Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

Published

on

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană, tot mai aproape de crearea unui Spațiu european al educației. Au fost selectate primele 17 ”Universități europene”, din care vor face parte și trei universități din România

Published

on

©ec.europa.eu

Trei universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană, în competiția pentru crearea, în consorții internaționale, a primelor 17 ”universități europene”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

SNSPA deschide lista universităților românești care vor primi finanțare europeană pentru a crea o universitate europeană în consorțiul “CIVICA – The European University in social sciences”, alături de 6 universități internaționale. Urmează Universitatea din București – cu consorțiul “CIVIS – a European civic university alliance” și Universitatea Tehnică de Construcții București, declarată câștigătoare alături de consorțiul “CONEXUS – European University for Smart Urban Coastal Sustainability”.

România, cu 3 universități, este la egalitate ca prezență în viitoarele universități europene cu Cehia, Grecia, Lituania, Portugalia și Marea Britanie.

Franța are cele mai multe universități în consorțiile declarate câștigătoare, urmată de Germania, Italia, Spania, Suedia, Ungaria și Polonia.

De altfel, în cadrul unui discurs susținut în luna septembrie a anului 2017 la Sorbona, prestigioasa universitate pariziană, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat ideea universităților europene care să permită studierea în străinătate.

Fiecare dintre consorțiile desemnate câștigătoare de Comisia Europeană va primi aproximativ 5 milioane de euro, dintr-un total de 85 de milionae de euro, pentru operaționalizarea universității europene pe care consorțiul trebuie să o formeze.

La lansarea apelului Executivului european de finanțare, 54 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 17 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre.

Desemnarea câștigătorilor a avut la bază evaluarea a 26 de experți externi independenți, precum rectori, prosefori sau cercetători, aleși de Comisia Europeană.

Universitățile europene sunt alianțe transnaționale ale instituțiilor de învățământ superior din întreaga UE care împărtășesc o strategie pe termen lung și promovează valorile și identitatea europene. Inițiativa este menită să consolideze în mod semnificativ mobilitatea studenților și a personalului și să promoveze calitatea, incluziunea și competitivitatea învățământului superior european.

Universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Dezvoltat împreună cu statele membre, instituțiile de învățământ superior și organizațiile studențești, conceptul de universități europene a atras cereri din 54 de alianțe care implică mai mult de 300 de instituții de învățământ superior din 28 de state membre și alte țări participante la programul Erasmus +.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european, Jyrki Katainen, participă la cea de-a 135-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor, oferind un schimb de opinii privind activitatea raportorului PPE pe tema ”Europa sustenabilă”

Published

on

©EPP Group in the European Committee of the Regions

În perioada 26-27 iunie 2019 se desfășoară cea de-a 135-a sesiune plenară a Comitetului European al Regiunilor în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles.

În prima zi a sesiunii plenare va avea loc o dezbatere privind localizarea obiectivelor ONU pentru dezvoltare durabilă, participând și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen, dar și viitoarea președinție finlandeză, se arată în comunicatul delagației PPE din Comitetul regiunilor.

Dezbaterea începe la ora 17:15 și va fi transmisă live pe pagina de Facebook, Calea Europeană.

În cea de-a doua zi, membrii vor organiza o dezbatere privind rolul regiunilor UE în guvernanța pe mai multe niveluri în ceea ce privește schimbările climatice și tranziția în domeniul energiei cu Miguel Arias Cañete, Comisarul European pentru acțiune în domeniul climei și energie.

În cadrul sesiunii plenare cu numărul 135, avizele conduse de raportorii PPE vor fi discutate și adoptate în cadrul reuniunii, printre care:

  • Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG): o bază pentru o strategie europeană pe termen lung pentru o Europă durabilă până în 2030 de către raportorul Arnoldas Abramavičius, membru al Consiliului municipal al districtului Zarasai (LT-PPE)
  • Consolidarea educației STE (A) M în UE de către raportoarea Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita (RO-PPE)
    Sesiunea plenară va fi precedată de reuniunile Biroului PPE-CoR și ale Grupului PPE-DE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu la ultimul Consiliu Afaceri Generale prezidat de România: Felicit Președinția română pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului

Published

on

© Council of the European Union

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a felicitat marți Președinția română a Consiliului UE pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului privind anvelopa politicii de coeziune din cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

În această dimineață la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, am discutat despre stadiul actual al negocierilor privind politica de coeziune de după 2020 și despre pregătirea noilor programe, în strânsă legătură cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european. În discursul meu, am vorbit despre motivele pentru care am propus o legătură și mai strânsă între politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și semestrul european”, a scris Crețu, pe Facebook, după participarea sa la Consiliul Afaceri Generale în formatul politicii de coeziune, ultimul prezidat de România.

Comisarul european a arătat că la mai bine de un an de când Comisia Europeană a prezentat propunerile sale legislative cu privire la viitoare politică de coeziune, miniștrii au avut ocazia de a trece în revistă toate rezultatele negocierilor de până acum dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE și de a oferi orientarea necesară pentru viitoarele negocieri atât pentru politica de coeziune post 2020, cât și pentru viitoarea programare.

Am felicitat Președinția română a Consiliului UE, care a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului, așa cum a fost prevăzut, și să lanseze trialoguri cu Parlamentul European. Rămân la părerea că o legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”, a mai scris Corina Crețu.

Comisarul european a făcut aceste precizări în condițiile în care pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 consolidează legătura cu Semestrul European, un mecanism care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending