Germania a declarat că are dovezi că hackerii sponsorizați de statul rus s-au aflat în spatele unui atac cibernetic „intolerabil” de anul trecut, în care mai multe site-uri web au fost deconectate, aparent ca răspuns la decizia Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina, relatează The Guardian.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că o anchetă a guvernului federal privind atacul cibernetic din 2023 asupra Partidului Social-Democrat (SPD) – parte a coaliției de guvernare din Germania și partidul cancelarului Olaf Scholz – tocmai s-a încheiat.

„Astăzi putem spune fără ambiguitate [că] putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciul de informații militare al Rusiei”, a declarat ea într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Australia. „Cu alte cuvinte, a fost un atac cibernetic rusesc sponsorizat de stat împotriva Germaniei, iar acest lucru este absolut intolerabil și inacceptabil și va avea consecințe”.

Grupul APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear sau Pawn Storm, a fost acuzat de zeci de atacuri cibernetice în țări din întreaga lume. Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie a descris unitatea ca fiind „un actor experimentat în materie de amenințări” care „a folosit instrumente precum X-Tunnel, X-Agent și CompuTrace pentru a pătrunde în rețelele țintă”.

Baerbock nu a oferit mai multe detalii despre atacul cibernetic împotriva SPD. Anul trecut, unitatea de răspuns în materie de securitate informatică a UE, CERT-EU, a luat act de un raport al presei germane potrivit căruia un cadru executiv al SPD ar fi fost ținta unui atac cibernetic în ianuarie 2023 „care a dus la o posibilă expunere a datelor”. Aceasta a declarat că ar fi existat „semne concrete” că ar fi fost de origine rusă.

În același timp, Berlinul a declarat că hackeri activiști ruși au scos din funcțiune mai multe site-uri germane ca răspuns la decizia sa de a trimite tancuri în Ucraina, deși cu puține efecte tangibile.

În ianuarie 2023, Germania se apropia de decizia de a trimite tancuri de luptă Leopard 2 pe linia frontului, după ce Ucraina a apelat la o flotă de 300 de tancuri din Europa.

Grupul de hackeri pro-Rusia Killnet și-a asumat la vremea respectivă creditul pentru atac, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat: „Nu suntem la curent cu ceea ce este [Killnet]. Sincer, ne întrebăm de ce un grup de hackeri este asociat cu Rusia și nu cu o altă țară europeană”.

Comentariile lui Baerbock survin la două luni după ce presa rusă a publicat o înregistrare audio a unei reuniuni a unor înalți oficiali militari germani, după ce unul dintre participanți a intrat în legătură prin intermediul unei „conexiuni neautorizate”, ceea ce a dus la scurgerea de informații.

Atacurile cibernetice sunt considerate oficial de liderii europeni ca făcând parte din războiul „hibrid” al Rusiei împotriva Ucrainei și a UE. Dezinformarea pe rețelele de socializare și site-urile de știri false sau de tip doppelganger, care arată aproape exact ca mass-media legitime, fac parte din arsenalul desfășurat de Kremlin, cu peste 17.000 de unități de dezinformare identificate de UE de la începutul războiului.

Vizita de stat a preşedintelui Emmanuel Macron în Germania, între 26 şi 28 mai, va fi plasată în special sub semnul cooperării europene, cu etape planificate la Berlin, Dresda şi Münster, a indicat joi preşedinţia germană, liderul de la Elysee urmând a fi singurul invitat străin la aniversarea a 75 de ani de la înființarea Republicii Federale Germania înainte de a fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică.

Această vizită, prima pentru un preşedinte francez în ultimii 24 de ani, va avea loc cu puţin timp înainte de alegerile europene în cele 27 de ţări ale UE, din 6 până în 9 iunie, şi de startul Campionatului European de fotbal din Germania.

Preşedintele francez se întâlneşte regulat cu cancelarul german, Olaf Scholz, la Paris sau la Berlin, în timp ce această vizită de stat, cea mai importantă din ierarhia protocolară, este organizată de şeful statului german, Frank-Walter Steinmeier, subliniază AFP într-un material citat de Agerpres.

Emmanuel şi Brigitte Macron vor fi primiţi mai întâi cu onoruri militare la Palatul Bellevue din Berlin, reşedinţa preşedintelui german, înainte de a asista la o “sărbătoare a democraţiei” cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la semnarea Legii fundamentale germane şi a 35 de ani de la revoluţia paşnică din 1989 care a avut ca rezultat reunificarea ţării.

Republica Federală Germania a fost fondată la 23 mai 1949, odată cu semnarea Legii fundamentale.

Ziua a doua şi a treia a acestei călătorii vor include oraşele Dresda (est) şi Münster (vest), unde “vor fi abordate provocările comune cărora Franţa şi Germania le pot oferi răspunsuri comune în Europa, în domeniile inovaţiei tehnologice şi competitivităţii sau pe temele păcii şi securităţii pe continent”, a precizat comunicatul preşedinţiei germane.

La Münster, Emmanuel Macron ar urma să primească Premiul Pacea Westfalică, atribuit anul trecut pentru că “a făcut din aprofundarea cooperării europene o prioritate politică”.

Preşedintele Macron va fi singurul invitat străin la aniversarea înfiinţării Republicii Federale Germania, aşa cum a dorit preşedintele Steinmeier pentru “a sublinia valoarea unică a prieteniei franco-germane”.

Cu tot caracterul ei fastuos şi simbolic, această vizită de stat ar urma să contribuie la stimularea înţelegerii franco-germane, care se confruntă cu fricţiuni regulate de peste un an.

Iniţial, era programată să aibă loc în iulie 2023, dar revoltele din Franţa după moartea tânărului Nahel, ucis de un poliţist în timpul unui control rutier, l-au determinat pe Emmanuel Macron să amâne această călătorie în Germania.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Șeful statului francez a stârnit polemici semnificative după ce, pe 26 februarie, a folosit prilejul unei conferințe internaționale în sprijinul Ucrainei, la care i-a adus la Paris pe 20 de lideri aliați, pentru nu a exclude posibilitatea ca unele state europene să trimită trupe în Ucraina, întrucât, a explicat el, în timp ce trupele ruse înaintează în estul Ucrainei, “trebuie făcut tot posibilul pentru ca Rusia să nu câştige acest război”.

El a precizat atunci că această abordare “nu poate fi exclusă” în numele unei “ambiguităţi strategice” şi că se va face totul pentru ca Rusia lui Vladimir Putin să piardă acest război. 

Poziția lui Macron a atras deopotrivă reacții adverse, dar și afirmații de susținere. SUA, Italia, Marea Britanie, Germania și NATO au respins această idee, în vreme ce Polonia, prin vocea șefului diplomației de la Varșovia, Radoslaw Sikorski. “Prezenţa forţelor NATO în Ucraina nu este de neconceput.  Apreciez iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron, pentru că lui Putin trebuie să-i fie frică, nu nouă să ne fie frică de Putin”, a spus el. 

O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, a apreciat în contextul respectiv și președintele român Klaus Iohannis.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin.

“Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate vor mai avea europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic“, a insistat Macron.