Articol de opinie co-semnat de Dolors Montserrat, eurodeputat și autor al raportului Comisiei speciale pentru pandemia de COVID-19, și de Marian-Jean Marinescu, eurodeputat

Pandemia COVID-19 ne-a reamintit că orice pregătire pentru o criză ar trebui să înceapă cu trei întrebări:

1. Cum pot face față?
2. Ce trebuie să am la îndemână pentru a putea face față?
3. Cum pot asigura tot ce am nevoie pentru a face față?

Sunt întrebări pe care ar trebui să ni le punem și în cazul unui război sau a unui dezastru natural, de pildă. Dacă nu vă puteți imagina următoarea criză, sarcina va fi mai grea. Cu toții am depășit însă crize în trecut, care ne-au învățat lecții valoroase.   Aceasta este exact situația în care se află Uniunea Europeană după pandemia COVID-19.

În Parlamentul European, lucrăm de mai bine de un an la o listă de învățăminte pe care Uniunea Europeană le-a acumulat în timpul recentei crize din domeniul sănătății. Uniunea Europeană a reacționat cu toate instrumentele pe care le avea la dispoziție iar rolul său de lider, în special în ceea ce privește stimularea cercetării și dezvoltării de vaccinuri, precum și coordonarea la nivelul Uniunii în toate domeniile sănătății, a fost decisiv în salvarea a milioane de vieți în ultimii trei ani.

Principala noastră recomandare este ca UE să devină mai autonomă în domeniul sănătății, inclusiv în producția de medicamente. Uniunea trebuie să evite dependența de țările terțe si să își mărească capacitatea de producție. În acelasi timp, UE trebuie să își diversifice lanțul global de aprovizionare asigurând o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta este ce trebuie să avem la îndemână atunci când ne vom confrunta cu următoarea criză. Reindustrializarea Europei cu un sector farmaceutic competitiv va consolida și mai mult autonomia strategică deschisă a UE în domeniul sănătății. Acesta trebuie să fie planul nostru pentru a evita repetarea greșelilor din trecut.

Este esențial ca UE să stabilească reguli clare – reguli care să nu presupună că trebuie să închidem din nou școlile sau parlamentele pentru o perioadă lungă de timp. Mediul de afaceri trebuie protejat de restrictii prea dure sau neanunțate din timp. Nu trebuie să-i expunem pe cei mai vulnerabili unor situații în care să se simtă și mai slabi, și mai speriați și incapabili să înțeleagă măsurile pe care le ia țara lor. Din acest motiv, este, de asemenea, foarte important să învățăm din răspândirea dezinformării, care a avut un impact extrem de nociv în timpul crizei. Avem nevoie de o protecție sporită împotriva campaniilor de dezinformare, inclusiv împotriva atacurilor cibernetice care vizează serviciile fundamentale.

Parlamentul European adoptat în plen lista sa de recomandări în luna iulie. Dar nu ne vom opri aici. Vom continua să lucrăm pentru a ne asigura că majoritatea sugestiilor sunt puse în aplicare cât mai repede posibil.

Ne dorim ca Raportul final COVI să fie o cale pentru viitorul Europei – o Europă capabilă să facă față oricărei amenințări, nu doar asupra sănătății noastre, securității noastre, bunăstării noastre și modelului nostru de viață.

Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European a adoptat regulamentul Europa Interoperabilă, adică un Schengen online pentru serviciile de administrație publică locală de care eurodeputatul Gheorghe Falcă s-a ocupat din calitatea de raportorul al Grupului PPE din legislativul european.

Acesta a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a obținut un rezultat foarte bun pentru România în cadrul acestui dosar.

”Am participat astfel direct la trilogul, adică negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, pentru definitivarea Regulamentului pentru stabilirea unor măsuri de promovare a interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru furnizarea sau gestionarea serviciilor publice în UE”, a detaliat acesta.

El a ținut să explice că față de o directivă, care se dezbate în parlamentele naționale, regulamentele adoptate la Bruxelles se aplică întocmai în toate statele membre.

”Pe scurt, am obținut dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene, în beneficiul cetățenilor”, a precizat Falcă.

Acesta s-a declarat foarte mulțumit de faptul că ”amendamentele și propunerile mele la acest dosar, atât în calitate de raportor cât și ulterior, la negocieri, au fost adoptate, fapt ce aduce beneficii pentru România”.

”Mai întâi, pentru că am reușit să consolidez rolul agenției UE înființate la București – prima găzduită de țara noastră. Astfel, Centrul și Rețeaua europeană de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) beneficiază de statutul de observator în cadrul Comitetului pentru o Europă interoperabilă (un organism consultativ strategic al Comisiei Europene). Dar mai mult decât atât, sunt mulțumit de faptul că am reușit să obțin consolidarea rolului autorităților locale și regionale în punerea în aplicare cu succes a prezentului Regulament”, a precizat Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului și, implicit, fost membru al Comitetului European al Regiunilor.

Eurodeputatul a explicat că regulamentul este important în contextul în care ”autoritățile locale furnizează o serie de servicii publice, dar dispun adesea de resurse limitate în ceea ce privește finanțarea, resursele umane și instrumentele de punere în aplicare a prezentului regulament, acestea trebuie să primească orientări și resurse adecvate”.