Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Comisia face următorul pas în procedura de infringement împotriva Ungariei pentru criminalizarea activităților în sprijinul solicitanților de azil

Published

on

Comisia Europeană a decis în această săptămână să trimită Ungariei un aviz motivat privind legislația acesteia care criminalizează activitățile în sprijinul solicitărilor de azil și de ședere și limitează în continuare dreptul de a solicita azil, potrivit unui comunicat de presă.

În vara anului trecut, mai exact în luna iunie, Parlamentul Ungariei a adoptat o serie de legi care incriminează orice persoană sau grup care oferă ajutor unui imigrant ilegal solicitant de azil. Mai mult, legislația limitează capacitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de a acționa în cazuri de azil și a fost adoptată în defavoarea Uniunii Europene și a grupurilor pentru drepturile omului.

Legislația în cauză – denumită de autoritățile ungare ”legile Stop Soros” – combinată cu prevederile existente în materie de azil, are ca efect incriminarea oricărei asistențe oferite de orice persoană în numele organizațiilor persoanelor care doresc să solicite azil sau de ședere permis în Ungaria.

Legile includ, de asemenea, măsuri care restricționează libertățile individuale, împiedicând orice persoană care face obiectul unei proceduri penale să se apropie de zonele de tranzit de la granițele Ungariei, unde se află solicitanții de azil. Sancțiunile variază de la închiderea temporară până la închisoare de până la 1 an și expulzarea din țară.

În plus, noua lege și amendamentul constituțional au introdus noi motive de declarare a unei cereri de azil inadmisibile, limitând dreptul la azil numai pentru persoanele care sosesc în Ungaria direct dintr-un loc în care viața sau libertatea lor este în pericol.

Prezenta procedură de infringement vine în completarea unei alte proceduri de infringement privind nerespectarea de către Ungaria a legislației UE în materie de azil și de returnare, pe care Comisia a deschis-o la la Curtea de Justiție a UE la 19 iulie 2018. Autoritățile maghiare au fost informate de măsurile dispuse de Comisie la acea dată și de încălcările săvârșite prin intermediul unei scrisori formale de notificare.

După analizarea răspunsului furnizat de autoritățile maghiare, Comisia Europeană consideră în continuare că majoritatea preocupărilor ridicate nu au fost încă abordate, în special în ceea ce privește următoarele aspecte:

  • Criminalizarea sprijinului acordat solicitanților de azil: legislația maghiară limitează dreptul solicitanților de azil de a comunica și de a fi asistați de organizații naționale, internaționale și neguvernamentale relevante, prin incriminarea sprijinului acordat cererilor de azil. Acest lucru încalcă Directiva privind procedurile de azil (Directiva 2013/32 / UE) și Directiva privind condițiile de primire (Directiva 2013/33 / UE).

  • Restricționarea libertăților individuale: prin împiedicarea oricărei persoane care face obiectul unei proceduri penale în temeiul acestor legi să se apropie de zonele de tranzit de la granițele Ungariei, legislația restrânge în mod nejustificat exercitarea drepturilor cetățenilor UE și a membrilor familiilor lor. Sancțiunile variază de la închiderea temporară până la închisoare de până la 1 an și expulzarea din țară. Acest lucru încalcă articolele 20 și 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) și Directiva privind libera circulație (Directiva 2004/38 / CE), precum și Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

  • Limitarea ilegală a dreptului la azil: introducerea unui motiv admisibil suplimentar pentru cererile de azil, care nu este prevăzută de legislația UE, constituie o încălcare a Directivei privind procedurile de azil. În plus, în timp ce legislația UE prevede posibilitatea introducerii unor motive de admisibilitate în cadrul conceptelor “țara terță sigură” și “prima țară de azil”, legislația ungară, inclusiv amendamentul constituțional privind azilul, reduce dreptul la azil la o modalitate incompatibilă cu Directiva privind calificările în domeniul azilului (Directiva 2011/95 / UE) și cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat Ungariei – al doilea pas în cadrul unei proceduri de infringement a legislației UE. Autoritățile ungare au acum 2 luni pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. În caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană anunță că va schimba proiectul de buget multianual al UE și promite “un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii”

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat sâmbătă că va propune o serie de schimbări pentru noul buget multianual al Uniunii Europene, proiect inițial propus de Comisia Juncker și blocat actualmente în negocierile dintre statele membre, pentru ca Uniunea Europeană să facă faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus.

“Pentru asigurarea relansării economice, Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a face faţă consecinţelor crizei coronavirusului”, a afirmat Ursula von der Leyen într-un comunicat.

Șefa executivului european a adăugat că această schimbare “va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate”. De asemenea, Comisia Europeană a precizat suplimentar că, în situația actuală, von der Leyen “nu exclude nicio opţiune în limitele tratatului”.

Anunțul lui von der Leyen vine în contextul în care negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 au rămas blocate în urma summitului european din 20-21 februarie, dar și în condițiile în care liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Această din urmă formulă de compromis a apărut după ce țările UE nu s-au putut înțelege asupra unei riposte economice comune puternice în faţa crizei sanitare fără precedent care foarte probabil va arunca Europa şi lumea întreagă în recesiune în acest an.

Italia și Spania, susținute de Franța au solicitat planuri și măsuri urgente pentru salvarea economiei, în timp ce Germania și Olanda s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale. Ulterior, atât prim-ministrul Italiei Giuseppe Conte, cât și președintele Franței Emmanuel Macron au criticat pozițiile cancelarului german Angela Merkel și prim-ministrului olandez Mark Rutte.

Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun, a spus Macron, în vreme ce Conte a declarat că fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Pe de altă parte, liderii UE au căzut de acord joi pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu principiul unor ”investiții fără precedent”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

În ce privește negocierile privind viitorul buget multianual, acestea sunt împotmolite după summitul din 20-21 februarie.

Statele UE au respins atunci documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprindae tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprindea tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker propusese la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. În egală măsură, Parlamentul European a cerut o alocare 1,3% din venitul național brut al fiecărui stat membru și a avertizat că nu își va consimțământul pentru o propunere de buget care afectează agricultura, coeziunea și cercetarea.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Coronavirus: Comisia Europeană va discuta cu India, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, necesarul de paracetamol al statelor membre ale UE

Published

on

Comisia Europeană a solicitat statelor membre să o informeze ”cât mai rapid” în legătură cu rezervele lor de paracetamol și de alte principii active, astfel încât executivul european să poată aborda acest subiect cu India, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, a informat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Stefan de Keersmaecker, în conferinţa de presă zilnică a executivului comunitar, transmite EFE, potrivit Agerpres.

Acesta a punctat că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a abordat acest subiect în acestă săptămână cu premierul indian, Narendra Modi, iar comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a discutat despre acelaşi lucru cu omologul ei indian.

În urma acestor contacte, comisarul european pentru sănătate a cerut statelor Uniunii Europene, într-o conferinţă telefonică ce a avut loc joi, să-i furnizeze datele cu privire la rezervele lor.

India este cel mai mare producător și furnizor de medicamente generice din lume. Aceasta a decis la începutul lunii martie să-și restrângă exporturile la circa 10 principii active de medicamente, măsură introdusă pentru a proteja stocurile interne pe fondul pandemiei de coronavirus.

Cu toate că noua politică a guvernului de la New Delhi nu interzice cu totul exporturile, transporturile în afara ţării de astfel de medicamente sunt condiţionate de decizii punctuale ale autorităţilor şi de stocurile pieţei locale.

La 19 martie, Comisia Europeană a decis instituirea primei rezerve strategice a Uniunii Europene de echipamente medicale de urgență, în contextul crizei sanitare provocate de pandemia noului coronavirus.

Rezerva va fi găzduită de unul sau mai multe state membre, statul gazdă fiind responsabil cu achiziționarea echipamentelor. Comisia va finanța 90 % din rezervă. Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență va gestiona distribuția echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

România a primit deja acceptul Uniunii Europene de a demara procedurile de achiziție necesare pentru constituirea unei rezerve a UE pe teritoriul țării noastre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști de protecție decât China

Published

on

© EU Delegation to UK/ Facebook

Franța și Germania au donat Italiei mai multe măști și echipamente medicale decât China, a anunțat joi, prin intermediul unei postări pe Facebook, Comisia Europeană.

Potrivit executivului european, Franța a trimis Italiei 1 milion de măști și 200.000 de echipamente de protecție, iar Germania va trimite tot 1 milion de măști Italiei în cursul aceste săptămâni.

Dintre ajutoarele și gesturile de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, Reprezentanța Comisiei Europene mai subliniază faptul că și Austria a donat Italiei 1 milion de măști sanitare.

Alte state, precum Italia, Letonia, Luxemburg și Belgia au repatriat mai mulți cetățeni europeni aflați în afara teritoriului Uniunii Europene.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus.

”Povestea din ultimele săptămâni este parțial una dureroasă de spus. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo unul pentru celălalt, inițial, prea mulți au acționat singuri. Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine (…) Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate”, a spus von der Leyen, în plenul Parlamentului European, reunit de urgență și în condiții speciale pentru a aproba planurile de ajutor economic ale Comisiei Europene pentru statele membre.

Deși nu s-a referit explicit la acest lucru, țara natală a președintei executivului european, Germania, a decis să preia în spitalele sale pacienți din Franța și din Italia, infectați cu coronavirus și aflați în stare gravă. De altfel, la nivel federal, Germania este primul stat european care a anunțat o măsură de sprijin și pentru Italia, unde va trimite un milion de măști sanitare.

La începutul săptămânii, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

Pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în regiunea Wuhan din China în luna decembrie a anului trecut, a devenit provocare globală, afectând 192 de țări și teritorii. Cele mai multe cazuri de infectare sunt înregistrate încă în China, care se află pe o curbă descedentă a cazurilor de infectare. La nivel mondial, sunt peste 500.000 de cazuri de infectare, dintre care peste 22.000 de decese și peste 120.000 de cazuri vindecate.

Între timp, Europa a fost declarată epicentrul acestei pandemii de către Organizația Mondială a Sănătății, iar toate țările Uniunii Europene au cazuri active de infectare cu virusul SARS-COV-2. De asemenea, numărul deceselor din Europa l-a depășit pe cel din Asia, unde au apărut primele cazuri de infectare cu Covid-19. Totodată, Italia și Spania au depășit China la numărul de decese.

În Europa, cele mai afectate țări sunt Italia (peste 75.000 de cazuri și peste 7.500 de decese), Spania (peste 56.000 de cazuri și peste 4.000 de decese), Germania (peste 40.000 de cazuri și peste 200 decese) și Franța (peste 25.000 de cazuri și peste 1.300 de decese). România are peste 1.000 de cazuri confirmate și 18 decese

Evoluția pandemiei de COVID-19 la nivel mondial este disponibilă aici.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending