Connect with us

INTERNAȚIONAL

Comisia Europeană urmărește îndeaproape evoluția epidemiei de gripă cauzate de virusul 2019-nCoV din China

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană urmărește îndeaproape evoluția epidemiei de gripă cauzate de virusul 2019-nCoV din China, potrivit unei informări a Reprezentanței instituției în România.

„Până în prezent, în statele membre UE, nu au fost raportate cazuri de infecție cu coronavirus. Comisia urmărește îndeaproape evoluția situației și continuă să coordoneze toate măsurile de răspuns necesare la nivelul UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Virusul, cunoscut și sub denumirea de 2019-nCoV, este, potrivit specialiștilor, o nouă tulpină de coronavirus care nu a fost identificată anterior la om. Coronavirusurile sunt o familie largă de viruși, dar doar șase (cel nou ar crește numărul la 7) sunt cunoscute pentru capacitatea de a infecta oamenii.

Oficialii chinezi au confirmat luni că virusul poate fi transmis de la o persoană la alta, după ce primele efecte ale acestuia au fost identificate pentru prima dată la sfârșitul anului trecut, în orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori. De atunci, infecția s-a răspândit în alte orașe din China, inclusiv în capitala Beijing, în Coreea de Sud, Thailanda și Japonia, iar un prim caz a fost confirmat marți în SUA, relatează France 24.

OMS a sfătuit oamenii să evite contactul „neprotejat” cu animalele vii, să gătească bine carnea și ouăle, după ce originea acestuia ar fi fost legată de o piață de animale, și să evite contactul cu oricine prezintă simptome de gripă sau răceală.

Semnele de infecție includ simptome respiratorii,  precum dificultăți de respirație, febră și tuse. 

Potrivit autorităților chineze, bilanțul de joi arată că 17 persoane au decedat până acum din cauza noului tip de coronavirus, iar 634 de persoane au fost infectate. De asemenea, alte 2.197 de persoane care au intrat în contact cu persoane infectate au fost plasate în carantină, iar dintre acestea 765 au fost deja scoase de sub observație, întrucât nu au prezentat simptome ale infecției, a anunțat Li Bin, vicepreședintele Comisiei Naționale de Sănătate. Oficialul a adăugat că există indicii potrivit cărora virusul se transmite pe cale aeriană, informează Digi24. 

Împotriva acestei epidemii, China a plasat în carantină milioane de locuitori în două oraşe mari, inclusiv Wuhan, unde a apărut şi de unde a început să se răspândească în lume virusul care a mobilizat autorităţile sanitare internaţionale.   Niciun tren şi avion nu mai pleacă din Wuhan, un oraş cu 11 milioane de locuitori, iar autorstrăzile cu plată au fost închise.   Oraşul vecin Huanggang, situat la 70 de kilometri est, cu 7,5 milioane de locuitori, este supus unor măsuri similare.   În apropiere, oraşul Ezhou, cu 1,1 milioane de locuitori, şi-a închis gara, informează Adevărul.

Este de așteptat ca bilanțul persoanelor infectate să crească odată cu călătoriile făcute cu ocazia Anului Nou Chinezesc. În acest sens, OMS a avertizat că noul coronavirus din China s-ar putea răspândi la nivel mondial și a îndemnat spitalele din întreaga lume să se pregătească pentru acest scenariu.

Autoritățile din mai multe țări, inclusiv Australia, Singapore, Hong Kong, Taiwan și Japonia au intensificat screeningul pasagerilor aerieni din Wuhan. Autoritățile americane au anunțat măsuri similare încă de săptămâna trecută pe aeroporturile din San Francisco, Los Angeles și New York, cel mai recent anunțând planul de a introduce măsuri similare pe aeroporturile din Chicago și Atlanta în această săptămână, potrivit Agerpres. Măsurile puse în aplicare de Coreea de Nord sunt, însă, cele mai stricte de până acum, autoritățile interzicând turismul din exterior, relatează Digi24.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

Published

on

© European Union 2018

Criza submarinelor arată că Uniunea Europeană „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecţia, a declarat joi ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, invitându-i pe europeni „să deschidă ochii”, scrie Digi24

„Prima lecţie care trebuie trasă din acest episod este că Uniunea Europeană trebuie să-şi construiască independenţa strategică. Episodul afgan, episodul submarinelor arată că nu mai putem conta pe SUA pentru a ne garanta protecţia strategică”, a declarat el pentru France Info, potrivit Agerpres.

„SUA nu mai au decât o singură preocupare strategică, China, şi de a contracara creşterea în putere a Chinei”. Atât fostul preşedinte Donald Trump, cât şi cel actual Joe Biden „estimează că aliaţii lor trebuie să fie docili. Noi însă estimăm că ei trebuie să fie independenţi”, a mai spus Bruno Le Maire. 

„Trebuie ca partenerii noştri europeni să deschidă ochii”, a adăugat el, criticând sprijinul acordat de Danemarca pentru SUA, contrar criticilor formulate de autorităţile europene după decizia australiană de a anula contractul încheiat între Naval Group francez în favoarea noului parteneriat cu SUA şi Regatul Unit.

„A gândi ca şefa guvernului danez că SUA vor continua să ne protejeze, să ne apere, orice s-ar întâmpla, este o eroare. Nu mai putem conta decât pe noi înşine”, a conchis Le Maire.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Miniştrii de externe din UE au examinat luni seară consecinţele acestui pact, anunțat în aceeași zi în care Uniunea și-a prezentat Strategia indo-pacifică, în cursul unei reuniuni la New York în marja Adunării Generale a ONU. În urma acesteia, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a indicat că miniștrii de externe din UE au exprimat o solidaritate clară cu Franța, reiterând că “acest anunț contravine apelului pentru o mai mare cooperare cu Uniunea Europeană în Indo-Pacific”.

Prezenți și ei la New York, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European au denunțat această situație. Ursula von der Leyen a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa, iar Charles Michel a acuzat SUA de “lipsă de loialitate” și a cerut clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS.

Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra.

Totuși, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, au reafirmat “alianța puternică dintre Statele Unite și UE” și au salutat declarația comună a președinților Joe Biden și Emmanuel Macron prin care cei doi lideri au decis să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de afacerea submarinelor și alianța de securitate și apărare AUKUS.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

Published

on

© European Union

Premierul Scott Morrison nu se așteaptă ca relația Australiei cu Franța să se îmbunătățească prea curând, dezvăluind că a încercat să-l contacteze pe președintele Emmanuel Macron fără succes, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Franța este încă furioasă din cauza deciziei Australiei de a renunța la un contract de 90 de miliarde de dolari pentru submarine convenționale de concepție franceză în favoarea achiziționării de nave cu propulsie nucleară în cadrul unui nou parteneriat militar cu Statele Unite și Regatul Unit.

În cursul nopții dinspre miercuri spre joi, președintele american Joe Biden și Emmanuel Macron au aplanat tensiunile în cadrul unei convorbiri telefonice, președintele francez hotărând să își retrimită ambasadorul la Washington, dar nu a anunţat nicio dată pentru un gest similar în relaţia cu Canberra.

Citiți și SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

De asemenea, cei doi şefi de stat „au hotărât să lanseze un proces de consultări aprofundate vizând instituirea unor condiţii care să garanteze încrederea şi să propună măsuri concrete pentru atingerea obiectivelor comune”.

Acest proces de consultări ar urma să fie lansat luna viitoare, când cei doi lideri se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.

În context, Morrison a declarat că relația Australiei cu Franța va avea nevoie de mai mult timp pentru a-și reveni.

„Australia a decis să nu dea curs unui contract de apărare foarte important și, este de înțeles, știm că Franța este dezamăgită de acest lucru”, a declarat premierul australian în timpul unei vizite la Washington. „Cred că aceste probleme vor necesita mai mult timp pentru a fi rezolvate decât cele care sunt tratate între Statele Unite și Franța”, a recunoscut acesta.

Întrebat dacă a încercat să îl sune pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta această chestiune, Morrison a răspuns: „Da, am încercat”, dar „oportunitatea pentru acel apel nu a apărut încă”, a precizat acesta. „Dar vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea”, a adăugat premierul australian.

 

Continue Reading

MAREA BRITANIE

De la tribuna ONU, Boris Johnson cere omenirii să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice: Sper că CO26 va fi momentul în care vom decide să facem ceea ce posteritatea ne cere

Published

on

© No. 10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, a solicitat omenirii de la tribuna Națiunilor Unite să se maturizeze pentru a combate schimbările climatice și a proteja planeta, acestă ”sferă prețioasă albastră, cu o crustă de coajă de ou și cu o fărâmă de atmosferă, care nu este o jucărie idestructibilă.”

Liderul britanic a criticat pornirile adolescentine ale omenirii, prin care provocăm planetei ”zilnic, săptămânal, daune ireversibile care (…) vor face această frumoasă planetă practic de nelocuit, nu doar pentru noi, ci și pentru multe alte specii.”

”Am ajuns la acea vârstă fatidică la care știm aproximativ cum să conducem, să deschidem dulapul cu băuturi, să ne angajăm în tot felul de activități care nu sunt doar potențial jenante, dar și mortale. Citându-l pe folosolul Toby Ord, <<suntem suficient de mari pentru a ne băga în probleme serioase>>. Încă ne agățăm cu o parte din mintea noastră de credința puerilă că lumea a fost făcută pentru satisfacția și plăcerea noastră și mixăm acest narcisim cu o prezumție primitivă că suntem nemuritori. Credem că altcineva va curăța mizeria pe care noi o facem, pentru că așa a fost întotdeauna. Ne distrugem din nou și din nou habitatele pornind de la raționamentul inductiv că am scăpat până acum și, prin urmare, o vom face din nou”, și-a arătat revolta Boris Johnson într-un discurs însuflețit susținut în fața liderilor lumii, reuniți în cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Prim-ministrul britanic a atras atenția că în acest ritm, temperatura globală va creștere până la 2,7 grade Celsius sau mai mult până la sfârșitul secolului, ceea ce va duce la ”deșertificare, secetă, pierderi de recoltă, mișcări în masă ale populațiilor, nu din cauza unui eveniment natural neprevăzut sau a unui dezastru, ci din cauza noastră, din cauza a ceea ce facem acum.”

Citându-l pe Sofocle, Johnson a transmis că omul poate fi ”nu doar înspăimântător, ci și minunat.”

”Suntem minunați în puterea noastră de a schimba lucrurile și minunați în puterea noastră de a ne salva, iar în următoarele 40 de zile trebuie să alegem. Sper că COP26 va fi cea de-a 16-a aniversare a umanității, în care vom alege să ne maturizăm, să recunoaștem amploarea provocării cu care ne confruntăm, să facem ceea ce posteritatea ne cere să facem, și vă invit în noiembrie să sărbătorim ceea ce sper că va fi o maturizare și să suflăm în lumânările unei lumi în flăcări”, a conchis Boris Johnson.

Fondul Monetar Internațional estimează că o temperatură globală de 4 grade Celsius ar reduce PIB-ul mondial cu aproximativ 3,5%.

În schimb, o acțiune îndrăzneață de combatere a schimbărilor climatice ar putea genera câștiguri economice de 26 trilioane de dolari, ar putea genera peste 65 de milioane de noi locuri de muncă cu emisii reduse de carbon până în 2030 și ar putea evita peste 700.000 de decese premature cauzate de poluarea aerului.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Nivelurile de gaze cu efect de seră din atmosferă sunt suficient de ridicate pentru a garanta perturbarea climei timp de decenii, dacă nu chiar de secole, avertizează oamenii de știință în prima parte a raportului IPCC. 

Raportul IPCC, considerat cel mai puternic avertisment lansat vreodată cu privire la rolul comportamentului uman în raport cu încălzirea globală, a fost publicat cu doar trei luni înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA10 mins ago

Infringement: România, vizată de Comisia Europeană pentru netranspunerea unor norme din domeniul telecomunicațiilor, esențiale pentru tranziția digitală

COMISIA EUROPEANA19 mins ago

UE a stabilit ca data de 23 septembrie să fie Ziua europeană a produselor ecologice, promovând rolul-cheie jucat de acestea în tranziția către sisteme alimentare durabile

INTERNAȚIONAL27 mins ago

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire: Criza submarinelor arată că UE „nu mai poate conta” pe SUA pentru a-i garanta protecția strategică

U.E.56 mins ago

O regiune din Polonia renunță la titlul de ”zonă liberă de LGBTIQ” sub amenințarea pierderii fondurilor europene

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: Ce facem în PE este tot politică internă. Gândim lucrurile la Bruxelles pentru a îmbunătăți viața oamenilor din România

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

DOCUMENT 43 de europarlamentari, între care 6 români, cer Comisiei Europene să investigheze rolul Gazprom în creșterea prețurilor gazelor naturale în Europa

U.E.2 hours ago

Sondaj: Majoritatea cetățenilor cu drept de vot din Germania spun că s-au decis cu cine să voteze la scrutinul de duminică. Social-democrații se mențin pe primul loc

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Social-democrații europeni solicită ca Parlamentul European să dezbată în viitoarea sesiune plenară prețurile ”inacceptabile” la energie

Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi: E nevoie să actualizăm Planul Național de Control al Cancerului. EU4Health, cheia pentru îmbunătățirea accesului la screening în România

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Australia nu se așteaptă ca relația cu Franța să se îmbunătățească prea curând. Scott Morrison: Vom avea răbdare, le înțelegem dezamăgirea

ONU16 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU1 day ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL2 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending