Connect with us

FONDURI EUROPENE

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: PNRR și cadrul financiar multianual pot susține modernizarea României pentru următoarele decenii

Published

on

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a participat la Conferința RoInvest, unde a susținut că investițiile și reformele trebuie să fie direcțiile esențiale pe care România să le urmeze în acești ani, cu responsabilitate pentru viitor, fiind nevoie de reforme în sănătate educație și în sistemul fiscal.

„Indiferent de provocări, investițiile și reformele trebuie abordate neapărat împreună. Doar conjugate, aceste două mize asigură „pachetul complet” al rezilienței și al dezvoltării”, a transmis acesta pe blogul său. 

Consilierul prezidențial a subliniat că discuțiile despre investiții sunt binevenite, în special în contextul actual, afectat de pandemia COVID-19, fie că este vorba despre infrastructură, energie, sănătate, educație, mediu sau digitalizare, discuțiile despre dezvoltare sustenabilă trebuie să aibă loc, deoarece există resursele necesare.

„Însă și mai important este că discutăm aplicat, că planurile de investiții prind contur și avem pe masa deciziilor proiecte de investiții concrete, fezabile, cu obiective și termene asumate, care vor susține dezvoltarea României în viitor”, a declarat acesta.

Făcând trimitere la contextul pandemic pe care îl traversăm, Cosmin Marinescu a punctat că investițiile capătă un sens aparte, în prezent, cea mai bună investiție fiind vaccinarea,  statul alocând toate resursele necesare pentru a beneficia cu toții de aceasta.

„Înainte de a discuta despre creștere economică și reforme, este important să înțelegem că vaccinarea este cheia reluării activităților noastre, pentru ca economia să revină în forță pe parcursul acestui an și să ne întoarcem cu toții la normalitate”, a adăugat el. 

Conform lui Marinescu, semnalele din economie indică o revenire mai rapidă decât se anticipa. Astfel, prognozele de creștere economică pentru 2021 au fost revizuite pozitiv, la 5% și chiar 6% – în cazul FMI, cifre care pot fi chiar depășite. Atât consumul, cât și formarea brută de capital fix sunt estimate în creștere cu circa 6% în anul curent, iar evoluțiile se vor consolida prin progresul campaniei de vaccinare și prin ridicarea treptată a restricțiilor.

„După calculele noastre, bazate pe estimările Comisiei Europene, circa 20 dintre țările membre vor reuși să revină, până la sfârșit de 2021, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. De exemplu, România se plasează, alături de Spania și Franța, în topul creșterii economice estimate pentru anul curent la nivelul Uniunii. Iar dinamica PIB de pe primul trimestru, publicată chiar zilele acestea, confirmă pe deplin revizuirea pozitivă a prognozelor”, a detaliat acesta. 

De asemenea, consilierul prezidențial a transmis că, dincolo de ritmul foarte bun al creșterii economice, țara noastră se confruntă și cu o serie de neajunsuri sau dezechilibre, cum ar fi dinamica regresivă a investițiilor străine directe, dar și adâncirea în continuare a deficitului balanței comerciale. În acest sens, el a amintit că inițiativa Guvernului de înființare a unui task-force pe tema atragerii de investiții străine directe, este binevenită, fiind necesară în același timp și o strategie de creștere a exporturilor, pe linia avantajelor competitive de care dispune România. 

„Evaluăm optimist perspectivele economice, dar și prudent, cu precădere pe latura financiară. Sunt deosebit de importante stabilitatea monetară, consolidarea cadrului fiscal-bugetar și reducerea dezechilibrelor externe. Suntem încrezători dar trebuie să fim și realiști, în egală măsură, să înțelegem cât de important este să apăsăm pedala reformelor structurale, pentru a ne asigura că ieșim din criză mai întăriți decât înainte de declanșarea pandemiei”, a mai spus el. 

Mai mult, Cosmin Marinescu a declarat că, pentru România, este esențial Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflat în prezent în ultima etapă de negocieri cu Comisia Europeană. Potrivit acestuia, fondurile europene consistente pe care le avem la dispoziție, atât în PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual, pot susține modernizarea României chiar pentru următoarele decenii.

„Trebuie să fim conștienți că mecanismul de redresare și reziliență se confruntă și cu unele provocări, deloc simple și care nu sunt doar naționale. În ceea ce ne privește, avem de înfruntat o provocare cheie. Este provocarea de ordin cantitativ, cea care decurge din implementarea unui volum de investiții fără precedent, într-un orizont de timp de doar 5 ani, în condițiile în care economia noastră se confruntă, totuși, cu un angrenaj deficitar de forță de muncă, furnizori și chiar mijloace tehnice”, a menționat acesta. 

Totodată, consilierul prezidențial a explicat că această provocare cantitativă ține de capacitatea de a comprima, în doar câțiva ani, utilizarea unui volum imens de fonduri europene, ceea ce implică resurse umane, furnizori, contractori, achiziții, auditare, plăți ș.a.m.d., mai ales în condițiile suprapunerii PNRR și a cadrului financiar multianual.

Conform acestuia,  forța mediului privat este deosebit de importantă în implementarea proiectelor pe care statul le are în plan în următorii ani. Mobilizarea mediului de afaceri și capacitatea administrativă a autorităților sunt factori hotărâtori în asigurarea succesului. 

„Reformele sunt esențiale iar PNRR are o dublă miză: miza investițiilor și miza reformelor. Una fără cealaltă nu ne ajută decât temporar. Doar conjugate, aceste două mize asigură „pachetul complet” al rezilienței și al dezvoltării. Momentul în care ne aflăm nu reprezintă doar o provocare în planul dezvoltării, prin infrastructura de transport, energie regenerabilă, digitalizare, investiții în sănătate și educație. PNRR este ocazia oportună de a reveni asupra unor reforme amânate nejustificat de-a lungul anilor”, a scris el. 

Acesta a punctat că este nevoie de reforme în sănătate și educație, în sistemul fiscal, și sunt esențiale disciplina bugetară și financiară, precum și guvernanța eficientă a companiilor de stat, fiind evident faptul că trebuie recâștigate credibilitatea și sustenabilitatea sistemelor publice la nivelul cetățeanului.

În final, Marinescu a amintit că redresarea economică și revenirea la normalitate necesită în continuare eforturi, care să fie bazate pe dialog, parteneriat și, neapărat, bună credință.

„Administraţia Prezidenţială apreciază dialogul și deschiderea în relaţia dintre mediul de afaceri și autorităţile statului, pe tot parcursul acestui an de criză și pandemie, și încurajăm în continuare comunicarea și cooperarea dintre partenerii sociali și autorități. Numai astfel putem spera într-o abordare constructivă, bazată pe responsabilitate pentru viitor. „România investește”, „România se reformează” – acestea trebuie să fie cuvintele cheie pe agenda tuturor celor care doresc o Românie modernă, europeană și prosperă”, a conchis consilierul prezidențial.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

FONDURI EUROPENE

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027, pentru ca proiectele să susțină economia și creșterea nivelului de trai al românilor.

Concret, obiectivele MIPE sunt ca în anul 2025 să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale implementării proiectelor finanțate din fondurile alocate României în perioada de programare 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, lansarea apelurilor de proiecte va fi corelată cu țintele de absorbție, respectiv cu sumele care trebuie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în vederea evitării dezangajării fondurilor alocate.

”Perioada de programare 2021-2027 ne pune la dispoziție 45 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru investiții în domenii de importanță strategică pentru România, cum sunt infrastructura de transport, cea spitalicească, pentru apă și apă uzată, managementul deșeurilor, dezvoltare și regenerare urbană. Fără a mai lua în calcul și finanțările derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Trebuie să ținem cont de natura multianuală a Politicii de Coeziune și să avem, în sfârșit!, abordarea sinergică prin care corelăm apelurile de proiecte cu țintele de absorbție. Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm! În acest fel vom preîntâmpina eventualele blocaje care am învățat din perioadele anterioare de programare că pot apare în implementare, cu impact asupra riscului de dezangajare”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

MIPE anunță că evaluarea proiectelor va fi simplificată, pentru ca cele două etape de evaluare (CAE- conformitatea administrativă și eligibilitatea și ETF – evaluarea tehnico-financiară) să fie cat mai suple, obținându-se astfel deblocarea proiectele depuse spre evaluare, care uneori durează și peste un an de zile.

Astfel, se are în vedere ca evaluarea CAE să fie cât mai simplificată, eventual la nivel de declarație prin care solicitantul să își asume respectarea  declarațiilor din ghid, urmând ca informațiile să fie validate la semnarea contractului. În situația unor declarații eronate, contractul de finanțare nu va mai fi semnat. Suplimentar, cu ajutorul bazelor de date integrate, evaluarea ETF urmează să devină un proces  digitalizat. Verificarea documentelor doveditoare se va derula  pentru proiectele cu punctaj și buget corespunzător.

Astfel, MIPE creează condițiile necesare implementării unor proiecte de calitate, mature.

La sfârșitul acestei luni, toate Autoritățile de Management pentru Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate perioadei de programare 2021-2027 vor fi încărcat în sistemul electronic de comunicație cu serviciile Comisiei Europene: Regulamentul de Organizare și Funcționare, organigrama, fișe de post, procedurile operaționale și cadrul protocolar, astfel  încât să nu existe întârzieri în implementarea proiectelor.

La nivelul MIPE, în data de 18 august va fi organizată o nouă ședință pentru a analizarea progresului pregătirii atragerii fondurilor alocate pentru perioada de programare 2021-2027.

”Acest pas face parte din strategia MIPE care se va finaliza cu lansarea Ghidului Fondurilor Europene”, a concluzionat ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a primit de la Comisia Europeană 79,06 milioane de euro pentru plățile acordate de MADR fermierilor în luna iunie

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Comisia Europeană a rambursat, miercuri, României suma de 79,06 milioane de euro, care reprezintă cheltuielile efectuate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în luna iunie 2022.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cheltuielile sunt aferente plăților directe și au fost plătite fermierilor in cursul lunii iunie, anul curent.

APIA continuă autorizarea la plată, in conformitate cu termenele prevăzute în regulamentele comunitare și în legislația națională în vigoare.

La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de  1,081 miliarde euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2021, pentru acordarea plăților în avans fermierilor, aferente Campaniei 2021 din plățile directe finanțate din FEGA.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila: Am autorizat prima plată pentru un proiect finanțat prin PNRR

Published

on

© MDLPA

Ministerul Dezvoltării a autorizat prima solicitare de plată, în valoare de 79.100 de lei, pentru un proiect finanțat în cadrul Componentei 5 – Valul renovării din PNRR – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial.

Proiectul vizează reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni (jud. Suceava), iar contractul de finanțare a făcut parte dintre primele 7 contracte din România, finanțate din Planul National de Redresare și Reziliență, încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea integrată a clădirilor, în data de 7 iunie 2022.

„Felicit autoritățile din Fălticeni pentru promptitudinea, implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. Iată că primăria din acest municipiu este prima clădire care intră în procesul de renovare, cu finanțare din PNRR, și sper ca și celelalte instituții care au deja contractele semnate să se apuce de treabă cât mai repede”, a declarat Cseke Attila.

După cum este cunoscut, prin Componenta C5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a 4.333 blocuri de locuințe și clădiri publice.

Ministerul asigură și o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către România a finanțării europene.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.5 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA6 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA8 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending