Connect with us

U.E.

Comisia Europeană, studiu privind produsele cu standarde duble: Lipsă de dovezi privind decalajul între Est și Vest. Diferențe de calitate constatate în lipsa un model geografic consecvent

Published

on

Comisia a publicat astăzi rezultatele unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

În cadrul studiului, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere), au fost analizate aproape 1 400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE. 9 % din produsele comparate aveau o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică. Alte 22 % din produse aveau o compoziție diferită, în pofida faptului că partea din față a ambalajului era similară. Studiul nu a demonstrat existența unui model geografic consecvent. Pe baza noii metodologii elaborate în cadrul studiului, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.

Principalele constatări

Studiul a evaluat 1 380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:

  • În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.
  • 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.
  • Alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.
  • Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.

Astfel, raportul publicat astăzi va oferi o bază mai bună pentru discutarea standardelor de calitate duble în UE. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri și cercetări suplimentare pentru ca evaluarea să fie mai reprezentativă, iar legătura dintre compoziție și calitate să fie mai bine înțeleasă.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat:

„Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare.”

Oportunități pentru consolidarea capacității de acțiune a organizațiilor pentru protecția consumatorilor 

Comisia Europeană lansează astăzi o nouă cerere de propuneri, cu un buget total de 1,26 milioane EUR, pentru a consolida capacitățile organizațiilor consumatorilor de a testa produsele și de a identifica practicile înșelătoare. Data-limită pentru depunerea propunerilor este 6 noiembrie 2019.

Produsele cu dublu standard, în centrul unor practici de piață abuzive și ilegale

În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.

La sondaj au participat următoarele state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL UE

Cinci țări cer o reuniune de urgență a UE: Grecia vrea discutarea relațiilor cu Turcia, în timp ce Polonia, Letonia, Estonia și Finlanda solicită analizarea situației din Belarus

Published

on

© European Union, 2020

Miniştrii de externe din Letonia, Estonia, Finlanda şi Polonia au susţinut marţi convocarea unei reuniuni de urgenţă cu şefii diplomaţiilor statelor UE pentru a analiza criza politică din Belarus, Polonia oferindu-se de asemenea să medieze între puterea şi opoziţia din Belarus în urma alegerilor prezidenţiale câştigate din nou de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, dar pe care opoziţia le consideră fraudate, potrivit agenţiilor EFE şi AFP.

Miniştrii de externe leton Edgars Rinkevics, eston Urmas Reinsalu, finlandez Pekka Haavisto şi polonez Jacek Czaputowicz s-au întâlnit în capitala Letoniei, Riga, cu ocazia centenarului tratatului de pace între Letonia şi Rusia sovietică, informează Agerpres.

Miniştrii de externe din Letonia şi Polonia, state care au frontiere comune cu Belarus, au spus că ţările lor sunt dispuse să primească opozanţi belaruşi, după ce au vorbit despre situaţia candidatei la preşedinţie Svetlana Tihanovskaia, care marţi a părăsit Belarusul pentru a se refugia în Lituania, ea afirmând într-o înregistrare video că ”singură” a luat ”decizia foarte dificilă” de a pleca.

Situaţia din Belarus a devenit însă subiectul central al conferinţei lor de presă comune, la care miniştrii leton, eston şi finlandez au susţinut propunerea unei reuniuni europene formulată în ziua precedentă de omologul lor polonez şi despre care au menţionat că a fost transmisă şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell.

O solicitare similară, însă ce privește forările de hidrocarburi reluate de Turcia în Mediterana de Est, a venit și din partea Greciei.

”Ministerul de Externe (grec) va depune o cerere pentru o reuniune de urgenţă a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene”, a anunțat biroul premierului elen Kyriakos Mitsotakis, care a avut convorbiri telefonice cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

De asemenea, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a denunţat duminică mişcări ”extrem de îngrijorătoare” ale marinei turce în Mediterana, după semnarea unui acord maritim între Egipt şi Grecia.

O reuniune informală a miniștrilor afacerilor externe din țările UE este programată pentru perioada 27-28 august, la Berlin, în contextul președinției Germaniei la Consiliul UE.

Continue Reading

U.E.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor îndeamnă statele membre UE să impună din nou restricții pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-CoV-2

Published

on

© European Union, 2020

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cu sediul în Stockholm, cere statelor cu un număr crescut de infectări cu COVID-19, să impună din nou restricții cu rol în combaterea virusului.

Cererea reimpunerii restricțiilor de către agenția europeană specializată asupa bolilor infecțioase vine pe fondul mai multor factori îngrijorători.

“Având in vedere o relaxare a restricților înaintea vacanței, temerile cresc asupra eventualitații unui al doilea val de COVID-19. Peste 1,8 milioane de cazuri confirmate au fost până acum raportate de-a lungul blocului comunitar, incluzând Liechtenstein, Islanda si Regatul Unit. Mai mult, din numărul confirmat de cazuri, aproximativ 183.848 de persoane și-au pierdut viața”, transmite EU Observer.

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor indică faptul că rata notificărilor a crescut în Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Malta, Olanda, Polonia, România, Spania si Regatul Unit. Totodată, ECDC prezintă creșterea ratei notificării deceselor în Bulgaria, Croația, Luxemburg și România.

Acțiunile luate de statele membre ale UE sugerează conformarea acestora cu privire la cerințele ECDC: “Persoanele care călatoresc în Germania venind din zone cu risc crescut, acum trebuie să se testeze împotriva coronavirusului. Franța cere ca măștile de față să fie purtate în anumite spații publice și turistice în jurul Parisului”.

Măsuri similare s-au aplicat deja în Bruxelles după ce starea de urgență s-a impus asupra portului din orașul Antwerp. Totodată, în Grecia, ministrul sănătății a indicat impunerea de noi măsuri de izolare în urma creșterii alarmante de cazuri COVID-19.

“Au fost raportate focare în nord-estul Spaniei și peste o duzină de focare de infecții au fost identificate în Italia.”, transmite publicația EU Observer.

Numărul in creștere a cazurilor de COVID-19 îndeamnă statele membre ale UE să respecte indicațiile experților din cadrul ECDC, în speranța scăderii numărului de infectați și a deceselor până în momentul dezvoltării unui vaccin împotriva virusului.

Comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides a precizat că vaccinul împotriva coronavirusului ar putea fi gata la sfârșitul acestui an.

Într-un interviu acordat ziarului german Handelsblatt, aceasta a afirmat[“Chiar dacă este riscant să facem predicții în acest moment, avem indicații pozitive referitoare la faptul că primul vaccin va fi valabil aproape de sfârșitul acestui an sau începutul anului următor.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending