Connect with us

Corina Crețu

Comisia REGI din PE a votat opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de 672,5 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European (REGI) a votat săptămâna trecută opinia eurodeputatului Corina Crețu privind Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe marginea acestei Opinii au fost discutate, în Comisia REGI, 247 de amendamente legislative. În urma negocierilor, au fost adoptate majoritatea amendamentelor de compromis și majoritatea amendamentelor depuse.

”Mecanismul de Redresare și Reziliență, cu un buget de peste 600 miliarde EUR, a fost conceput pentru a oferi Statelor Membre sprijinul financiar necesar investițiilor și reformelor care să atenueze șocul pandemiei COVID-19. Dar acest sprijin va fi oferit doar în baza unor planuri elaborate de fiecare Guvern național în parte, document prin care statele vor trebui să demonstreze faptul că banii vor ajunge acolo unde e cel mai mult nevoie de ei în această perioadă, și anume în domenii precum coeziunea, sustenabilitatea și digitalizarea”, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu, raportor asupra opiniei privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Totodată, aceasta a explicat care sunt principalele aspecte decise, la propunerea sa, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.   

”Cel puțin 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil va trebui să fie accesat de Statele Membre până la 31 decembrie 2024 – în loc de 2022, cum era prevăzut inițial, iar suma rămasă ar trebui să fie accesată până la 31 decembrie 2025 – în loc de 2024, propunerea inițială. Tot până în 2025 am propus și extinderea termenului limită pentru împrumuturile acordate Statelor Membre”, a declarat Corina Crețu.

”Se va stabili și un proces foarte clar prin care fiecare Stat Membru va face public Planul său de Redresare și Reziliență. Aceste planuri vor trebui prezentate până la data de 30 aprilie a anului în care se cere sprijinul financiar, după ce – în anul precedent – a fost prezentat un proiect de plan, alături de proiectul de Buget. Ca atare, procedurile vor fi relativ stricte, deci e important ca Guvernele naționale să-și planifice foarte bine acest proces. Evaluarea Planului de Recuperare și Reziliență a fiecărui Stat se va face de către Comisia Europeană, dar după consultarea Parlamentului European. Statul Membru în cauză va trebui să furnizeze toate informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul său dacă este necesar, înainte de prezentarea sa oficială”, a mai adăugat europarlamentarul Corina Crețu.

”Dar dincolo de aceste aspecte tehnice, există mai multe vești bune pentru România: am pledat pentru punerea la dispoziția Statelor Membre a unor resurse financiare suplimentare pentru anii bugetari 2023-2024, condiția fiind ca statul interesat să depună o cerere în acest sens – ceea ce înseamnă că și România ar putea beneficia de mai mulți bani, în cazul in care va face pașii necesari. Totodată, am reușit prin mari eforturi să renunțăm la toate condiționalitățile macrofinanciare pentru acordarea acestui ajutor financiar prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, ceea ce din nou avantajează statele cu economii mai puțin dezvoltate, cum este și România””, a conchis Corina Crețu.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, Corina Crețu urmează să transmită o scrisoare către comisiile ECON si BUDG prin intermediul căreia vor fi prezentate amendamentele și compromisurile votate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: În mandatul lui Joe Biden vom asista la consolidarea parteneriatului UE-SUA, care este garanția păcii și prosperității

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu a declarat miercuri că după inagurarea mandatului de președinte al lui Joe Biden vom asista la consolidarea Parteneriatului Transatlantic, care reprezintă garanția păcii și a prosperității pentru cetățenii europeni.

Începând de astăzi, 20 ianuarie 2021, relațiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii vor intra într-o nouă etapă. Vom asista la consolidarea Parteneriatului Transatlantic, ceea ce reprezintă garanția păcii și a prosperității pentru cetățenii europeni. Îmi exprim speranța că mandatul lui Joe Biden ca Președinte al Statelor Unite ale Americii va contribui la consolidarea relațiilor dintre UE și SUA“, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook.

Eurodeputatul român a arătat că atât Europa, cât și Statele Unite, se confruntă cu probleme similare precum intensificarea discursului populist, polarizarea socială și politică fără precedent și provocări crescânde la adresa democrației.

Sunt încrezătoare că putem trece peste aceste dificultăți doar dacă există o colaborare strânsă între SUA și UE, ale căror agende trebuie să devină, din nou, comune. Parteneriatul Transatlantic a făcut posibilă pacea și prosperitatea cetățenilor europeni și americani. Trebuie să continuăm pe același drum, lăsând deoparte ceea ce ne desparte și construind în baza a ceea ce ne apropie“, a mai spus ea, după dezbaterea pe care Parlamentul European a organizat-o miercuri cu ocazia inaugurării lui Biden.

În dezbaterea menționată, eurodeputații au salutat inaugurarea lui Joe Biden ca o oportunitate pentru Europa de a consolida legăturile UE-SUA și de a aborda provocările și amenințările comune la adresa democrației.

Miercuri dimineață, europarlamentarii au dezbătut inaugurarea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA și situația politică din Statele Unite alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Joe Biden este învestit miercuri în funcția de președinte al SUA. El va depune jurământul și va deveni cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, tema ceremoniei sale de inaugurare fiind “America unită”

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Pregătindu-se pentru acest moment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au avut marți o întâlnire de peste ore, discutând despre consolidarea legăturilor transatlantice și organizarea în același timp a unui summit al Alianței Nord-Atlantice și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA.

În decembrie trecut, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au subliniat, în cadrul concluziilor adoptate la Consiliul European, importanța unui parteneriat strategic transatlantic puternic și și-au afirmat deschiderea pentru a discuta prioritățile comune cu noul președinte al Statelor Unite.

Concluziile Consiliului European au urmat unei poziții comune a miniștrilor de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au reafirmat importanța strategică a parteneriatului Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, subliniind că aceasta este “cea mai strânsă relație din lume, înrădăcinată în valori comune și interese comune, legături culturale și istorice, precum și în realitatea geopolitică.

Într-o convorbire telefonică avută în luna noiembrie a anului trecut, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Tot în luna noiembrie, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze, în 2021, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde de modul în care va reuși să conecteze infrastructura statelor membre din est de cea a țărilor din vestul UE

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Succesul rețelei transeuropene de transport (TEN-T) va depinde în cea mai mare măsură de modul în care va reuși să conecteze eficient infrastructura statelor membre din Est de cea a țărilor din Vestul Uniunii Europene, a transmis eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) în contextul unei dezbateri a Parlamentului European, desfășurate marți, pe acest subiect.

Parlamentul European a dezbătut, marți, în sesiunea plenară, stadiul actual al dezvoltării rețelei transeuropene de transport (TEN-T).

Problemele ridicate au fost multiple, de la cele care privesc conexiunile feroviare dintre țări, până la lentoarea cu care avansează acest proiect și aspecte privind protejarea mediului.

”Pentru țările din Europa de Est, problema cea mai importantă rămâne cea privind modul în care infrastructura de aici va fi conectată la rețeaua centrală. De asemenea, trebuie avută în vedere și conectarea zonelor rurale la această rețea centrală, chiar și a celor mai puțin populate, dar unde există un potențial de creștere. Va fi absolut vital ca, în acest sens, fondurile europene nerambursabile să fie folosite în mod coerent”, consideră Corina Crețu.

În opinia eurodeputatului român, colaborarea dintre statele membre va fi foarte importantă în următoarea perioadă, ”fiind necesar ca acestea să se angajeze că vor aloca finanțara de care este nevoie pentru proiectele transfrontaliere”.

”Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) va da și mai mult conținut ideii de Europă unită. E un proiect foarte complex și tocmai de aceea, încorporarea propunerilor Parlamentului European este foarte importantă”, a conchis Corina Crețu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii decembrie Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

  • cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
  • 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
  • traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
  • călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
  • mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
  • navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

  • aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

  • aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
  • traficul feroviar de marfă se va dubla
  • o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Finalizarea acestei rețele este cu atât mai importantă cu cât transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, iar emisiile generate de transporturi continuă să crească. Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 – astfel cum este prevăzut în Pactul Ecologic European, emisiile generate de transport trebuie să scadă cu 90%.

Aceste argumente și nu numai stau la baza deciziei Comisiei Europene de a desemna anul 2021 An european al căilor ferate

Așadar, în 2021, o serie de evenimente, campanii și inițiative vor promova transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur.

Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu consideră că România trebuie să-și consolideze strategia națională de vaccinare: Găsirea vaccinului anti-COVID-19 nu a fost decât primul pas. Crucial este acum procesul de vaccinare

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) consideră că procesul de vaccinare împotriva COVID-19 este crucial pentru a ne ”recâștiga pe deplin siguranța” și pentru a combate pandemia.

Parlamentul European a dezbătut astăzi strategia globală a Uniunii Europene privind vaccinurile anti-COVID-19.

” Creșterea capacității de producție se va afla la baza acestei strategii. Niciun Stat Membru nu se va confrunta cu lipsa vaccinurilor, dar gestionarea campaniei de vaccinare la nivel național ține de fiecare Guvern în parte. Responsabilitatea cea mai mare este acum a statelor membre. Găsirea vaccinului nu a fost decât primul pas”, a transmis europarlamentarul român, completând că Uniunea Europeană va depune, și pe mai departe, ”toate eforturile pentru a combate acest virus”, care a răpus jumătate de cetățeni europeni.

În viziunea Corinei Crețu, strategia privind vaccinarea va fi, de fapt, ”un nou test al solidarității între statele membre”.

În acest context, consideră eurodeputatul român, ”este nevoie de un schimb mult mai intens de bune practici, precum și de recunoașterea reciprocă a testelor și schimb transparent de date”.

”Doar astfel antreprenorii și lucrătorii transfrontalieri își vor putea relua activitatea în deplină încredere, la fel cum doar astfel europenii vor putea călători în siguranță dintr-o țară în alta pentru vacanțele lor vara aceasta. Timpul e foarte prețios în aplicarea acestei strategii”, a precizat Corina Crețu.

Aceasta și-a arătat aprecierea că ”Uniunea Europeană este și un lider modial în combaterea pandemiei”.

”Adevărul este că până în momentul în care acest virus nu va fi combătut eficient în întreaga lume, nu ne vom recâștiga pe deplin siguranța. Ca Membru al Parlamentului European voi susține în aceste demersuri atât Comisia Europeană, cât și Peședinția Consiliului UE. Cooperarea interinstituțională va fi esențială pentru succesul strategiei UE privind vaccinarea. Să nu uităm că în centrul acesteia stau, de fapt, cetățenii”, a conchis Corina Crețu.

În ceea ce privește România, eurodeputatul consideră că țara noastră ”trebuie să-și consolideze Strategia națională de vaccinare și capacitatea organizatorică, în strânsă colaborare cu autoritățile locale”. 

Amintim că la mijlocul lunii iunie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat o strategie europeană care să accelereze dezvoltarea, fabricarea și punerea la dispoziția populației a vaccinurilor împotriva COVID-19.

Strategia are următoarele obiective:

  • asigurarea calității, siguranței și eficacității vaccinurilor;
  • asigurarea accesului rapid la vaccinuri pentru statele membre și cetățenii acestora, fiind, în același timp, vârful de lance al solidarității la nivel mondial;
  • asigurarea unui acces echitabil la un vaccin abordabil ca preț cât mai curând posibil.

Strategia UE se bazează pe doi piloni:

  • asigurarea producției de vaccinuri în UE și a unor rezerve suficiente pentru statele membre prin încheierea de angajamente prealabile de achiziție cu producătorii de vaccinuri prin intermediul Instrumentului pentru sprijin de urgență. Pe lângă aceste angajamente, producătorii pot avea acces la fonduri suplimentare și la alte forme de sprijin;
  • adaptarea cadrului de reglementare al UE pentru a ține seama de situația de urgență actuală și recurgerea la mecanismele de flexibilitate normativă existente pentru a accelera dezvoltarea, autorizarea și punerea la dispoziție a vaccinurilor, menținând în același timp standarde adecvate în materie de calitate, siguranță și eficacitate a vaccinurilor.

Într-o comunicare adoptată marți, Comisia Europeană îndeamnă statele membre să intensifice campania de vaccinare: ar trebui ca până în martie 2021 cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru să fie vaccinați. Iar până în vara anului 2021, ar trebui ca statele membre să fi vaccinat cel puțin 70 % din populația lor adultă.

Comunicarea stabilește acțiunile esențiale pentru statele membre, Comisie, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care vor contribui la reducerea riscurilor și la stăpânirea răspândirii virusului:

Intensificarea vaccinării în întreaga UE

  • Până în martie 2021, cel puțin 80 % dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani și 80 % dintre cadrele medicale și asistenții sociali din fiecare stat membru ar trebui să fie vaccinați.
  • Ar trebui ca până în vara anului 2021 statele membre să fi vaccinat 70 % din întreaga lor populație adultă.
  • Comisia, statele membre și EMA vor colabora cu întreprinderile pentru a valorifica la maximum potențialul UE de creștere a capacității de producție a vaccinurilor.
  • Comisia conlucrează cu statele membre în ceea ce privește certificatele de vaccinare, în deplină conformitate cu legislația UE privind protecția datelor, care pot susține continuitatea asistenței medicale. Până la sfârșitul lunii ianuarie 2021 urmează să se convină asupra unei abordări comune care să permită ca certificatele emise în statele membre să fie utilizate rapid în sistemele de sănătate din UE și din afara acesteia.

Testările vizând COVID-19 și secvențierea genomului virusului

  • Statele membre ar trebui să actualizeze strategiile lor de testare pentru a ține seama de noile variante ale virusului și pentru a extinde utilizarea testelor antigenice rapide.
  • Statele membre ar trebui să mărească urgent rata secvențierii genomului virusului la cel puțin 5 %, preferabil la 10 %, din rezultatele testelor pozitive. În prezent, multe state membre supun secvențierii genomului virusului sub 1 % din eșantioane, ceea ce nu este suficient pentru a identifica evoluția variantelor sau pentru a detecta orice variantă nouă.

Menținerea pieței unice și a liberei circulații, concomitent cu intensificarea măsurilor de combatere a pandemiei

  • Sunt necesare măsuri pentru a reduce și mai mult riscul de transmitere determinat de mijloacele de transport, cum ar fi măsurile de igienă și de distanțare în vehicule și în terminale.
  • Toate călătoriile neesențiale ar trebui descurajate puternic până când situația epidemiologică se va îmbunătăți considerabil.
  • Ar trebui menținute restricții de călătorie proporționale, incluzând testarea călătorilor, pentru persoanele care călătoresc din zone cu o incidență mai mare a variantelor care suscită îngrijorare.

Asigurarea poziției de lider a Europei și promovarea solidarității internaționale

  • Pentru a asigura un acces timpuriu la vaccinuri, Comisia urmează să instituie un mecanism de tip Echipa Europa pentru a structura livrarea vaccinurilor partajate de statele membre cu țările partenere. Mecanismul ar trebui să permită partajarea cu țările partenere a accesului la o parte din cele 2,3 miliarde de doze asigurate prin intermediul Strategiei UE privind vaccinurile, acordând o atenție deosebită Balcanilor de Vest, vecinilor noștri de la est și sud și Africii.
  • Comisia Europeană și statele membre ar trebui să sprijine în continuare COVAX, inclusiv prin accesul rapid la vaccinuri. Echipa Europa a mobilizat deja 853 de milioane EUR în sprijinul COVAX, ceea ce face ca UE să fie unul dintre cei mai mari donatori pentru COVAX.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA9 mins ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI32 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA1 hour ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

NATO1 hour ago

MApN: Șase avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole și 130 de militari vin în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană NATO la Marea Neagră

Traian Băsescu2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

ROMÂNIA2 hours ago

Guvernul a stabilit cinci etape de parcurs în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: Avem nevoie de un efort conjugat pentru a respecta termenul de transmitere către Comisia Europeană

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Casa Albă anunță că președintele Joe Biden va discuta cu partenerii străini despre problema iraniană: Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze prevederilor din acordul nuclear

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

Parlamentul European, profund îngrijorat că multe regimuri autoritare din întreaga lume au folosit situația pandemică pentru a reprima societatea civilă

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending