Connect with us

U.E.

Consilierul premierului britanic pentru Afaceri Europene, primă întâlnire cu înalți funcționari europeni la Bruxelles. UE a transmis din nou Guvernului Johnson că acordul privind Brexit-ul nu va fi renegociat

Published

on

Uniunea Europeană și Marea Britanie nu și-au schimbat pozițiile privind Brexit-ul, în urma întrevederile emisarului britanic David Frost, consilierul premierului Boris Johnson pentru afaceri europene, cu înalți funcționari europeni, a precizat joi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, informează AFP, citat de Agerpres.

Frost, fostul reprezentant al Regatului Unit la UE în 1993, s-a întâlnit întâlnit miercuri cu Clara Martinez Alberola, şefa de cabinet a preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, iar joi dimineaţa cu secretarul general interimar al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, şi cu Stephanie Riso, colaboratoare apropiată a negociatorului-şef al UE, Michel Barnier.

Au fost întâlniri pentru prezentare, a precizat Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. ”Din punctul de vedere al Comisiei, am reafirmat poziţiile binecunoscute ale UE, conform liniilor directoare” definite de cei 27 de lideri ai statelor care vor rămâne în Uniune, a adăugat aceasta.

Un purtător de cuvânt al cancelariei premierului Johnson a indicat miercuri că misiunea lui Frost este să ceară ”personal” la Bruxelles renunţarea la mecanismul de siguranţă privind frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda.

De altfel, într-o primă discuție telefonică cu premierul irlandez, Boris Johnson i-a transmis lui Leo Varadkar că Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană la 31 octombrie ”cu orice preţ”, subliniind că aşa-numita ”plasă de siguranţă” irlandeză trebuie să fie eliminată din orice acord de retragere.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Rpeublica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Astfel, Irlanda de Nord ar rămâne în uniunea vamală și piața unică, garantând o frontieră cu Republica Irlanda fără fricțiuni, respectându-se, în acest caz, și Acordul din Vinerea Mare.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Pregătirile în vederea părăsirii Uniunii Europene la 31 octombrie, ”cu acord sau fără” au început deja să prindă contur.

Trezoreria britanică a anunţat miercuri dublarea bugetului său anual consacrat pregătirilor pentru Brexit, care a urcat la 4,2 miliarde de lire sterline, cu 2,1 miliarde de lire suplimentare destinate pregătirilor pentru o ieşire fără acord, informează AFP, citat de Agerpres.

”Aceşti 2,1 miliarde de lire suplimentari vor garanta că vom fi gata să ieşim din UE pe 31 octombrie, cu acord sau fără”, a declarat noul ministru de finanţe, Sajid Javid, citat într-un comunicat al Trezoreriei, în care subliniază că nu au mai rămas decât ”92 de zile” până la data-limită pentru Brexit, prevăzut să aibă loc pe 31 octombrie.

Suma de 1,1 miliarde de lire (1,2 miliarde de euro) va fi deblocată imediat, în timp ce un alt miliard de lire va fi şi el disponibil în acest an ”dacă va fi nevoie”, a precizat Trezoreria.

”Această finanţare vizează accelerarea pregătirilor la frontieră, susţinerea pregătirilor companiilor şi asigurarea aprovizionării cu medicamente esenţiale”, a precizat Ministerul de Finanţe.

Din suma deblocată imediat, 434 milioane de lire (476 milioane de euro) vor fi consacrate medicamentelor şi 344 de milioane de lire (377 milioane de euro) pregătirii ”noii frontiere” între UE şi Marea Britanie, pentru care vor fi mobilizaţi 500 de agenţi suplimentari. În plus, banii ar urma să fie folosiţi pentru ameliorarea infrastructurii portuare, de exemplu.

108 milioane de lire (119 milioane de euro) vor fi atribuiţi susţinerii companiilor şi 138 milioane de lire (151 milioane de euro) consolidării comunicării în jurul Brexit-ului, în special prin lansarea unei campanii de informare destinate companiilor şi cetăţenilor britanici din ţară şi străinătate.

Între timp, Banca Angliei a atras atenția că o ieșire dezordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană ar putea duce la recesiune, Marea Britanie având una din trei șanse să se confrunte cu o astfel de situație economică, anunță The Guardian.

Publicând raportul trimestrial privind inflația, după o depreciere spectaculoasă a lirei sterline pe piața bursieră, pe fondul creșterii șanselor unui Brexit fără acord, instituția britanică a avertizat că există un risc de 33% ca Regatul Unit să se confrunte, până în 2020, cu o creștere negativă.

Banca Angliei a avertizat, de asemenea, că investițiile au stagnat, subliniind că tensiunile comerciale internaționale și o încetinire a economiei globale au avut un impact semnificativ asupra creșterii economice a Regatului Unit.

De altfel, în cadrul unei convorbiri telefonice pe care negociatorul șef al Uniunii Europene a avut-o cu secretarul britanic pentru Brexit,Michel Barnier i-a spus lui Steve Barclay că nu există nicio șansă ca UE să își schimbe poziția sau să ofere spriijin în managerierea unui Brexit fără acord prin acorduri secundare pentru a amortiza impactul economic, informează The Guardian.

Înaltul demnitar european a mai spus că ”măsurile europene privind o ieșire dezordonată din Uniunea Europeană sunt unilaterale și au drept scop protejarea intereselor UE-27”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Sportivă paralimpică de origine română, membră în echipa națională de baschet a Italiei, ținta unui atac xenofob. Antonio Tajani, fostul președinte al Parlamentului European: Doar un laș este capabil de un astfel de gest

Published

on

Eurodeputatul Antonio Tajani, fost președinte al Parlamentului European și președinte al Comisiei pentru afaceri constituționale din PE, a condamnat reacțiile xenofobe ale unui cetățean italian la adresa sportivei paralimpice de origine română, Beatrice Ion, în vârstă de 23 de ani, insultată la Ardea, lângă Roma de nu bărbat care a calificat-o drept ”o străină handicapată”.

”Doar un laș este capabil de un astfel de gest, lovindu-l pe tatăl care a încercat să își apere fiica. Solidar cu Beatrice Ion”, a scris Tajani într-un mesaj pe Facebook.

Beatrice Ion, care locuiește la Ardea, se alfa împreună cu părinții într-o parcare din apropierea locuinței sale, când a fost insultată cu fraze rasiste de un cetățean care voia locul de parcare pentru persoanele cu dizabilități. ”Străini de c…t ce sunteți, întoarceți-vă în țara voastră!”, a strigat furios bărbatul. Plin de nervi, a strigat apoi către Beatrice: ”handicapată de c…t”, informează Corriere della Sera, citat de Digi24.

Tată tinerei a fost bătut și a ajuns la spital, iar mama, amenințată. Familia Ion locuiește în Italia de aproape 20 de ani, iar Beatrice are cetățenie italiană de aproximativ 6 ani.

Beatrice joacă baschet de la vârsta de 11 ani și a câștigat cu echipa Santa Lucia 3 campionate de tineret, 2 sezoane, 3 Super Cupe italiene, 3 Cupe italiene și a participat la Campionatele Europene Lignano Sabbiadoro din 2018. În prezent joacă la Amicacci Giulianova.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Apărarea multilateralismului și consolidarea solidarității internaționale, baza agendei UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU

Published

on

© European Union, 2019

Consiliul a adoptat astăzi concluzii care stabilesc prioritățile UE pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a Națiunilor Unite (septembrie 2020 – septembrie 2021), sub tema „Apărarea multilateralismului și a unei ONU puternice și eficiente, care oferă avantaje tuturor”, informează un comunicat.

În concluziile sale, Consiliul subliniază că, așa cum a demonstrat izbucnirea COVID-19, cooperarea multilaterală este mai necesară ca oricând. Prin urmare, ordinea internațională bazată pe reguli – cu ONU în centrul său – și consolidarea solidarității și cooperării internaționale trebuie menținute.

Pentru cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU, UE se va concentra pe priorități cheie precum drepturile omului și egalitatea de gen, promovarea păcii și securității, construirea unei globalizări corecte, accelerarea tranziției globale către un viitor durabil și neutru din punct de vedere climatic și conducerea tranziției către o nouă lume digitală. De asemenea, conservarea spațiului umanitar și asigurarea respectării dreptului internațional umanitar și a principiilor umanitare vor rămâne la fel de importante pentru UE.

Nu în ultimul rând, concluziile afirmă că UE va sprijini în continuare ONU ca forum indispensabil pentru soluții multilaterale la provocările globale și va continua să demonstreze leadership global, în vederea promovării unei lumi mai sigure și mai bune pentru toți.

Continue Reading

U.E.

Ministrul de externe luxemburghez: Retransformarea Sfintei Sofia în moschee, un pas înapoi pentru relațiile UE-Turcia

Published

on

© European Union, 2019

Ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn a criticat schimbarea statutului fostei bazilici Hagia Sophia, din Istanbul, din muzeu în moschee, potrivit declarațiilor făcute înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe din Uniunea Europeană, informează dpa și AFP, preluat de Agerpres

Pentru prima lor întâlnire în format fizic după luni de reuniuni prin videoconferință, miniștrii intenționau să discute despre luarea unei poziții mai dure în raport cu Ankara, pe fondul incursiunilor acesteia în apele teritoriale ale Greciei și Ciprului din Marea Mediterană cu scopul exploatării reurselor de petrol și gaz, precum și al implicării Turciei în Libia și Siria. De altfel, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a declarat în această dimineață că relațiile UE-Turcia nu sunt „momentan deosebit de bune”.

„Când văd acum ce se întâmplă acum cu Hagia Sophia, este o lovitură”, a declarat ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn. Potrivit lui Asselborn, decizia Turciei de a redeschide pentru credincioşi Sfânta Sofia, care a servit drept muzeu începând din 1934, constituie un pas înapoi pentru relaţiile dintre Ankara şi Uniunea Europeană şi, în general, pentru poziția Turciei în lume.

Hagia Sophia a fost construită inițial la Istanbul ca bazilică creștină, iar Papa și alții și-au exprimat tristețea și criticile față de mișcarea președintelui Recep Tayyip Erdogan.

De asemenea, şeful diplomaţiei luxemburgheze a adăugat că „este o lovitură contra Alianţei Civilizaţiilor, iar prin acest gest, Turcia a șters această evoluție”.

Alianţa Civilizaţiilor a fost fondată în 2005 pe baza unei iniţiative a premierului spaniol de la acea vreme, Jose Luis Rodriguez Zapatero, şi a omologului său turc de atunci, Recep Tayyip Erdogan, pentru a promova dialogul intercultural şi interreligios. Obiectivul a fost de o apropiere între Vest şi Est.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat, vineri, deschiderea fostei bazilici Sfânta Sofia de la Istanbul pentru rugăciuni musulmane, după ce un tribunal i-a anulat acesteia statutul de muzeu, deschizând astfel calea pentru transformarea ei în moschee, transmite AFP, citat de Agerpres.

„S-a decis că Sfânta Sofia va fi plasată sub administrarea Diyanet (Autoritatea pentru afaceri religioase) şi va fi redeschisă rugăciunilor”, a anunţat preşedintele Erdogan, într-un comunicat publicat pe Twitter.

Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea de către bizantini, care îşi încoronau împăraţii în interiorul acestei catedrale, Sfânta Sofia este un sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice din Istanbul, potrivit Agerpres.

Convertită în moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, catedrala a fost transformată în muzeu în 1934 de preşedintele tinerei Republici laice a Turciei, Mustafa Kemal, care a dorit “să o ofere umanităţii”.

Mai multe ţări, mai ales Rusia şi Grecia, care monitorizau cu atenţie soarta patrimoniului bizantin din Turcia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au avertizat autorităţile de la Ankara în legătură cu proiectul de transformare a Sfintei Sofia în lăcaş de cult musulman, o măsură pe care preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, un politician conservator islamist, a susţinut-o de mai mulţi ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending