Administrația Trump este pe cale să retragă mii de militari americani din România – o schimbare semnificativă de direcție care a stârnit îngrijorare de-a lungul flancului estic al Europei și subliniază o reorientare strategică a priorităților militare globale ale Washingtonului, relatează Kyiv Post, citând multiple surse de la Washington și de la nivelul NATO, în timp ce publicația americană Stars and Stripes a relatat în aceeași zi că Divizia a 3-a Infanterie a preluat comanda operațiunilor Armatei SUA în regiunea Mării Negre, cu o forță operativă de soldați trimiși în România pentru o misiune de nouă luni.
Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați asupra deciziei, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni despre intenția de a retrage trupele, o declarație oficială fiind așteptată în următoarele zile. Vorbind marți pentru Kyiv Post, oficialii – care au solicitat anonimatul – au declarat că reducerea efectivelor nu ar urma să depășească „mai mult decât un batalion”. Ei au insistat, de asemenea, că măsura nu va „afecta semnificativ operațiunile americane din regiune”.
Decizia vine într-un moment de tensiune crescută, după intensificarea incursiunilor ruse în spațiul aerian NATO, inclusiv în România. Totodată, ea coincide cu demersurile președintelui SUA de a „dubla eforturile” pentru a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.
Occidentul, Asia sau Marea Neagră?
Discuțiile interne au analizat inițial o reducere a trupelor atât în România, cât și în Polonia, însă decizia finală vizează doar România, au precizat sursele Kyiv Post. Această diferență reflectă un calcul geopolitic complex.
Motivația reducerilor este legată de un efort mai amplu al Pentagonului de a redirecționa resurse către emisfera vestică și de a contracara mai eficient China în Pacific.
Aceasta se aliniază cu actuala revizuire strategică a posturii forțelor americane, prin care Pentagonul evaluează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse destinate zonelor prioritare — emisfera vestică și regiunea Indo-Pacific, unde se concentrează competiția strategică majoră a Americii.
Colonelul american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul Diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post că „nu există o justificare tactică evidentă pentru retragerea brigăzii NATO din România.”
Asigurări pentru aliații-cheie din Est
Într-un gest de reasigurare față de unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai SUA, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.
În timpul întâlnirii, Trump ar fi afirmat că SUA „nici măcar nu s-au gândit” la retragerea militarilor din această țară, subliniind că „suntem alături de Polonia până la capăt”. Promisiunea a oferit o doză de liniște la Varșovia.
Justyna Gotkowska, director adjunct al Centrului pentru Studii Estice (OSW), principalul think tank guvernamental polonez, a evidențiat importanța acestei asigurări, dar a remarcat că persistă îngrijorări privind prezența americană în Europa.
„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație”, a declarat Gotkowska marți, în cadrul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei din Washington, subliniind valoarea crucială de descurajare a prezenței militare americane pe flancul nord-estic. Ea a adăugat, într-o declarație pentru Kyiv Post, că unitățile rotaționale – precum cele din România – sunt „cele mai ușor de retras”.
În prezent, Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent.
Valoarea strategică a României: În timp ce surse citate de Kyiv Post vorbesc despre retragerea trupelor americane din România, Armata SUA schimbă comanda la operațiunile sale de la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Decizia ar veni pe fondul anunțului armatei americane – relatat de Stars and Stripes – potrivit căruia Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii americane din România, menită să consolideze flancul estic al NATO.
Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, care servește drept centru principal pentru forțele americane din România, a anunțat Armata SUA într-un comunicat emis în aceeași zi.
Operațiunile implică aproximativ 3.000 de soldați care participă la misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Task Force Iron a Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, se arată în comunicatul Armatei americane.
Consolidarea efectivelor militare și a capacităților de comandă în zona Mării Negre a devenit o prioritate în urma invaziei rusești din 2022 asupra Ucrainei.
Creșterea efectivelor militare ale Pentagonului în Europa a inclus și o creștere a numărului de soldați în România și în jurul acesteia.
În 2023, în cadrul Pentagonului a avut loc o dezbatere cu privire la oportunitatea reducerii efectivelor militare rotative adăugate în Europa, dar liderii militari au optat în cele din urmă pentru menținerea unei prezențe sporite pe continent. Sosirea Diviziei a 3-a de Infanterie are loc în contextul unei revizuiri în curs a poziției forțelor militare la Pentagon, care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA.
Nu este clar care sunt planurile președintelui Donald Trump în ceea ce privește efectivele militare din Europa. Cu toate acestea, numeroși aliați NATO anticipează posibile reduceri în legătură cu eforturile Pentagonului de a contracara mai bine China în Pacific, mai arată Stars and Stripes.
Un fost oficial militar român, citat de Kyiv Post, a numit decizia „dificil de înțeles”, mai ales în condițiile în care amprenta militară americană în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este, istoric, una modestă.
Propunerea de retragere se conturează în timp ce Rusia continuă să testeze reziliența NATO, cu numeroase incursiuni aeriene și cu drone de-a lungul flancului estic în septembrie. Alianța a răspuns prin lansarea misiunii Eastern Sentry, o activitate de vigilență sporită, însă reducerea trupelor americane riscă să transmită un semnal contradictoriu.
Experții avertizează că diminuarea prezenței americane ar putea slăbi interesele și influența Statelor Unite, alimentând percepția Moscovei privind o diminuare a capacității de descurajare. Între timp, Rusia continuă să ceară revenirea forțelor la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include posibile retrageri NATO din România și Bulgaria.
