Președintele Consiliului European, Charles Michel, este de părere că instituțiile UE trebuie să completeze măsurile pe termen scurt pentru sporirea competitivității economiei europene cu măsuri pe termen lung în trei domenii, respectiv investiții, inovare și comerț, liderii din statele membre așteptând propunerile Comisiei Europene în acest sens înainte de reuniunea din 23-24 martie. 

Consecințele economice ale războiului din Ucraina ne-au obligat să ne punem întrebările corecte cu privire la competitivitatea economiei noastre, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Un singur exemplu pentru a ilustra provocarea: deficitul comercial al UE în domeniul energiei. În 2022, acesta a reprezentat aproximativ 4% din PIB-ul nostru, față de 1,7 % în 2021, în timp ce Statele Unite au înregistrat un excedent de trei ori mai mare în aceeași perioadă. Exportul de energie al Statelor Unite a crescut cu 60% în 2022. În decembrie anul trecut, Consiliul European a solicitat Comisiei să prezinte modalități de a ajuta industria noastră să impulsioneze tranziția ecologică și digitală, în special în contextul unor intervenții mai bine direcționate ale statului, inclusiv din partea Statelor Unite. Și am decis asupra direcțiilor noastre de acțiune pe termen scurt. În primul rând, relaxarea regimului ajutoarelor de stat într-un mod țintit și limitat în timp, dublată de o mai mare flexibilitate în utilizarea tuturor mijloacelor financiare existente. Al doilea punct, simplificarea condițiilor de lucru pentru întreprinderile noastre prin simplificarea procedurilor și autorizațiilor. Și, în al treilea rând, intensificarea formării și reconversiei profesionale pentru a oferi sectoarelor noastre viitoare profesioniștii de care au nevoie cu disperare. Dar, doamnelor și domnilor, trebuie să acționăm și pe termen lung, deoarece nu putem permite ca măsurile pe termen scurt să submineze strategia noastră pe termen lung. Și aceasta este exact, exact dezbaterea pe care o vom avea săptămâna viitoare la următorul Consiliu European privind competitivitatea economiei europene. Și așteptăm mâine propunerile solicitate de la Comisie”, a declarat Charles Michel, miercuri, în plenul Parlamentului European. 

Comisia Europeană urmează să prezinte în această săptămână două propuneri legislative pe care se fundamentează Planul Industrial pentru Pactul Verde, adică Legea privind Emisiile Nete Zero și Legea privind Materiile Prime Critice.

Planul, prezentat de Comisie la 1 februarie, urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru creșterea capacității de producție a UE în ceea ce privește tehnologiile și produsele cu zero emisii nete necesare pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă.

Acesta se bazează pe inițiativele anterioare și se sprijină pe punctele forte ale pieței unice a UE, completând eforturile în curs de desfășurare în cadrul programului și al programului REPowerEU, care urmărește eliminarea dependenței de combustibilii fosili din Rusia și accelerarea tranziției ecologice.

Citiți și Ursula von der Leyen, în plenul PE: Trebuie să devenim mai buni în cultivarea propriei noastre industrii de tehnologii curate

În ceea ce privește investițiile, șeful Consiliului European a arătat că există un decalaj de 2% din PIB între UE și SUA, iar capitalizarea bursieră a UE este mai puțin de jumătate din cea a SUA, ca proporție din PIB. Totuși, există o soluție pentru a reduce acest decalaj și a ajuta companiile europene, în special IMM-urile, să găsească mai ușor capitalul necesar investițiilor în inovare, a precizat Michel.

„Există o soluție, care se numește Uniunea Piețelor de Capital, un proiect ale cărui baze au fost puse în urmă cu aproape 10 ani. Iar acum este crucial să accelerăm activitatea efectivă pentru a duce la bun sfârșit acest proiect esențial, pentru a ne finanța economia, pentru a crea locuri de muncă și pentru a asigura bunăstarea tuturor europenilor pentru decenii de acum încolo.”

Referitor la inovare, președintele Consiliului European a amintit că obiectivul stabilit de Strategia de la Lisabona privind mobilizarea a 3% din PIB-ul UE pentru capacitățile de inovare nu a fost îndeplinit și este necesară o discuție în această privință. 

„Trebuie să facem mai mult, trebuie să o facem mai bine, iar acest lucru va face cu siguranță parte din dezbaterea care va avea loc în Consiliu în această săptămână. Vedem, de exemplu, dacă ne referim la platformele digitale, că 90% din capitalul celor mai mari 70 de companii din lume se află în Statele Unite și China: acest lucru arată proporția redusă a capacității Uniunii Europene de a se dezvolta în sectoare care sunt totuși esențiale pentru viitorul nostru comun”, a mai spus Michel.

În cele din urmă, în ceea ce privește comerțul, Michel a subliniat că de foarte mulți ani, acesta a fost „un bun sacru” pentru Uniunea Europeană, „un motor puternic al prosperității, al capacității de a genera dezvoltare și de a îmbunătăți condițiile de trai pentru concetățenii noștri”. În prezent, a atras atenția, se poate observa că „deși suntem în “Liga Campionilor” în ceea ce privește negocierea acordurilor comerciale, ne este din ce în ce mai greu să ne asigurăm că acestea sunt puse în aplicare”. „Astfel, începând cu 2006, din cele 14 acorduri comerciale încheiate, marea majoritate fie au intrat în vigoare în mod provizoriu și nu definitiv, fie intrarea lor în vigoare a rămas în impas. În lunile următoare, în ceea ce privește Mercosur, Chile și Mexic, de exemplu, va trebui să facem o serie de alegeri. Va trebui să înfruntăm adevărul”, a spus înaltul oficial european.

În opinia sa, există două probleme legate de politica comercială pentru viitor a UE, respectiv metoda de luare a deciziilor și fondul acordurilor comerciale.

Prima se referă la metoda noastră de luare a deciziilor: nu numai la metoda noastră de negociere, ci și la capacitatea de a ne asigura că societățile noastre, toți actorii direct implicați, se pot simți implicați în proces, adică să lucrăm pentru mai multă transparență, pentru mai multă încredere. Un bun exemplu în acest sens este Brexitul, care a fost o oportunitate de a mobiliza, fără nicio agendă ascunsă, în deplină transparență, toate informațiile pentru Parlamentul European, pentru parlamentele naționale, pentru societatea civilă și pentru actorii economici, și cu privire la care a fost posibil să lucrăm rapid și, cred eu, să lucrăm bine. Acest exemplu ar trebui, fără îndoială, să ne inspire pentru viitor în ceea ce privește metoda.

Al doilea subiect este fondul. Știu foarte bine că există o dorință generoasă și sinceră de a rezolva multe dintre problemele lumii prin acorduri comerciale. Dar poate că ar trebui să ne gândim că trebuie făcute alegeri. În ceea ce mă privește, cred că un acord comercial trebuie să contribuie în primul rând la îmbunătățirea și consolidarea relațiilor comerciale – uneori avem tendința de a uita că acesta este unul dintre obiectivele unui acord comercial. De asemenea, ar trebui să ducă la mai mult sprijin în lume pentru standardele înalte pe care le dorim, de exemplu pentru condițiile de muncă sau pentru condițiile de mediu. Uneori acceptăm prea mult, acceptăm lucruri greșite; poate că ar trebui să avem această dezbatere democratică. Nu există nicio îndoială că Parlamentul European are un rol major de jucat în această privință”, a explicat Charles Michel.