Comisia Europeana a lansat, în contextul Zilei Internaționale a Muncii, prima etapă a consultării partenerilor sociali europeni pentru a colecta opiniile acestora cu privire la posibila direcție de acțiune a UE în ceea ce privește asigurarea unui regim echitabil de telemuncă și a dreptului la deconectare, demersul Comisiei venind în contextul unor rezoluții ale Parlamentului European din 2021 și 2022 prin care se solicită o propunere care să abordeze aceste probleme.

Astfel, în conformitate cu orientările politice ale președintei Comisiei Europene în ceea ce privește rezoluțiile adoptate de Parlamentul European în temeiul articolului 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia se angajează să răspundă cu o propunere legislativă, respectând pe deplin principiile proporționalității, subsidiarității și ale unei mai bune legiferări, arată un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Telemunca a devenit o practică larg răspândită, în special după pandemia COVID-19, sondajul UE privind forța de muncă arătând că proporția totală a persoanelor care lucrează de acasă în UE aproape s-a dublat în ultimii ani, de la 11,1 % în 2019 la 20 % în 2022.

În această privință, există diferențe semnificative între industrii, sectoare și profiluri de muncă, în funcție și de “teleworkability” a unui loc de muncă, adică în ce măsură este posibil să fie desfășurat de la distanță.

Dovezile arată că acei lucrători care pot și fac telemuncă apreciază în mod clar beneficiile acesteia, în special flexibilitatea, peste 60% dintre respondenții la un sondaj Eurofound din 2022 confirmând că doresc să lucreze de acasă cel puțin o parte din timpul lor de lucru.

Comisia Europeană remarcă faptul că munca la distanță aduce multe oportunități în lumea muncii, dar și unele provocări.

În timp ce poate permite aranjamente de lucru flexibile, el ridică, de asemenea, întrebări cu privire la modul în care se asigură respectarea drepturilor lucrătorilor într-un mediu de lucru mai digitalizat. Aceasta include asigurarea unor condiții de muncă adecvate și a sănătății și securității la locul de muncă.

În special, utilizarea instrumentelor digitale la locul de muncă și posibilitatea de a lucra de la distanță pot atrage după sine riscul unei culturi a muncii “mereu conectate”.

Acest lucru, arată Comisia, a condus la apeluri din partea diferitelor părți interesate pentru un “drept la deconectare”, pentru a trasa limite clare între viața profesională și cea privată.

Ce prevederi sunt în vigoare la nivel european privind munca la distanță și dreptul la deconectare?

Deși în prezent nu există legislație la nivelul UE care să reglementeze în mod specific munca la distanță sau dreptul la deconectare, există legi ale UE care se aplică și în contextul muncii la distanță și care abordează anumite aspecte legate de dreptul la deconectare.

Cadrul strategic 2021-2027 privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stabilește priorități și acțiuni-cheie pentru a asigura protecția securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Directiva privind timpul de lucru stabilește norme privind perioadele de repaus zilnic și săptămânal, concediul anual și limitele orelor de lucru săptămânale. Directiva privind condițiile de muncă transparente și previzibile oferă lucrătorilor care nu au un program de lucru previzibil (de exemplu, lucrătorii la cerere sau cu program de lucru cu zero ore) dreptul de a ști în avans când și unde va avea loc munca. În cele din urmă, Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ajută părinții și persoanele care se ocupă de îngrijirea copiilor să echilibreze viața profesională și cea de familie, oferind drepturi legate de concedii adecvate și de modalități de lucru flexibile.

În anul 2023, 7,1% din persoanele angajate din Uniunea Europeană au lucrat cel puţin 49 de ore pe săptămână la principalul loc de muncă, cu România situată mult sub media UEarată datele publicate miercuri de Eurostat cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii.

În rândul statelor membre, Grecia are cea mai mare pondere a persoanelor angajate care petrec cel puţin 49 de ore pe săptămână la lucru (11,6%), urmată de Cipru (10,4%) şi Franţa (10,1%). La polul opus, cele mai mici ponderi ale angajaților care lucrează cel puţin 49 de ore pe săptămână au fost înregistrate în Bulgaria (0,4%), Lituania şi Letonia (1,1% în ambele cazuri), urmate de România (1,8%).

Datele Eurostat mai arată că un procent semnificativ mai mare de liber profesionişti au un program de lucru mai îndelungat (23,9% din totalul liber profesioniştilor), comparativ cu persoanele angajate (3,6% din totalul angajaţilor), notează Agerpres.

De asemenea, un program de lucru de cel puţin 49 de ore pe săptămână este mai frecvent în rândul muncitorilor din agricultură, sectorul forestier şi al pescuitului (27,5%) şi managerilor (21,9%). Pentru toate celelalte grupuri ocupaţionale, ponderea medie a muncitorilor care petrec cel puţin 49 de ore pe săptămână la lucru este de 7,3%.

Premierul polonez Donald Tusk a promis miercuri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea țării sale la UE, că peste cinci ani venitul pe cap de locuitor al Poloniei va fi peste cel al Marii Britanii, țară care a părăsit Uniunea Europeană în 2020, devenind primul stat din istorie care s-a retras din UE.

Într-un mesaj pe platforma de socializare X (ex-Twitter), Tusk a făcut aceste remarci în contextul în care Marea Britanie are loc o “dezbatere aprinsă” provocată de previziunile Băncii Mondiale, potrivit cărora venitul pe cap de locuitor va fi mai mare în Polonia decât în Marea Britanie în 2025.

“Și vă promit acest lucru: la cea de-a 25-a aniversare, polonezii vor fi mai bogați decât britanicii. Este mai bine să fii în UE!“, a spus Tusk, cel care a fost președinte al Consiliului European în perioada desfășurării referendumului privind Brexit și în etapa negocierilor de retragere a Regatului Unit din UE.

Kiedy my świętujemy 20 lat w Unii, w Wielkiej Brytanii toczy się ostra debata wywołana prognozą Banku Światowego, zgodnie z którą dochód na głowę będzie w 2025 wyższy w Polsce niż w UK. I to obiecuję: na 25 rocznicę Polacy będą zamożniejsi od Brytyjczyków. Lepiej być w Unii!

— Donald Tusk (@donaldtusk) May 1, 2024

Un raport publicat în luna ianuarie de Cambridge Econometrics la solicitarea primarului Londrei arată că economia britanică este cu aproape 140 de miliarde de lire sterline mai mică din cauza Brexitului. De asemenea, alte cercetări indică faptul că economia britanică este cu 2,5% mai mică decât ar fi fost în cazul în care tabăra “Remain” ar fi câștigat referendumul.

Datele Băncii Mondiale arătau în urmă cu trei ani că PIB-ul pe cap de locuitor a fost de 44.979 dolari în Marea Britanie și 34.915 dolari în Polonia. Estimările indicau că Polonia – dacă își va menține creșterea medie anuală de 3,6% – va depăși Marea Britanie până în 2030.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări, momentul fiind denumit colocvial “Big Bang”.

De atunci, UE s-a mai extins în 2007, cu aderarea României și a Bulgariei, și în 2013, prin aderarea Croației.