Republica Moldova este pe cale să semneze săptămâna viitoare un pact de securitate important cu Uniunea Europeană, relatează Financial Times, care precizează că, potrivit propunerii consultate, Chișinăul va îmbunătăți schimbul de informații, va participa la exerciții militare comune și se va alătura eforturilor colective de achiziționare de arme ale UE.

Această mișcare vine în contextul în care Chișinăul sfidează avertismentele Moscovei că o integrare occidentală mai strânsă l-ar putea expune la riscuri asemănătoare cu cele cu care se confruntă Ucraina.

Această evoluție reprezintă o schimbare profundă în strategia de apărare a Republicii Moldova, punând în discuție angajamentul său constituțional de “neutralitate permanentă” și poziția sa de a nu adera la NATO.

Situată între Ucraina și România, membră a NATO și UE, Republica Moldova, o fostă republică sovietică, a pivotat spre vest ca răspuns la invazia Rusiei în țara vecină, avansând în încercarea de a adera la UE și reformându-și rapid cadrele judiciare, economice și de securitate.

Această schimbare este complicată de prezența Transnistriei, controlată de Rusia, unde trupele rusești sunt staționate din anii 1990, și a Găgăuziei, o regiune cu sentimente pro-ruse.

Potrivit FT, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul are ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune.

Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate.

În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

În octombrie anul trecut, Republica Moldova a declarat pentru prima dată în mod oficial Rusia drept “amenințare la adresa securității”, iar luna martie acestui an a semnat un acord bilateral de securitate cu Franța.

În plus, Chișinăul primește unele finanțări din partea UE pentru a-și consolida capacitățile de apărare prin intermediul Instrumentului European pentru pace, găzduind în același timp și o misiune civilă a Uniunii Europene sub egida politicii de securitate și apărare comună pentru a spori capacitate de combatere a amenințărilor hibride.

Consiliul Uniunii Europene, instituția care reprezintă interesele statelor membre, a aprobat marți concluziile privind modalitățile de sprijinire a influencerilor în calitate de creatori de conținut online în UE.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliul UE, “influencerii” – creatorii online care publică conținut pe platformele de socializare și de partajare video – au un impact din ce în ce mai mare asupra conținutului și informațiilor online pe care oamenii le consumă zilnic în UE.

Deși acest impact este adesea pozitiv, datorită diversității comunităților online și a sentimentului de apartenență pe care îl generează, el poate fi potențial dăunător, atât pentru sănătatea mintală a indivizilor, cât și la nivel societal, în domenii precum democrația, subliniază țările membre.

“Europenii petrec mai mult timp online, ceea ce înseamnă că persoanele cu influență care creează conținut pentru rețelele sociale au un impact mai mare ca niciodată asupra modului în care percepem și înțelegem lumea. Pentru a se asigura că acest impact este pozitiv, UE trebuie să ofere sprijin persoanelor cu influență, permițându-le să își dezvolte competențele mediatice și să le sporească gradul de conștientizare și de apreciere a normelor care le guvernează acțiunile online”, a declarat, în context, reprezentantul președinției belgiene a Consiliului UE, Benjamin Dalle, ministrul flamand pentru Bruxelles, tineret, mass-media și reducerea sărăciei

Impactul potențial

În concluziile Consiliului se menționează că, deși influencerii își folosesc deja competențele tehnice și creative pentru a produce și edita conținut, aceștia au nevoie, de asemenea, de competențe în domeniul mediatic pentru a înțelege potențialul impact negativ al împărtășirii de informații false și dezinformări, discursuri de ură online, hărțuire cibernetică și alte conținuturi ilegale sau dăunătoare.

În special, Consiliul atrage atenția asupra creșterii numărului de „kidfluencers” – influenceri cu vârsta sub 18 ani – și asupra necesității ca părinții, tutorii și îngrijitorii să îi protejeze pe aceștia și să se asigure că aceștia sunt conștienți de obligațiile legale relevante care le revin.

Care sunt recomandările-cheie

În concluziile sale, Consiliul:

– încurajează statele membre să se implice în dialog cu influencerii și cu organizațiile reprezentative emergente ale acestora pentru a se asigura că aceștia sunt conștienți de rolul lor în ecosistemul media și de legislația care li se aplică.

– invită Comisia să exploreze modalități de sprijinire a influencerilor la nivelul UE, inclusiv printr-o abordare politică coerentă care să se axeze pe educația mediatică și pe un comportament online responsabil, precum și prin utilizarea fondurilor și programelor UE existente privind educația mediatică.

– invită atât Comisia, cât și statele membre să elaboreze politici și instrumente pentru a încuraja un comportament responsabil din partea influencerilor și să sprijine dezvoltarea unor organisme sau mecanisme de autoreglementare, inclusiv un eventual cod etic sau inițiative similare pentru influenceri;

– invită statele membre și Comisia să se asigure că influencerii sunt implicați în dezvoltarea acelor aspecte ale politicii mediatice care le pot avea un impact, inclusiv în ceea ce privește utilizarea sporită a inteligenței artificiale;

Deputații georgieni au aprobat marți planurile controversate de a cataloga sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea pentru ca proiectul de lege să devină lege, una de inspirație rusească în pofida disensiunilor interne tot mai mari și a condamnării acestei decizii din partea SUA și a Uniunii Europene, relatează Politico Europe.

În cadrul unui vot, parlamentarii au susținut propunerile înaintate de partidul de guvernământ Visul Georgian cu 84 de voturi pentru și 30 împotrivă, după săptămâni de dezbateri controversate în care au izbucnit mai multe încăierări în sala de ședințe și un deputat de rang înalt a fost agresat.

Mulțimile s-au adunat în fața clădirii parlamentului, acoperită de graffiti, cu fluiere, vuvuzele și chiar lovind oale și tigăi, în încercarea de a se face auzite de legislatorii din interior.

Conform noilor norme, grupurile societății civile care primesc mai mult de 20 % din venituri din străinătate vor trebui să se înregistreze ca “organizații care servesc interesele unei puteri străine”, o etichetă de care criticii se tem că va fi folosită pentru a reduce la tăcere militanții anti-corupție și alte persoane care critică guvernul.

Președinta georgiană Salome Zourabichvili a promis că nu va semna proiectul de lege, în cadrul unei disensiuni tot mai mari cu partidul de guvernământ, dar veto-ul său poate fi anulat de o majoritate simplă în parlament, deschizând calea pentru ca acesta să intre în vigoare în următoarele săptămâni.

Un mesaj de susținere către societatea georgiană a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola: “Tbilisi, vă auzim! Vă vedem!”

“Georgienii de pe străzi visează la Europa, fluturând cu mândrie steagul european. Ei își doresc un viitor european. Ei așteaptă valori și standarde europene. Parlamentul European este alături de poporul georgian”, a scris Metsola, pe X.

Tbilisi, we hear you! We see you!

Georgians on the streets are dreaming of Europe.

Proudly waving the European flag.

They want a European future. They expect European values and standards.
@Europarl_EN stands with the people of Georgia.

— Roberta Metsola (@EP_President) May 14, 2024

În decembrie anul trecut, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată la UE, în ciuda avertismentelor conform cărora Georgia a dat înapoi în ceea ce privește aspecte cheie legate de drepturile omului și nu a reușit să implementeze pe deplin reformele cerute de Comisia Europeană, printre care se numără și combaterea polarizării politice. UE a declarat că proiectul de lege este “incompatibil cu valorile europene” și ar putea bloca încercarea țării din Caucazul de Sud de a deveni membră a blocului european.

Potrivit unei scrisori consultate de Politico Europe, mai mulți miniștri de externe din UE l-au îndemnat vineri pe șeful diplomației europene, Josep Borrell, să “trimită un mesaj fără echivoc către Tbilisi că această legislație este incompatibilă cu progresul Georgiei pe calea sa către UE”.