Connect with us

ROMÂNIA

Consultări la nivel înalt în MAE cu liderii minorităților românești din Ucraina

Published

on

O delegație reprezentativă a liderilor minorității românești din Ucraina a avut la București, la 12 august 2021, o rundă de consultări cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculaescu, la invitația Ministerului Afacerilor Externe (MAE), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. Delegația include lideri ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

În cadrul consultărilor la sediul MAE a avut loc un schimb amplu de opinii privind impactul modificărilor legislației ucrainene asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și privind modalitățile eficiente și durabile de menținere a nivelului drepturilor etnicilor români, cu prioritate cel privind educația în limba maternă.

Secretarul de stat Dan Neculăescu a făcut o prezentare a acțiunilor întreprinse de România ca urmare a adoptării de noi reglementări legislative în Ucraina, inclusiv a stadiului negocierilor în vederea convenirii Protocolului de colaborare bilaterală româno-ucraineană în domeniul educației, a eforturilor părții române în vederea relansării activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, respectiv demersurilor MAE pentru inițierea negocierilor pentru încheierea unui  Acord cuprinzător privind  protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. Totodată, a subliniat că MAE a acționat consecvent pe lângă partea ucraineană atunci când au fost semnalate evoluții cu impact negativ asupra drepturilor etnicilor români.

De asemenea, secretarul de stat MAE a arătat că în dialogul bilateral cu autoritățile ucrainene partea română a reiterat constant așteptarea ca Ucraina să ofere o soluție cuprinzătoare la problema dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români.

Dan Neculăescu a luat notă de preocuparea reprezentanților minorității române față de proiectul unei noi legi ucrainene care vizează să reglementeze modalitatea de exercitare a drepturilor lor identitare și a reiterat poziția privind necesitatea consultării substanțiale a acestora în procesul de adoptare a actului normativ menționat. De asemenea, s-a referit la faptul că partea română a obținut în dialogul cu partea ucraineană recunoașterea identității dintre limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, care trebuie să fie reflectată la nivelul legislației și normelor ucrainene, respectiv să fie recunoscută inexistența așa-zisei “limbi moldovenești” .

Alte aspecte abordate au vizat perspectivele operaționalizării Institutului Cultural Român la Kiev și a filialei acestuia la Cernăuți, precum și înființarea unui birou consular la Ismail.

Reprezentanții minorității române au subliniat utilitatea și oportunitatea dialogului direct cu autoritățile de la București și au exprimat susținere pentru demersurile României de protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorității sale înrudite din Ucraina.

Acțiunea se înscrie în practica MAE de consultare periodică a reprezentanților minorității române din Ucraina cu privire la evoluțiile care privesc păstrarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, ultimul asemenea moment având loc la Cernăuți, la 28 mai 2021.

În cursul zilei de 12 august delegația liderilor minorității românești din Ucraina va mai avea întrevederi cu reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român și Ministerului Educației.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că, în contextul actual marcat de războiul din Ucraina, “trăim timpuri foarte complicate” şi “avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”.

“Celebrăm astăzi momentul istoric în care visul de secole al poporului nostru a devenit realitate. Cu emoţie şi recunoştinţă, evocăm amintirea celor care, însufleţiţi de patriotism şi conduşi de viziunea unei naţiuni moderne, au înfăptuit Unirea la Chişinău, la Cernăuţi, la Iaşi, la Alba-Iulia şi la Bucureşti. Valorile şi idealurile în care au crezut şi pentru care s-au jertfit înaintaşii noştri în Primul Război Mondial, pe Jiu, la Dragoslavele ori în bătăliile de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz sunt temelia României puternice. Aceste valori şi idealuri ne-au dat mereu forţa de a merge înainte, chiar şi în cele mai dificile vremuri. Însă tocmai astfel de puncte de cotitură ne arată care ne sunt adevăratele repere, clarifică diferenţa dintre bine şi rău şi ne determină să ne asumăm principiile în care credem. Dificultăţile ne întăresc şi dau semnificaţie mesajului Zilei noastre Naţionale peste generaţii, şi anume că, în momentele majore ale istoriei, noi, românii, suntem solidari, punem în valoare ceea ce ne uneşte şi devenim, împreună, mai puternici şi mai respectaţi”, a spus şeful statului, la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

 

El a subliniat contextul tensionat, provocat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, un stat independent şi suveran, care dă lumii întregi, de peste nouă luni, un “vibrant exemplu de luptă pentru apărarea libertăţii şi a democraţiei”.

“Războiul de la graniţele noastre a declanşat o criză de securitate, o criză energetică şi o criză umanitară şi a generat, totodată, o ascensiune a extremismelor şi a discursului urii. Trăim timpuri foarte complicate, care ne pun la încercare şi ne testează inclusiv sistemul de valori”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis.

El a spus că libertatea de mişcare, de gândire, de exprimare, egalitatea în faţa legii sunt atuuri uriaşe ale societăţilor democratice, care în vremuri tulburi capătă o semnificaţie şi mai puternică.

“Ştim cât de preţioase sunt toate acestea, dar mai ştim, şi prezentul ne demonstrează, că nu sunt nici universale, nici eterne. Sunt libertăţi şi drepturi care trebuie mereu promovate şi apărate, pentru că se câştigă foarte greu, dar se pot pierde infinit mai uşor. Avem, aşadar, mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele. Izolaţionismul şi teoriile populiste care clamează un fals naţionalism arhaic sunt perfide şi deopotrivă periculoase, pentru că găsesc teren fertil mai ales în timpuri dominate de crize profunde, aşa cum se întâmplă acum. Când oamenii se simt debusolaţi, apăsaţi de grijile prezentului, ei cad mai uşor pradă manipulării şi dezinformării”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a menţionat că, pe parcursul acestui an, România a demonstrat în numeroase ocazii că este un partener de încredere la nivelul Uniunii Europene, al NATO şi pe plan internaţional, prin demersurile întreprinse pentru sprijinirea Ucrainei, pentru apărarea Flancului Estic şi a regiunii Mării Negre, pentru consolidarea Alianţei Nord-Atlantice, dar şi pentru prevenirea unei crize alimentare globale.

“Beneficiem astăzi de cea mai înaltă garanţie de securitate posibilă, iar prezenţa trupelor NATO în România demonstrează şi întăreşte angajamentul aliaţilor de a apăra întregul nostru teritoriu în faţa oricăror potenţiale pericole sau agresiuni. Securitatea ţării noastre într-un climat geopolitic atât de imprevizibil reprezintă poate cel mai de preţ bun câştigat în ultimii 30 de ani”, a spus el.

Şeful statului le-a mulţumit militarilor români, dar şi trupelor din statele aliate care se află în România, pentru curajul şi devotamentul de care dau dovadă în fiecare zi.

Preşedintele Iohannis a conchis că forţa solidarităţii şi contribuţia fiecăruia dintre noi sunt fundamentale în atingerea obiectivelor majore ale societăţii.

“Suntem contemporani cu momente care vor defini, fără îndoială, istoria omenirii. Rănile provocate de pandemie nu s-au vindecat încă şi suntem, iată, nevoiţi să facem faţă altor crize grave: un război la graniţă, schimbări climatice accelerate, spectrul unei recesiuni globale. Însă şi alte generaţii au fost constrânse să treacă la rândul lor peste încercări cumplite şi au reuşit. Mesajul înfăptuirii Marii Unirii rămâne neschimbat şi astăzi. Forţa solidarităţii şi contribuţia fiecăruia dintre noi sunt fundamentale în atingerea obiectivelor majore ale societăţii! Stă în puterea noastră să construim ţara pe care ne-o dorim. Să păşim, aşadar, împreună pe acest drum, cu hotărâre şi încredere! La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”, a transmis Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

Published

on

© OSCE/ Flickr

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi la Consiliul Ministerial al OSCE, desfășurat în Polonia, la Łódź, contextul în care a subliniat că România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor ce se fac vinovați de atrocitățile comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea Consiliului Ministerial, desfășurat sub președinția poloneză, a oferit posibilitatea abordării principalelor teme de actualitate pentru securitatea în spațiul OSCE şi viitorul organizaţiei, în contextul celei mai mari crize din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.

În discursul său, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internațional, ca pilon fundamental al politicii externe a României.

A reiterat apelul către Federația Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

Ministrul Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi, atrocităţile comise de forțele armate ruse împotriva civililor și infrastructurii civile, inclusiv energetice, care continuă să șocheze comunitatea internațională.

Totodată, a subliniat sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova, puternic afectată de conflictul din Ucraina, amintind desfăşurarea celor trei Conferinţe Internaționale Ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format inițiat și co-prezidat de ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța.

Citiți și:
Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

Ministrul român a prezentat sprijinul cuprinzător oferit de țara noastră Republicii Moldova, respectiv pentru Ucraina – inclusiv prin sprijinirea celor peste 2.9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele României de la începutul războiului și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul țării noastre pentru activitatea OSCE pe palierul soluționării conflictelor prelungite, arătând că Federația Rusă a utilizat, în ultimele trei decenii, tactica proliferării acestui tip de conflicte în regiunea Mării Negre cu scopul de controlare și destabilizare a regiunii.

Astfel, șeful diplomației române a subliniat, și în acest context, poziţia principială a României de susținere pentru o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european.

De asemenea, a declarat sprijinul României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, precum şi pentru discuţiile recente dintre Armenia şi Azerbaidjan sub auspiciile UE. În acest cadru, a reiterat susținerea României pentru Capacitatea (misiunea) civilă de Monitorizare a UE în Armenia, la care participă și 4 experți români, misiune pe care a propus-o ministrul Aurescu după turneul diplomatic în Caucazul de Sud din iunie 2021, realizat împreună cu omologii lituanian și austriac, în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant J.Borrell.

Mulțumind pentru coordonarea strânsă cu Președinția poloneză, ministrul român a salutat continuarea mandatului ambasadorului Viorel Moșanu în calitate de reprezentant special pentru Caucazul de Sud al președintelui în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de către Macedonia de Nord, viitoarea Președinție-în-exercițiu a OSCE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA13 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.14 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA15 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE15 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending