Connect with us

NEWS

Comisia pentru politică externă din Senat propune rechemarea ambasadorului de la Paris

Published

on

Hotnews.ro

Hotnews.ro

Comisia pentru politica externa din Senat a propus, marti, chemarea de la post a ambasadorului Romaniei in Franta, Bogdan Mazuru, precum si a directorului ICR Paris, Yvette Fulicea, si a unei functionare, ca urmare a incidentului cu invitatiile pentru receptia ocazionata de vizita presedintelui Klaus Iohannis la Paris, potrivit Agerpres, anunta Hotnews.ro.

Secretarul de stat in MAE Radu Podgorean a fost audiat marti in Comisia de politica externa.

“Comisia de politica externa a Senatului s-a sesizat legat de incidentul produs la Paris privind invitatii care vor participa astazi la intalnirea cu presedintele Iohannis. Si am avut o discutie cu domnul secretar de stat Radu Podgorean, domnul ministru Aurescu nefiind in tara, privind acest incident absolut regretabil, pe care Comisia de politica externa il regreta in mod unanim. Comisia de politica externa a hotarat sa propuna urmatoarele lucruri: rechemarea de la post a celor doua doamne implicate, e vorba de doamna Yvette Fulicea, directoarea Institutului Cultural Roman de la Paris, si a unei alte doamne, functionara, implicata in mod direct in emiterea acelui document catre cei care urmau sa fie invitati. Ambasada (n.r. – de la Paris) sa trimita in mod oficial scrisori de scuze publice celor care au primit acel e-mail nefericit, pe care il regretam, si propunem ca domnul ambasador Bogdan Mazuru sa fie chemat de la post”, a precizat senatorul Petru Filip, seful Comisiei pentru politica externa.

El a explicat ca motivul chemarii de la post a ambasadorului este faptul ca “raspunderea la un astfel de nivel de protocol este a sefului institutiei respective”.

Cat priveste momentul in care va fi chemat diplomatul roman, el a spus ca acestea sunt chestiuni procedurale, iar cel care poate sa cheme de la post un ambasador este presedintele Romaniei, dar ca Ministerul de Externe va avea un rol activ in ceea ce se intampla mai departe.

Intrebat daca rechemarea celor doua reprezentante ale ICR este una temporara, presedintele Comisiei pentru politica externa a spus: “Noi am propus rechemarea permanenta, deci o decizie pe care Ministerul de Externe va trebui sa o analizeze, pentru ca doamna Fulicea a fost numita in postul de director printr-o decizie a Comisiilor reunite de politica externa si cultura ale Senatului in urma cu cateva luni”.

Petru Filip a adaugat ca, din punct de vedere administrativ, este o relatie directa intre Ministerul de Externe si Institutul Cultural Roman, pentru ca directorul si directorii adjuncti sunt diplomati ca si pozitie fata de postul pe care il ocupa.

Intrebat care a fost pozitia MAE fata de aceste propuneri, Filip a spus ca MAE nu a facut “decat sa-si noteze aceste propuneri pentru ca, pana la urma, si Ministerul de Externe este sub control parlamentar”.

“Urmeaza o ancheta facuta la nivelul Ministerului de Externe prin intermediul Corpului de control care functioneaza in interior si vor prezenta, atunci cand vor fi gata, in interiorul dezbaterii, in Comisia de politica externa, acel raport care va fi facut in perioada urmatoare”, a mai precizat presedintele Comisiei.

Scriitorul Radu Portocala afirma, intr-o scrisoare adresata ambasadorului Romaniei la Paris, Bogdan Mazuru, ca e-mailul in care a primit invitatia la o receptie organizata cu ocazia vizitei presedintelui Klaus Iohannis in Franta continea un fisier in care erau trecute numele celor invitati si diverse comentarii precum “indezirabil”, “scarbos” sau “vrea cu sotia”.

Diplomatul de la Ambasada Romaniei la Paris care a redactat fisierul trimis odata cu invitatiile a fost sanctionat cu avertisment, a informat ulterior MAE.

Corpul de Control si Evaluare Diplomatica a analizat si implicarea directorului ICR Paris, ca urmare a transmiterii respectivului fisier, Yvette Fulicea fiind, de asemenea, sanctionata cu avertisment.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă mâine la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, defășurată la Bruxelles

Published

on

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va participa duminică la reuniunea ministerială a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), desfășurată la Bruxelles, unde va susține o intervenție și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism şi discriminare, dar şi a modalităţilor concrete de contracarare a acestor tendinţe.

Conform unui comunicat al MAE, evenimentul este organizat de Preşedinţia luxemburgheză a organizaţiei şi are drept obiectiv principal adoptarea unui mesaj politic semnificativ prin care să fie reafirmate principiile Declaraţiei de la Stockholm, documentul fondator al IHRA din anul 2000.

Ministrul român al afacerilor externe va susține o intervenție în deschiderea evenimentului și va participa la un schimb de opinii cu omologii săi pe tema creșterii numărului manifestărilor de antisemitism și discriminare, precum și despre modalitățile concrete de contracarare a acestor tendințe. Reuniunea ministerială se va încheia prin semnarea unei Declarații ministeriale.

Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) este o organizație internațională cu sediul la Berlin, care numără 31 de state membre, 11 state observator și 7 parteneri internaționali permanenți.

IHRA a fost fondată în anul 1998 și își desfășoară activitatea pe baza Declarației de la Stockholm, acționând în scopul consolidării memoriei, cercetării și educației despre Holocaust.

România a deținut în perioada martie 2016 – martie 2017 Președinția-în-exercițiu a IHRA. Cele trei priorități ale României au fost consolidarea educației despre Holocaust, încurajarea cercetării academice și combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei și discriminării.

Cel mai semnificativ rezultat obținut de Alianță pe durata Președinției României a constat în adoptarea Definiției de lucru a antisemitismului, în cadrul reuniunii plenare a organizației de la București, din luna mai 2016.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Pentru prima dată, o femeie a preluat conducerea Gărzii Civile din Spania

Published

on

© Guardia Civil/ Twitter

Pentru prima dată, în fruntea Gărzii Civile din Spania a fost numită o femeie, a anunțat vineri într-un comunicat guvernul premierul socialist Pedo Sanchez, potrivit AFP și EFE, citate de Agerpres.

Astfel, Maria Gamez, în vârstă de 50 de ani, care ocupa postul de subprefect al provinciei Malaga, din Andaluzia, a devenit prima femeie care preia conducerea acestui corp de poliție cu statut militar.

Aceasta este fiica cea a mică a unui paznic de far care are 11 copii, a absolvit Dreptul, reușind să își termine studiile datorită unui binefăcător anonim. Maria Gamez a calificat numirea sa drept o onoare pe care și-a asumat-o cu ”resposanbilitate și recunoștință”.

Înfințată în 1844, Garda Civilă spaniolă are peste 80.000 de membri în întreaga Spanie şi depinde atât de Ministerul de Interne cât şi de cel al Apărării, iar între atribuţiile sale se numără atât securitatea civică, ordinea publică şi reglementarea traficului rutier, cât şi combaterea terorismului şi traficului de droguri, paza frontierelor şi conservarea naturii.

Pedro Sanchez, care a ajuns la conducerea guvernului în iunie 2018, a făcut din feminism un principiu de bază al Executivului său, primul Cabinet numărând mai multe femei decât bărbați. Cel de-al doilea, instalat luni, respectă echilibrul de gen, având 11 femei și 11 bărbați.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending