Comisia a publicat astăzi rezultatele unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
În cadrul studiului, realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere), au fost analizate aproape 1 400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE. 9 % din produsele comparate aveau o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică. Alte 22 % din produse aveau o compoziție diferită, în pofida faptului că partea din față a ambalajului era similară. Studiul nu a demonstrat existența unui model geografic consecvent. Pe baza noii metodologii elaborate în cadrul studiului, autoritățile naționale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înșelătoare interzise în temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.
Principalele constatări
Studiul a evaluat 1 380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că:
- În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23 % din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27 % dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită.
- 9 % din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită.
- Alte 22 % din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.
- Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.
Astfel, raportul publicat astăzi va oferi o bază mai bună pentru discutarea standardelor de calitate duble în UE. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri și cercetări suplimentare pentru ca evaluarea să fie mai reprezentativă, iar legătura dintre compoziție și calitate să fie mai bine înțeleasă.
Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, responsabil cu Centrul Comun de Cercetare, a declarat:
„Unii europeni au senzația că produsele alimentare de marcă pe care le cumpără sunt diferite, posibil inferioare, față de cele disponibile în alte țări. Comisia și-a invitat oamenii de știință să contribuie la evaluarea obiectivă a amplorii acestui fenomen pe piața unică. Rezultatele sunt mixte: pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între est și vest în ceea ce privește compoziția produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziție clar diferită, deși erau comercializate sub mărci identice sau similare.”
Oportunități pentru consolidarea capacității de acțiune a organizațiilor pentru protecția consumatorilor
Comisia Europeană lansează astăzi o nouă cerere de propuneri, cu un buget total de 1,26 milioane EUR, pentru a consolida capacitățile organizațiilor consumatorilor de a testa produsele și de a identifica practicile înșelătoare. Data-limită pentru depunerea propunerilor este 6 noiembrie 2019.
Produsele cu dublu standard, în centrul unor practici de piață abuzive și ilegale
În conformitate cu legislația UE, comercializarea unui produs ca fiind identic cu cel comercializat într-un alt stat membru, în pofida faptului că acesta are o compoziție sau caracteristici semnificativ diferite, ar putea induce în eroare consumatorii în mod abuziv și ilegal dacă acest lucru nu poate fi justificat prin rațiuni legitime și obiective.
La sondaj au participat următoarele state membre: Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.