Comisia Europeană atrage atenția că nitrații sunt în continuare o sursă de poluare nocivă a apei în UE, România având puncte critice în care ar trebui luate măsuri urgente pentru reducerea poluării.

În cel mai recent raport privind punerea în aplicare a Directivei privind nitrații (bazat pe datele pentru perioada 2016-2019), instituția europeană avertizează că utilizarea excesivă a îngrășămintelor rămâne o problemă în multe regiuni ale UE.

Concentrațiile excesive de nitrați în apă sunt dăunătoare atât sănătății umane, cât și ecosistemelor, cauzând pierderea de oxigen și eutrofizarea. Curățarea apelor de către autoritățile naționale și fermieri, în locurile în care s-a realizat, a avut un impact pozitiv asupra alimentării cu apă potabilă și a biodiversității, precum și asupra unor sectoare care depind de calitatea apei, precum pescuitul și turismul.

”Punerea în aplicare a Directivei privind nitrații în ultimii 30 de ani a îmbunătățit, fără îndoială, calitatea apei în întreaga Uniune. Constatăm, de asemenea, că eforturile reale pentru trecerea la metode durabile dau roade, însă ritmul schimbărilor nu este suficient pentru a preveni efectele nocive asupra sănătății umane și pentru a conserva ecosistemele fragile. În conformitate cu Pactul verde european, sunt necesare acțiuni mai urgente pentru a avea o agricultură durabilă și pentru a ne proteja alimentarea cu apă atât de prețioasă”, semnalează Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit.

Concentrațiile de nitrați au scăzut atât în apele de suprafață, cât și în apele subterane din UE, comparativ cu situația anterioară adoptării Directivei privind nitrații în 1991. Cu toate acestea, noul raport arată că s-au înregistrat puține progrese în ultimul deceniu și că poluarea cu nutrienți cauzată de agricultură reprezintă în continuare un motiv serios de îngrijorare pentru multe state membre.

În perioada 2016-2019, la nivelul tuturor statelor membre, 14,1 % din apele subterane prezenta încă o concentrație de nitrați care depășea limita stabilită pentru apa potabilă. Potrivit constatărilor raportului, 81 % din apele marine, 31 % din apele de coastă, 36 % din râuri și 32 % din lacuri au fost raportate ca apă eutrofă în UE.

Comisia va lua măsuri pentru a îmbunătăți respectarea Directivei privind nitrații, care este o condiție prealabilă pentru atingerea obiectivului Pactului verde european de reducere a pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50 % până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, majoritatea statelor membre trebuie să își consolideze măsurile la nivel național și regional.

În general, calitatea programelor de acțiune naționale s-a îmbunătățit, dar, în multe cazuri, măsurile în vigoare nu sunt suficient de eficace pentru combaterea poluării în zonele în care presiunea agricolă a crescut. La nivel național trebuie, de asemenea, să se țină seama mai bine de impactul schimbărilor climatice în măsurile de combatere a poluării cu nitrați.

Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Finlanda, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia și Spania se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește combaterea poluării cu nutrienți din agricultură. Bulgaria, Cipru, Estonia, Franța, Italia, Portugalia și România au, de asemenea, puncte critice în care ar trebui luate măsuri urgente pentru reducerea poluării.

Deși azotul este un nutrient vital care contribuie la creșterea plantelor și a culturilor, concentrațiile ridicate de azot în apă sunt dăunătoare pentru oameni și natură. Nitrații proveniți din gunoiul de grajd și din îngrășămintele minerale reprezintă o sursă majoră de poluare a apei în Europa de zeci de ani. Aproximativ jumătate din azotul din gunoiul de grajd și din îngrășămintele folosite în Europa se pierde în mediul înconjurător. Din punct de vedere economic, aceasta reprezintă o pierdere de beneficii potențiale pentru fermieri cuprinsă între 13 și 65 de miliarde EUR pe an.

Nitrații pun în pericol sănătatea umană, în special prin poluarea apei potabile, ceea ce are și un impact economic semnificativ din perspectiva curățării apei pentru consumul uman, precum și pentru comunitățile care depind de apele poluate, cum ar fi pescuitul și sectorul turismului. Dacă se iau în considerare toate pierderile de azot reactiv din Europa, costurile globale de mediu sunt estimate a fi cuprinse între 70 și 320 de miliarde EUR pe an, ceea ce depășește cu mult costurile de reducere a poluării la sursă.

Strategia „De la fermă la consumator” și strategia privind biodiversitatea, care sunt inițiative-cheie ale Pactului verde european, stabilesc un obiectiv de reducere la jumătate a pierderilor de nutrienți până în 2030. Acest obiectiv ar trebui realizat, în special, prin punerea în aplicare și prin asigurarea respectării depline a legislației relevante în materie de mediu și climă. Directiva privind nitrații este esențială în acest sens, acesta fiind un instrument important pentru atingerea obiectivului Directivei-cadru privind apa, și anume asigurarea unei stări chimice și ecologice bună a tuturor corpurilor de apă până în 2027 cel târziu. Directiva stabilește o serie de etape care trebuie realizate de statele membre.

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, care vizează reducerea poluării apei, aerului și solului până la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare pentru sănătate și pentru ecosistemele naturale până în 2050, va contribui, de asemenea, la reducerea poluării cu nutrienți.