Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu a participat la Conferința RoInvest, unde a susținut că investițiile și reformele trebuie să fie direcțiile esențiale pe care România să le urmeze în acești ani, cu responsabilitate pentru viitor, fiind nevoie de reforme în sănătate educație și în sistemul fiscal.

„Indiferent de provocări, investițiile și reformele trebuie abordate neapărat împreună. Doar conjugate, aceste două mize asigură „pachetul complet” al rezilienței și al dezvoltării”, a transmis acesta pe blogul său. 

Consilierul prezidențial a subliniat că discuțiile despre investiții sunt binevenite, în special în contextul actual, afectat de pandemia COVID-19, fie că este vorba despre infrastructură, energie, sănătate, educație, mediu sau digitalizare, discuțiile despre dezvoltare sustenabilă trebuie să aibă loc, deoarece există resursele necesare.

„Însă și mai important este că discutăm aplicat, că planurile de investiții prind contur și avem pe masa deciziilor proiecte de investiții concrete, fezabile, cu obiective și termene asumate, care vor susține dezvoltarea României în viitor”, a declarat acesta.

Făcând trimitere la contextul pandemic pe care îl traversăm, Cosmin Marinescu a punctat că investițiile capătă un sens aparte, în prezent, cea mai bună investiție fiind vaccinarea,  statul alocând toate resursele necesare pentru a beneficia cu toții de aceasta.

„Înainte de a discuta despre creștere economică și reforme, este important să înțelegem că vaccinarea este cheia reluării activităților noastre, pentru ca economia să revină în forță pe parcursul acestui an și să ne întoarcem cu toții la normalitate”, a adăugat el. 

Conform lui Marinescu, semnalele din economie indică o revenire mai rapidă decât se anticipa. Astfel, prognozele de creștere economică pentru 2021 au fost revizuite pozitiv, la 5% și chiar 6% – în cazul FMI, cifre care pot fi chiar depășite. Atât consumul, cât și formarea brută de capital fix sunt estimate în creștere cu circa 6% în anul curent, iar evoluțiile se vor consolida prin progresul campaniei de vaccinare și prin ridicarea treptată a restricțiilor.

„După calculele noastre, bazate pe estimările Comisiei Europene, circa 20 dintre țările membre vor reuși să revină, până la sfârșit de 2021, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. De exemplu, România se plasează, alături de Spania și Franța, în topul creșterii economice estimate pentru anul curent la nivelul Uniunii. Iar dinamica PIB de pe primul trimestru, publicată chiar zilele acestea, confirmă pe deplin revizuirea pozitivă a prognozelor”, a detaliat acesta. 

De asemenea, consilierul prezidențial a transmis că, dincolo de ritmul foarte bun al creșterii economice, țara noastră se confruntă și cu o serie de neajunsuri sau dezechilibre, cum ar fi dinamica regresivă a investițiilor străine directe, dar și adâncirea în continuare a deficitului balanței comerciale. În acest sens, el a amintit că inițiativa Guvernului de înființare a unui task-force pe tema atragerii de investiții străine directe, este binevenită, fiind necesară în același timp și o strategie de creștere a exporturilor, pe linia avantajelor competitive de care dispune România. 

„Evaluăm optimist perspectivele economice, dar și prudent, cu precădere pe latura financiară. Sunt deosebit de importante stabilitatea monetară, consolidarea cadrului fiscal-bugetar și reducerea dezechilibrelor externe. Suntem încrezători dar trebuie să fim și realiști, în egală măsură, să înțelegem cât de important este să apăsăm pedala reformelor structurale, pentru a ne asigura că ieșim din criză mai întăriți decât înainte de declanșarea pandemiei”, a mai spus el. 

Mai mult, Cosmin Marinescu a declarat că, pentru România, este esențial Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflat în prezent în ultima etapă de negocieri cu Comisia Europeană. Potrivit acestuia, fondurile europene consistente pe care le avem la dispoziție, atât în PNRR, cât și prin cadrul financiar multianual, pot susține modernizarea României chiar pentru următoarele decenii.

„Trebuie să fim conștienți că mecanismul de redresare și reziliență se confruntă și cu unele provocări, deloc simple și care nu sunt doar naționale. În ceea ce ne privește, avem de înfruntat o provocare cheie. Este provocarea de ordin cantitativ, cea care decurge din implementarea unui volum de investiții fără precedent, într-un orizont de timp de doar 5 ani, în condițiile în care economia noastră se confruntă, totuși, cu un angrenaj deficitar de forță de muncă, furnizori și chiar mijloace tehnice”, a menționat acesta. 

Totodată, consilierul prezidențial a explicat că această provocare cantitativă ține de capacitatea de a comprima, în doar câțiva ani, utilizarea unui volum imens de fonduri europene, ceea ce implică resurse umane, furnizori, contractori, achiziții, auditare, plăți ș.a.m.d., mai ales în condițiile suprapunerii PNRR și a cadrului financiar multianual.

Conform acestuia,  forța mediului privat este deosebit de importantă în implementarea proiectelor pe care statul le are în plan în următorii ani. Mobilizarea mediului de afaceri și capacitatea administrativă a autorităților sunt factori hotărâtori în asigurarea succesului. 

„Reformele sunt esențiale iar PNRR are o dublă miză: miza investițiilor și miza reformelor. Una fără cealaltă nu ne ajută decât temporar. Doar conjugate, aceste două mize asigură „pachetul complet” al rezilienței și al dezvoltării. Momentul în care ne aflăm nu reprezintă doar o provocare în planul dezvoltării, prin infrastructura de transport, energie regenerabilă, digitalizare, investiții în sănătate și educație. PNRR este ocazia oportună de a reveni asupra unor reforme amânate nejustificat de-a lungul anilor”, a scris el. 

Acesta a punctat că este nevoie de reforme în sănătate și educație, în sistemul fiscal, și sunt esențiale disciplina bugetară și financiară, precum și guvernanța eficientă a companiilor de stat, fiind evident faptul că trebuie recâștigate credibilitatea și sustenabilitatea sistemelor publice la nivelul cetățeanului.

În final, Marinescu a amintit că redresarea economică și revenirea la normalitate necesită în continuare eforturi, care să fie bazate pe dialog, parteneriat și, neapărat, bună credință.

„Administraţia Prezidenţială apreciază dialogul și deschiderea în relaţia dintre mediul de afaceri și autorităţile statului, pe tot parcursul acestui an de criză și pandemie, și încurajăm în continuare comunicarea și cooperarea dintre partenerii sociali și autorități. Numai astfel putem spera într-o abordare constructivă, bazată pe responsabilitate pentru viitor. „România investește”, „România se reformează” – acestea trebuie să fie cuvintele cheie pe agenda tuturor celor care doresc o Românie modernă, europeană și prosperă”, a conchis consilierul prezidențial.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.