel Buda, Dan Motreanu și Carmen Avram au solicitat Comisiei Europene printr-o scrisoare adresată comisarului pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, să adopte măsuri de sprijin pentru producătorii români afectați de importurile de zahăr din Ucraina fără a perturba piața internă.
”Alături de colegii mei, doamna Carmen Avram și domnul Dan Motreanu, am adresat o scrisoare Comisarului pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, în care ne-am exprimat profunda îngrijorare față de situația de pe piața zahărului alb și am solicitat acțiuni imediate pentru sprijinirea acestui sector. Considerăm că în contextul actual, este necesară o intervenție promptă și hotărâtă pentru a asigura stabilitatea și sustenabilitatea pieței zahărului alb din România”, a precizat Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, anunțând demersul comun alături de ceilalți eurodeputați care fac parte din comisia anterior amintită.
Buda a atras atenția că ”numărul fabricilor de zahăr din România s-a redus în mod semnificativ, iar tot mai mulți fermieri anunță că vor renunța definitiv la culturile de sfeclă de zahăr în urma eliminării cotelor de producție și a importurilor masive de zahăr din Ucraina”.
Comisia Europeană a propus Consiliului și Parlamentului European prelungirea accesului nelimitat și fără taxe a produselor de origine ucraineană.
”O asemenea măsură poate genera efecte negative imediate și ireversibile asupra producătorilor de zahăr alb din România. Ucraina produce și exportă cantități importante de zahăr alb la prețuri reduse, existând de multe ori îndoieli asupra calității acestor produse. Fermierii din Ucraina nu au interdicție la folosirea neonicotinoidelor, așa cum au fermierii din Uniunea Europeană. Astfel, suntem puși în fața unei concurențe profund neloiale, ce poate duce rapid la încetarea totală a producției romanești de sfeclă de zahăr și a industriei de rafinare”, semnalează, la rândul său, Dan Motreanu.
Oficialii ucraineni au anunțat recent creșterea producției de zahăr din sfeclă cu 25%. Polonia, Ungaria și alte state membre ale UE și-au închis deja granițele pentru aceste produse. Până acum exporturile din Ucraina au fost îndreptate preponderent către România și Polonia (mai mult de 80%).
Carmen Avram
Eurodeputatul Carmen Avram, membru al Comisiei pentru Agricultură din PE, despre bugetul UE pe termen lung: A venit momentul să rediscutăm banii care se alocă agriculturii
Published
4 years agoon
May 19, 2020By
Teodora Ion
Eurodeputatul Carmen Avram (PSD, S&D), membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European consideră că pandemia de coronavirus a arătat, încă o dată, importanța Politicii Agricole Comune.
Într-o intervenție în cadrul evenimentului intitulat ”Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România, Carmen Avram a subliniat că ”până la declanșarea acestei crize, agricultura devenise copilul vitreg al Uniunii Europene și toată lumea încerca să taie din fonduri și să reducă din subvențiile fermierilor mari. După declanșarea crizei s-a descoperit că suntem foarte dependenți de materie primă și de hrană”.
Întrebată care este posibilitatea ca, până la 1 ianuarie 2020 Uniunea Europeană să adopte un buget multianual, pe șapte ani, și un plan de redresare economică după criza COVID-19, europarlamentarul a subliniat că acest lucru este posibil cu condiția ca bugetul să respecte anumite condiții. ”Pentru mine, linia roșie este bugetul pentru agricultură. A venit momentul să rediscutăm banii care se alocă agriculturii. Pentru grupul din care fac parte, linia roșie este Green Deal, care ar putea deveni o oportunitate inclusiv pentru România ,dar este nevoie de o finanțare serioasă. Este un moment în care Green Deal este mai important ca oricând. Suma alocată. Urmează un buget al solidarității, însă este și un avertisment: dacă este un buget al solidarității, nu este și un cec în alb”, a mărturisit Carmen Avram.
De altfel, Parlamentul European a votat săptămâna trecută, în cadrul unei sesiune plenare desfășurate la Bruxelles, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene un pachet de redresare de 2.000 de miliarde de euro și prin care stabilește condițiile pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și a Planului european de redesare.
Astfel, europarlamentarii au solicitat ca Fondul de redresare să reprezintă un ”act adițional” la bugetul UE pe termen lung și nu poate fi utilizat drept argument pentru reducerea acestuia din urmă.
Făcând trimitere la eforturile întreprinse de Uniunea Europeană pentru a veni în sprijinul cetățenilor și în această prioadă de stricții impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului, Carmen Avram a dat drept exemplu culoarele verzi deschide de Comisia Europeană pentru a asigura fluxul continuu al mărfurilor în întreaga Uniune.
De asemenea, eurodeputatul român a amintit de sprijinul excepțional, de până la 5.000 de euro pentru fermieri și până la 50.000 de euro pentru IMM-urile din sectorul agroalimentar afectate de COVID-19, acordat de Comisia Europeană, bani care provin din fondurile neutilizate din cadrul programelor de dezvoltare rurală.
În ceea ce privește planul franco-german pentru un răspuns european la criza COVID-19, prin care Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un plan de relansare de 500 de miliarde de euro pentru a combate efectele economice ale pandemiei de coronavirus, Carmen Avram consideră că ”anunțul de ieri a fost făcut și pentru a trimite un semnal și a se reintroduce o idee a <<campionilor europeni>>, o fuziune între giganți pentru a face față competiției care vine din China.”
”Ce mi se pare bine este că acest plan este rezultatul mai multor discuții cu statele membre, ceea ce ar putea să însemne că se apropie de sfârșit acest diferend și că se va merge în linie dreaptă cu acest sprijin financiar care ar putea să salveze Europa”, a mai spus europarlamentarul român.
Biroul Parlamentului European în România a organizat marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.
La webinar au participat trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe).
Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false” a fost transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.
Carmen Avram
Coronavirus: Eurodeputatul Carmen Avram a cerut instituțiilor UE deblocarea de urgență a fondului de criză pentru România şi celelalte state afectate de epidemie
Published
4 years agoon
March 10, 2020
Eurodeputatul Carmen Avram (PSD, S&D) a cerut instituțiilor UE deblocarea de urgență a fondului de criză pentru România şi celelalte state afectate de epidemie, informează aceasta, într-un mesaj pe Facebook.
„Am cerut Comisiei, Parlamentului si Consiliului UE deblocarea de urgență a fondului de criză pentru România şi celelalte state afectate de epidemia cu coronavirus. În plus, am solicitat şi derogări de la actualele reguli, pentru a putea acorda ajutoare de stat către companiile lovite de criza actuală”, scrie eurodeputatul social-democrat.
Carmen Avram consideră că este „obligatoriu azi, la moment de cumpănă, să ne salvăm şi oamenii, şi locurile de muncă, şi economia” în condițiile în care „epidemia se dovedeşte a fi atât de agresivă, încât istoria noastră se va scrie în termenii de «înainte» şi după «coronavirus»”.
„Cetățenii noştri trebuie să se simtă protejați în ceea ce par a fi cele mai dificile vremuri din ultimii 75 de ani”, mai spune aceasta.
Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), începând cu 10 martie au fost raportate 14 890 de cazuri în UE / SEE și Marea Britanie: Italia (9 172), Franța (1 412), Spania (1 204), Germania (1 139), Olanda (321), Regatul Unit (321), Suedia (248), Belgia (239), Norvegia (192), Austria (131), Danemarca (113), Grecia (84), Islanda (65), Cehia (40), Finlanda (40), Portugalia (39) , Irlanda (21), Polonia (17), România (17), Slovenia (16), Croația (12), Estonia (10), Ungaria (9), Letonia (6), Luxemburg (5), Slovacia (5) , Bulgaria (4), Malta (4), Cipru (2), Liechtenstein (1) și Lituania (1).
Începând cu 10 martie 2020, în UE / SEE și Marea Britanie au fost raportate 532 de decese: Italia (464), Franța (30), Spania (28), Regatul Unit (5), Olanda (3) și Germania (2) .
Concrete & Design Solutions

Țările UE au aprobat PNRR-ul Ungariei și plata primei tranșe, în timp ce Comisia Europeană ar putea decide deblocarea condiționată a fondurilor de coeziune pentru Budapesta

Viitorul parteneriat strategic România – Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare la UE, discutate la București de Luminița Odobescu și Olha Stefanishyna

“Istoric!”: Europa devine primul continent din lume care reglementează inteligența artificială, după negocieri maraton și un acord între instituțiile UE

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă