Un acces mai bun la locuri de muncă durabile și de înaltă calitate poate ajuta persoanele cu dizabilități să obțină independență financiară și o mai mare incluziune socială. În concluziile aprobate astăzi privind promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin ocuparea forței de muncă, adaptări rezonabile și reinserție, Consiliul invită țările UE să ajute persoanele cu dizabilități să (re)intre pe piața muncii.

”În ultimii ani, UE a înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, după cum atestă directivele adoptate recent privind cardul european de dizabilități și cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilități. Concluziile de astăzi se bazează pe acest impuls, concentrându-se pe dreptul persoanelor cu dizabilități de a avea acces la locuri de muncă ca o cale către autonomia economică și incluziunea socială”, a subliniat Adam Kosa, ministru de stat maghiar pentru persoane cu dizabilități.

Strategia UE privind persoanele cu dizabilități recunoaște importanța locurilor de muncă de calitate în asigurarea independenței persoanelor cu dizabilități și a menținerii unei calități decente a vieții. În plus, angajatorii beneficiază, de asemenea, de pe urma angajării persoanelor cu dizabilități, deoarece locurile de muncă diverse pot avea un impact pozitiv asupra performanței și productivității angajaților.

Cu toate acestea, în 2021, doar aproximativ jumătate dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani cu dizabilități aveau un loc de muncă, comparativ cu aproape trei sferturi dintre persoanele fără dizabilități, femeile cu dizabilități fiind deosebit de afectate. În plus, atât femeile, cât și bărbații cu dizabilități câștigă în medie mai puțin decât cei fără dizabilități.

Consiliul invită statele membre să promoveze incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități prin:

• adoptarea de măsuri, inclusiv stabilirea de obiective naționale de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți ratele de ocupare a forței de muncă pentru persoanele cu dizabilități
• promovarea unei abordări nediscriminatorii în cadrul politicilor care să ia în considerare nevoile individuale
• consolidarea și promovarea accesului la serviciile sociale și de sprijin
• promovarea ocupării forței de muncă pe piața deschisă a forței de muncă, inclusiv prin promovarea egalității de tratament și sprijinirea regimurilor de lucru flexibile
• consolidarea, acolo unde este necesar, a cadrelor naționale privind adaptările rezonabile
• dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor de reabilitare
• îmbunătățirea colectării de date și a schimbului de bune practici

De asemenea, Consiliul solicită Comisiei să elaboreze un raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE privind persoanele cu dizabilități, precum și să monitorizeze situația ocupării forței de muncă de către persoanele cu dizabilități.

Consiliul UE invită statele membre să abordeze deficitul de forță de muncă prin sporirea sprijinului pentru formare și educație, în special pentru persoanele care sunt în prezent subreprezentate pe piața muncii.

Potrivit unui comunicat al instituției, combaterea deficitului de forță de muncă și de competențe este una dintre provocările-cheie ale timpurilor noastre, cu implicații asupra competitivității Uniunii Europene, creșterii durabile și favorabile incluziunii, capacității de inovare, coeziunii sociale și tranziției ecologice și digitale.

Penuria de forță de muncă și de competențe se accentuează în toate țările UE, ca urmare a schimbărilor demografice, a cererii de noi competențe și a condițiilor de muncă precare din anumite sectoare. Pe de altă parte, multe persoane de vârstă activă din Europa sunt inactive economic sau subocupate. Acesta este cazul în special al femeilor, al lucrătorilor slab calificați, al lucrătorilor în vârstă, al tinerilor, al persoanelor din minoritățile etnice și al persoanelor cu handicap. Consiliul invită țările UE să ajute aceste grupuri subreprezentate să aibă acces la locuri de muncă în domenii deficitare, inclusiv prin:

• oferirea de oportunități de perfecționare și recalificare în domenii în care există nevoi identificate pe piața forței de muncă;
• abordarea obstacolelor individuale și structurale în calea participării pe piața muncii;
• abordarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați și combaterea stereotipurilor de gen;
• promovarea unor condiții de muncă echitabile, decente și stabile;
• în cooperare cu Comisia, îmbunătățirea previziunilor privind forța de muncă și competențele.

„UE trebuie să abordeze problema deficitului de forță de muncă și de competențe dacă dorim să rămânem în avangarda competitivității, inovării și creșterii durabile. Măsurile propuse în concluziile de astăzi nu numai că vor contribui la soluționarea acestor deficite, ci vor permite și grupurilor subreprezentate să aibă acces pe piața muncii și să își sporească autonomia economică”, a decșarat Márton Nagy, ministrul ungar al economiei. 

La 20 martie 2024, Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe și propune să colaboreze cu statele membre și cu partenerii sociali pentru a aborda aceste probleme în lunile și anii următori. Decizia vine în contextul în care, de aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre.

Aceste deficite sunt determinate de schimbările demografice, de cererea de noi competențe legate de evoluțiile tehnologice și de dubla tranziție, de dorința UE de a-și dezvolta în continuare propriile sectoare industriale, de nevoile de apărare și de securitate, precum și de provocările legate de condițiile de muncă în anumite sectoare și locații.

Pentru a consolida solidaritatea și capacitățile Uniunii Europene de a detecta, de a se pregăti și de a răspunde amenințărilor și incidentelor de securitate cibernetică, Consiliul UE a adoptat luni două noi acte legislative care fac parte din „pachetul” legislativ privind securitatea cibernetică, și anume „legea privind solidaritatea cibernetică” și o modificare specifică a legii privind securitatea cibernetică (CSA).

Potrivit comunicatului oficial, noua lege stabilește capacitățile UE pentru a face Europa mai rezistentă în fața amenințărilor cibernetice, consolidând în același timp mecanismele de cooperare. Aceasta instituie, printre altele, un „sistem de alertă privind securitatea cibernetică”, o infrastructură paneuropeană compusă din centre cibernetice naționale și transfrontaliere din întreaga UE.

Acestea sunt entități responsabile cu schimbul de informații și însărcinate cu detectarea amenințărilor cibernetice și cu luarea de măsuri în consecință. Centrele cibernetice vor utiliza tehnologii de ultimă generație, cum ar fi inteligența artificială (IA) și analiza avansată a datelor, pentru a detecta și partaja în timp util avertismente privind amenințările și incidentele cibernetice la nivel transfrontalier. Acestea vor consolida cadrul european existent și, în schimb, autoritățile și entitățile relevante vor putea răspunde mai eficient și mai eficace la incidentele de securitate cibernetică.

Noul regulament prevede, de asemenea, crearea unui mecanism de urgență în materie de securitate cibernetică pentru a spori gradul de pregătire și a consolida capacitățile de răspuns la incidente în UE.

Acesta va sprijini:

• acțiuni de pregătire, inclusiv testarea vulnerabilităților potențiale ale entităților din sectoarele extrem de critice (sănătate, transporturi, energie etc.), pe baza unor scenarii și metodologii de risc comune
• o nouă rezervă de securitate cibernetică a UE constând în servicii de răspuns la incidente din sectorul privat, gata să intervină la cererea unui stat membru sau a instituțiilor, organismelor și agențiilor UE, precum și a țărilor terțe asociate, în cazul unui incident de securitate cibernetică semnificativ sau la scară largă
• asistență tehnică reciprocă

În cele din urmă, noua lege stabilește un mecanism de revizuire a incidentelor pentru a evalua, printre altele, eficacitatea acțiunilor întreprinse în cadrul mecanismului de urgență cibernetică și utilizarea rezervei de securitate cibernetică, precum și contribuția acestui regulament la consolidarea poziției competitive a sectoarelor industriei și serviciilor.

Modificarea specifică a Legii privind securitatea cibernetică din 2019

Această modificare specifică vizează consolidarea rezilienței cibernetice a UE prin facilitarea adoptării viitoare a unor sisteme europene de certificare pentru așa-numitele „servicii de securitate gestionate”. Noua lege recunoaște importanța tot mai mare a serviciilor de securitate gestionate în prevenirea, detectarea, răspunsul și recuperarea în urma incidentelor de securitate cibernetică. Aceste servicii pot consta, de exemplu, în gestionarea incidentelor, teste de penetrare, audituri de securitate și consultanță legată de asistența tehnică.

În așteptarea rezultatelor evaluării CSA, această modificare specifică va permite instituirea unor sisteme europene de certificare pentru aceste servicii de securitate gestionate. Aceasta va contribui la creșterea calității și comparabilității acestora, la promovarea apariției unor furnizori de servicii de securitate cibernetică de încredere și la evitarea fragmentării pieței interne, având în vedere că unele state membre au început deja să adopte sisteme naționale de certificare pentru serviciile de securitate gestionate.

După semnarea lor de către președinții Consiliului și Parlamentului European, ambele acte legislative vor fi publicate în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni și vor intra în vigoare la 20 de zile de la această publicare.