Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a semnat protocoale de colaborare cu Parchetul European (EPPO), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF), prin care instituțiile de anchetă primesc acces direct și complet la baza de date MySMIS, sistemul informatic care gestionează proiectele finanțate din fonduri europene, informează ministrul Dragoș Pîslaru, într-un comunicat pe Facebook.

Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, măsura are ca scop accelerarea investigațiilor și consolidarea controlului asupra utilizării banilor europeni, prin eliminarea etapelor birocratice care întârziau până acum verificările.

„Orice suspiciune de fraudă sau o neregulă într-un proiect finanțat din bani europeni poate fi acum investigată fără nicio întârziere sau încetinire birocratică. Anchetatorii au la dispoziție traseul complet al banilor: de la contractare până la ultima plată”, a transmis ministrul într-o postare publicată luni. 

MySMIS include datele relevante privind proiectele finanțate din politica de coeziune, precum beneficiarii, contractele, plățile efectuate, indicatorii de performanță și stadiul implementării. Prin accesul direct la sistem, procurorii și structurile de control vor putea verifica în timp real evoluția proiectelor, fără intermedieri administrative.

Ministerul subliniază că măsura urmărește atât creșterea transparenței, cât și întărirea mecanismelor de prevenire a fraudelor, în contextul în care fondurile europene reprezintă resurse publice esențiale pentru investiții în infrastructură, educație sau sănătate.

„Banii europeni sunt bani publici, iar fiecare euro furat sau folosit incorect înseamnă mai puține spitale, mai puține școli, mai puțină infrastructură pentru oameni”, a precizat Dragoș Pîslaru.

Potrivit acestuia, deschiderea completă a datelor către instituțiile responsabile de investigarea fraudelor face parte dintr-o direcție mai amplă de consolidare a transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor europene, accentul fiind pus nu doar pe nivelul de absorbție, ci și pe modul în care sunt utilizați banii.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat vineri că amânarea unei decizii a Curții Constituționale privind legea pensiilor magistraților poate duce la pierderea a peste 230 de milioane de euro din fondurile alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Într-o scrisoare transmisă vineri Curții Constituționale, șeful Guvernului arată că ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, a fost informat de oficialii Comisiei Europene, în cadrul unei întâlniri formale, că Bruxelles-ul consideră neîndeplinit jalonul referitor la reforma pensiilor speciale. Potrivit premierului, consecința directă ar fi pierderea de către România a sumei de 231 de milioane de euro din PNRR.

Ilie Bolojan precizează însă că Executivul european nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatul evaluării înainte de data de 11 februarie 2026.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, se arată în scrisoarea citată.

Premierul mai menționează că a decis să informeze Curtea Constituțională în acest context „al necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Anterior, miercuri seară, Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria că unul dintre jaloanele esențiale pentru absorbția fondurilor europene este legat de pensiile magistraților.

„În condiţiile în care nu se va lua o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem aceşti bani este foarte mare. Şi cred că fiecare instituţie trebuie să fie informată cu privire la consecinţele unor anumite decizii. Pentru noi este important să închidem toate aspectele care ţin de aceste clarificări, pentru că avem de încasat 2,6 miliarde de euro”, a afirmat premierul.

Curtea Constituțională a amânat pe 16 ianuarie, pentru a patra oară, pronunțarea asupra obiecției de neconstituționalitate privind Legea pensiilor speciale ale magistraților, stabilind un nou termen pentru 11 februarie 2026.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în decizia CCR.

„România reușește: Peste 375 milioane euro investiți în cipurile viitorului! Am atins o bornă importantă pentru industria tehnologică din țara noastră!  România a îndeplinit oficial Ținta 267 din PNRR, asigurând finanțarea pentru dezvoltarea semiconductorilor și a procesoarelor cu consum redus de energie”, a transmis Ministerul într-o postare pe Facebook.

Potrivit Ministerului Economiei, reușita este susținută de cifre clare: peste 375 de milioane de euro reprezintă investițiile totale angajate prin fonduri europene:

• au fost semnate 23 de contracte de finanțare (3 pentru participanți direcți și 20 pentru participanți indirecți);
• în luna decembrie 2025 au fost efectuate plăți de 112 milioane de lei către beneficiari;
• companii precum Robert Bosch, NXP Semiconductors și Aumovio Technologies au primit deja primele fonduri pentru implementarea proiectelor strategice.

„România își confirmă astfel rolul de partener esențial în industria microelectronicii la nivel european”, a subliniat Ministerul.