Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

”Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ”un dialog rezonabil este necesar” astfel încât ”emoţia să scadă”.

Ministrul de externe rus a fost primul care s-a adresat presei după reuniunea desfășurată la Hotelul Wilson din Geneva.

”Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ”un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură. Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie, informează Agerpres.

Deși a indicat că Rusia nu are pretenții asupra unor zone de influență, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei, diplomaţia rusă a ales chiar această zi a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

De cealaltă parte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.

După discuţii ”sincere şi substanţiale” desfăşurate la Genera cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Blinken a confirmat la conferinţa de presă ulterioară acestei întrevederi că săptămâna viitoare Washingtonul va prezenta Moscovei ”idei” sub forma unor răspunsuri scrise.

Totuşi, el nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns la cererile foarte precise şi detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului asupra arhitecturii de securitate în Europa.

“Aceasta nu a fost o negociere, ci un schimb sincer de preocupări și idei. I-am spus clar ministrului Lavrov că există anumite chestiuni și principii fundamentale pe care Statele Unite și partenerii și aliații noștri se angajează să le apere. (…) a auzit de la noi și de la mine ceea ce pentru noi este o regulă inviolabilă: nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa“, a spus Blinken, conform declarațiilor furnizate de Departamentul de Stat.

In my meeting with Foreign Minister Lavrov today, I stressed that Russia has two choices: Diplomacy and de-escalation or massive costs to Russia. Our strong preference is to pursue the path of diplomacy. pic.twitter.com/k7RT5qLzXJ

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) January 21, 2022

Șeful Departamentului de Stat a mai arătat că a discutat cu Lavrov despre “calea de urmat” și a subliniat că Rusia are două opțiuni, “calea diplomației, care poate duce la pace și securitate, sau calea care va duce doar la conflict, consecințe grave și condamnare internațională”.

“Statele Unite și aliații și partenerii noștri din Europa sunt pregătiți să întâmpine Rusia pe oricare dintre cele două căi și vom continua să fim alături de Ucraina“, a adăugat el, precizând că se va întoarce la Washington pentru consultări cu președintele Biden, cu echipa de securitate națională a administrației SUA, cu membrii Congresului și cu aliații și partenerii SUA.

Antony Blinken și Serghei Lavrov s-au întâlnit la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză. 

Șeful diplomației americane s-a prezentat la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea Ucrainei și a anunțat deblocarea unui ajutor de securitate de 200 de milioane de dolari, dar și la Berlin.

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a apreciat că ”cea mai rațională metodă” de a rezolva criza de la granița ucraineană este prin ”diplomație și discuții serioase”, iar o invazie a Rusiei în Ucraina, în legătură cu care speră să se înșele, va avea ”consecințe teribile”.

Într-un interviu pentru Associated Press, citat de Digi24, acordat în ajunul prezentării priorităților sale pentru 2022 în fața celor 193 de națiuni membre ale ONU, Antonio Guterres și-a exprimat îngrijorarea pentru situația actuală globală, despre care crede că este mai rea decât acum cinci ani din cauza pandemiei de COVID-19, a crizei climatice și a tensiunilor geopolitice care se fac răspunzătoare pentru declanșarea conflictelor în mai multe zone pe glob.

Acesta a menționat că apelul său la pace, lansat în prima zi a primului său mandat în fruntea Națiunilor Unite, la 1 ianuarie 2017, și prioritățile pe care le-a detaliat atunci, și anume prevenirea conflictelor și abordarea inegalităților globale și a crizei climatice, nu s-au schimbat.

”Secretarul general al ONU nu are nicio putere. Noi putem doar influența, convinge, media, dar nu am nicio putere”, a explicat Guterres care sunt limitele postului pe care îl deține, despre care credea înainte de a-l prelua că oferă oportunitatea ”de a construi poduri în vederea identificării unor soluții care să fie în beneficiul tuturor celor implicați”.

Guterres a evidenția trei priorități imediate care ”mă preocupă enorm”:

• lipsa vaccinărilor în mari părți ale lumii, în special în Africa;
• necesitatea de a reduce emisiile cu 45% în acest deceniu pentru a atinge obiectivul de menținere a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
• situația financiară ”extrem de nedreaptă” din lume, care favorizează țările bogate.

”Avem nevoie de o reformă profundă în sistemul nostru financiar internațional pentru a ne asigura că există mai multă dreptate în modul în care sunt disponibile resursele pentru a permite ca redresarea să fie posibilă peste tot”, a subliniat oficialul ONU.

Referitor la o altă problemă majoră, Guterres a subliniat că poporul afgan nu poate fi pedepsit colectiv pentru ”lucrurile greșite care sunt făcute de talibani”, astfel că este absolut esențial să se mărească masiv ajutorul umanitar ”pentru că afganii se află într-o situație disperată, cu riscuri de moarte prin foamete” și boli, într-o iarnă friguroasă cu COVID-19.

”Mai mult de jumătate din populație are nevoie disperată de ajutor umanitar”, a spus el, iar banii trebuie injectați în economie pentru a asigura funcționarea băncilor afgane și pentru ca medicii, profesorii, inginerii și alți lucrători să fie plătiți pentru a preveni colapsul economic al țării.

Fostul prim-ministru al Portugaliei și fost Înalt Comisar al ONU pentru refugiaţi,Antonio Guterres a preluat ștafeta de la Ban Ki-moon pe data de 1 ianuarie 2017. 

Președintele Klaus Iohannis a decis vineri convocarea unei ședințe Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pe tema situației de securitate în zona extinsă a Mării Negre și pe flancul estic al NATO.

Reuniunea CSAT, anunțată de Administrația Prezidențială, va avea loc miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni.

“Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: Situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO; Măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”, a transmis sursa citată.

Anunțul convocării CSAT vine după ce președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit vineri la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO.

Între timp, garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză. 

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.