Connect with us

CONSILIUL UE

Consiliul UE a decis să acorde Ucrainei asistență suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Consiliul UE a adoptat astăzi, 20 septembrie,  în mod formal decizia de a acorda Ucrainei asistență macrofinanciară suplimentară în valoare de 5 miliarde de euro, în regim de urgență, se arată în comunicatul oficial.

La 9 septembrie, în cadrul reuniunii informale a Consiliului ECOFIN de la Praga, miniștrii de finanțe din UE au convenit asupra unei declarații în sprijinul acordării acestei asistențe suplimentare în valoare de 5 miliarde de euro pentru Ucraina. Astăzi, decizia privind acordarea acestei asistențe suplimentare a fost adoptată în mod formal, după ce etapele formale necesare au fost finalizate în doar 11 zile.

Această asistență financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de UE Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal și al apărării.

„Uniunea Europeană este alături de Ucraina. Ne îndeplinim promisiunile și contribuim la asigurarea faptului că statul ucrainean și infrastructura sa esențială pot să funcționeze în continuare în pofida războiului de agresiune al Rusiei. În cadrul următoarelor reuniuni ale Consiliului ECOFIN, voi pleda pentru un acord rapid privind punerea la dispoziție a restului de 3 miliarde EUR, sumă pentru care trebuie să convenim, de asemenea, asupra repartizării în împrumuturi și granturi”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul finanțelor al Cehiei

Această asistență macrofinanciară în valoare de 5 miliarde de euro va fi acordată Ucrainei sub forma unor împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de avantajoase. Este cea de a doua etapă a punerii în aplicare a întregii asistențe macrofinanciare excepționale din partea Uniunii planificate pentru Ucraina, în valoare de până la 9 miliarde de euro, anunțată de Comisia Europeană în comunicarea sa din 18 mai 2022 și aprobată de Consiliul European din 23-24 iunie 2022.

În plus, decizia adoptată astăzi oferă bugetului UE mijloacele necesare pentru a absorbi riscul de pierderi legate de aceste împrumuturi suplimentare, precum și de împrumutul în valoare de 1 miliard de euro, adoptat la 12 iulie 2022. Acesta din urmă a fost plătit integral în două tranșe, la 1 și 2 august 2022.


Acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, apropie Ucraina de UE. Pe lângă promovarea unor legături politice mai strânse, a unor legături economice mai solide și a respectării valorilor comune, acordul a furnizat un cadru pentru urmărirea unui program ambițios de reforme, axat pe combaterea corupției, pe un sistem judiciar independent, pe statul de drept, precum și pe un climat de afaceri mai bun. UE a demonstrat un sprijin continuu pentru aceste reforme, care sunt esențiale pentru atragerea de investiții, stimularea productivității și ridicarea nivelului de trai pe termen mediu.

Printre alte instrumente de sprijin, în perioada 2014-2022, UE a sprijinit Ucraina prin intermediul mai multor operațiuni consecutive de asistență macrofinanciară (AMF), care au depășit 7 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi.

Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a cauzat Ucrainei o pierdere a accesului pe piață și o scădere drastică a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ.

Asistența macrofinanciară excepțională suplimentară din partea Uniunii, în valoare de până la 5 miliarde de euro, acordată în temeiul acestei decizii este destinată să sprijine stabilizarea macrofinanciară a Ucrainei, să consolideze reziliența imediată a țării și să susțină capacitatea acesteia de redresare, contribuind astfel la sustenabilitatea datoriei publice a Ucrainei și la capacitatea acesteia de a fi, în cele din urmă, în măsură să își respecte obligațiile financiare.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul JAI: Germania și Franța nu înțeleg poziția Austriei și anunță că vor vota aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022

Franța și Germania susțin aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul de liberă circulație Schengen, au declarat miniștrii de interne ai celor două țări la sosirea la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, întrunire ce are pe agendă, în premieră, o decizie privind extinderea spațiului Schengen prin intrarea celor trei țări în spațiul de liberă circulație, în timp ce Austria se opune României și Bulgariei, iar Olanda se opune Bulgariei.

”Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser (foto) jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană, potrivit Digi24.

Ea a adăugat: ”Noi vom sprijini Croaţia, România şi Bulgaria, pe toate trei”.

La rândul său, ministrul de interne francez Gerald Darmanin s-a pronunţat în favoarea intrării în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner (foto) a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI, după ce anterior ministrul român de interne, Lucian Bode, precizase că va discuta cu omologul austriac, subliniind că mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

“Bulgaria și România sunt pregătite din punct de vedere tehnic să adere la Spațiul Schengen. Au făcut ceea ce le-am cerut și chiar mai mult decât ce le-am cerut, sunt pregătite”, a spus Schinas.

Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Citiți și Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

În ciuda opoziției Austriei, care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației, decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie. 

Pe agenda Consiliului JAI figurează punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”, precum şi un punct similar referitor la Croaţia.

Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România va cere organizarea unui vot pentru aderarea țării la spațiul de liberă circulație Schengen, joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, subliniind că țara noastră este susținută de toate țările și instituțiile UE, cu excepția Austriei, și că starea de incertitudine nu mai poate continua.

Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.

În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți au continuat presiunile la adresa Austriei pentru ca Viena să își schimbe punctul de vedere.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie

Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu pentru reducerea emisiilor în domeniul aviației

Published

on

© European Union, 2012

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la revizuirea normelor sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) aplicabile sectorului aviației.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, acordul asigură faptul că aviația contribuie la obiectivele UE de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris.

Potrivit acestuia, EU ETS se va aplica pentru zborurile intraeuropene (inclusiv pentru zborurile cu plecare spre Regatul Unit și Elveția), în timp ce CORSIA se va aplica pentru zborurile extraeuropene către și dinspre țările terțe participante la CORSIA (“clean cut”) din 2022 până în 2027. Atunci când emisiile generate de zborurile către și dinspre țări din afara Spațiului Economic European vor atinge niveluri mai mari de 85% din nivelurile din 2019, acestea vor trebui să fie compensate cu credite de carbon corespunzătoare, investite în reducerea emisiilor în țările participante la CORSIA.

Consiliul și Parlamentul au convenit ca, după cea de-a 42-a Adunare a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI, care a elaborat CORSIA) din 2025, Comisia să evalueze dacă punerea în aplicare a CORSIA de către operatori este suficientă pentru a reduce emisiile din aviație, având în vedere obiectivul Acordului de la Paris. În cazul în care CORSIA își atinge obiectivele, Comisia va prezenta Consiliului și Parlamentului o propunere de prelungire a reducerii drastice a emisiilor. În cazul în care CORSIA nu este suficientă, Comisia va prezenta o propunere de extindere a domeniului de aplicare al ETS la toate zborurile cu plecare din SEE.

Transparența datelor privind emisiile CORSIA va fi îmbunătățită începând de anul viitor, în timp ce vor fi incluse garanții pentru a proteja informațiile sensibile din punct de vedere comercial.

Co-legislatorii au convenit să elimine treptat cotele de emisii gratuite pentru sectorul aviației, după cum urmează: 25% în 2024, 50% în 2025 și 100% din 2026. Aceasta înseamnă că certificatele vor fi scoase integral la licitație începând cu 2026. În ceea ce privește utilizarea veniturilor, co-legiuitorii au convenit să transfere 5 milioane de certificate de emisii din sectorul aviației către fondul de inovare.

Consiliul și Parlamentul au convenit, de asemenea, să pună deoparte 20 de milioane de certificate gratuite pentru a stimula introducerea combustibililor care, pe termen scurt, reprezintă o cale promițătoare pentru decarbonizarea aviației.

Co-legislatorii au convenit că toți combustibilii eligibili în cadrul RefuelEU, cu excepția combustibililor derivați din combustibili fosili, vor fi eligibili pentru certificatele de combustibil sustenabil pentru aviație (SAF).

Mecanismul va fi în vigoare până în 2030. Insulele mici, aeroporturile mici și regiunile ultraperiferice vor putea acoperi diferența de preț dintre kerosen și combustibilii eligibili cu 100% din cotele SAF, pentru a asigura disponibilitatea combustibililor eligibili în aceste locații cu constrângeri specifice în materie de aprovizionare.

Pentru toate celelalte aeroporturi, acoperirea diferenței de preț va fi ajustată în funcție de tipul de combustibil:

  • 95% pentru combustibilii regenerabili de origine nebiologică (RFNBO);
  • 70% pentru biocombustibilii avansați;
  • 50% pentru alți carburanți eligibili.

Efectele non-CO2 asupra climei cauzate de aviație sunt cel puțin la fel de importante ca și impactul exclusiv al CO2. Acordul prevede că, începând din 2025, Comisia va pune în aplicare un sistem de monitorizare, raportare și verificare (MRV) pentru efectele non-CO2 din aviație. Până în 2027, Comisia va prezenta un raport bazat pe MRV și, până în 2028, după o evaluare a impactului, Comisia va face o propunere pentru a aborda efectele non-CO2.

În plus, acordul ia în considerare circumstanțele geografice specifice și, în acest context, propune derogări limitate pentru regiunile ultraperiferice.

Acordul politic provizoriu va fi acum adoptat în mod oficial de către Consiliu și Parlament.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Agenda digitală, una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului UE, aflată pe final de mandat. Statele membre, poziție comună cu privire la reglementarea inteligenței artificiale

Published

on

Agenda digitală a fost una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene, aflată pe final, miniștrii europeni reunindu-se marți în cadrul Consiliului Telecomunicații pentru a discuta despre reglementarea inteligenței artificiale, extinderea identității electronice, educația digitală și echipamentele IT pentru Ucraina.

”În timpul președinției am lucrat la o serie de propuneri legislative nesoluționate. Sunt foarte mulțumit de faptul că, datorită activității excelente a diplomaților noștri, am reușit să ajungem la un acord unanim între toate statele membre cu privire la două dintre ele, lucru confirmat de miniștri”, a declarat viceprim-ministrul pentru digitalizare, Ivan Bartos, care a prezidat reuniunea Consiliului Telecomunicații, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Miniștrii au aprobat acordul Consiliului UE cu privire la textul unei propuneri de regulament privind inteligența artificială (Actul privind IA). Aceasta este prima legislație europeană globală care abordează utilizarea tehnologiilor bazate pe IA. 

Intenția este de a se asigura că aceste sisteme sunt dezvoltate și funcționează în conformitate cu drepturile omului și cu valorile Uniunii Europene, cum ar fi dreptul la viață privată, fiabilitatea și transparența.

Printre altele, propunerea UE interzice complet utilizarea anumitor tehnologii, cum ar fi sistemele de scoring social (așa cum se întâmplă în China) și sistemele care utilizează tehnici subliminale. Propunerea președinției cehe a Consiliului UE aduce, de asemenea, o serie de măsuri de sprijin pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector în Europa.

În timpul președinției cehe s-a produs o schimbare fundamentală în ceea ce privește propunerea privind identitatea electronică (eIDAS2). Propunerea are ca scop să faciliteze și să facă mai sigură și mai ușoară utilizarea identităților digitale de către cetățenii și întreprinderile din întreaga UE pentru a comunica cu statul și, de asemenea, pentru a utiliza serviciile comerciale. Propunerea introduce un portofel digital pe care cetățenii îl vor putea utiliza sub forma unei aplicații mobile.

Viitoarea aplicație va facilita rezolvarea diverselor chestiuni cu autoritățile sau cu întreprinderile din întreaga UE. În același timp, utilizatorii vor putea încărca în aplicație o serie de alte documente, cum ar fi permise de conducere, certificate de studii și calificări. Forma digitală a acestor documente va fi echivalentă cu versiunile lor pe hârtie. Consiliul UE, împreună cu Parlamentul European și Comisia Europeană, trebuie acum să convină asupra formei finale a celor două propuneri.

Miniștrii au discutat, de asemenea, la Bruxelles, subiectul educației digitale. Potrivit ultimelor rezultate ale indicelui DESI, doar 54% din populația adultă europeană a dobândit competențe digitale de bază, iar UE se confruntă, de asemenea, cu un deficit uriaș de experți IT, în special în domeniul securității cibernetice. Prin urmare, miniștrii au discutat despre modul în care se poate inversa această tendință.

”Problema competențelor digitale este absolut esențială pentru capacitatea noastră de a profita pe deplin de avantajele transformării digitale. Utilizând resursele financiare din programele europene, anul viitor vom acorda prioritate acestui domeniu în Cehia. De exemplu, intenționăm să dezvoltăm o cooperare puternică cu sectorul privat și cu organizațiile non-profit”, a adăugat Ivan Bartos.

În prezența virtuală a ministrului adjunct pentru digitalizare al Ucrainei, Valerya Ionan, miniștrii și Comisia Europeană au discutat despre măsurile actuale de sprijinire a Ucrainei în ceea ce privește furnizarea de echipamente IT și cooperarea în domeniul educației digitale.

Președinția cehă a reușit să finalizeze două propuneri fără caracter legislativ, care au fost aprobate în mod oficial astăzi în cadrul Consiliului. Prima este agenda de politici pentru deceniul digital 2030, care stabilește obiectivele pentru transformarea digitală a UE până în 2030.

Aceste obiective acoperă educația digitală, conectivitatea, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale. A doua propunere aprobată este o Declarație europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, care ar trebui să ghideze atât legislatorii, cât și ONG-urile și întreprinderile private. Scopul declarației este de a crea un mediu digital centrat pe om, sigur și deschis.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA8 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ14 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu14 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga15 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA16 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan19 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN20 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN22 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending