Armenia și Azerbaidjan au ajuns la un acord de încetare a focului începând cu amiaza zilei de 10 octombrie și intenționează să înceapă discuții „de fond” asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, a declarat sâmbătă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după aproape două săptămâni de lupte acerbe pe teritoriul disputat, transmite AFP, preluat de Agerpres. 

Compromisul a avut loc la primele ore ale zilei de sâmbătă dimineață, după aproximativ 10 ore de discuții la Moscova între miniștrii de externe ai celor două țări.

Ostilitățile vor fi oprite de la prânz (08:00 GMT) sâmbătă, pentru a permite schimbul de prizonieri și recuperarea cadavrelor. În acest sens, șeful diplomației ruse a declarat că misiunea Crucii Roșii va acționa ca intermediar în operațiunea umanitară.

De asemenea, Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la o înţelegere să demareze „negocieri substanţiale” pentru o rezolvare paşnică a conflictului cu medierea copreşedinţilor Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), „parametrii specifici” ai punerii în aplicare a acordului de încetare a focului urmând să fie conveniţi ulterior, a mai anunțat Lavrov.

Coprezidat de Rusia, Statele Unite şi Franţa, Grupul de la Minsk este de la mijlocul anilor 1990 principalul mediator internaţional în acest conflict.

De la 27 septembrie, separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere se înfruntă în această regiune muntoasă.

Bilanţul oficial a urcat vineri la peste 400 de morţi, dintre care 22 de civili armeni şi 31 azeri, însă numărul victimelor ar putea fi mult mai ridicat, fiecare tabără afirmând că a eliminat mii de soldaţi inamici.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar de de facto țara nu mai deține controlul asupra regiunii din anul 1991. Etnicii armeni care alcătuiesc marea majoritate a populației resping autoritatea azeră și se autoguvernează, cu sprijinul Armeniei.

Conflictul reizbucnit în urmă cu două săptămâni a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.

Relațiile dintre Rusia și Uniunea Europeană se deteriorează rapid, a declarat vineri ministrul de externe Sergei Lavrov, răspunzând la o întrebare cu privire la posibilele sancțiuni ale UE împotriva Moscovei pe fondul otrăvirii criticului de la Kremlin Aleksei Navalnîi, relatează Reuters, preluat de Agerpres. 

Într-o conferință de presă cu omologul său danez, de la Moscova, Lavrov a declarat că UE acționează ca judecător și juriu în cazul Navalnîi și că nu a împărtășit cu Moscova informații vitale care ar permite Rusiei să investigheze presupusa tentativă de asasinat petrecută pe teritoriul său, în contextul în care Consiliul European a solicitat joia trecută autorităților din Federația Rusă să coopereze pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) pentru a asigura o anchetă internațională imparțială și pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției.

Ulterior, Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat la 7 octombrie „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania ar urma să transmită partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează „cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene. Mai mult, șeful diplomației ruse a declarat în conferința de presă amintită că Germania a încălcat obligațiile sale internaționale prin eșecul de a împărtăși aceste informații.

Liderii europeni au decis că Consiliul European va reveni asupra acestei chestiuni la 15-16 octombrie 2020, între timp, Germania, prin vocea ministrului de externe Heiko Maas sublinia că în cazul Navalnîi este necesară o reacție internațională, iar chestiunea nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, făcând referire la presiunile internaționale de a aplica sancțiuni împotriva proiectului de gazoduct Nord-Stream 2.

Otravirea șefului opoziției de la Kremlin, Aleksei Navalnîi, necesită o reacție internațională și nu trebuie tratată ca un conflict germano-rus, a declarat Heiko Maaas, ministrul de externe al Germaniei, după ce a fost întrebat de ce propunerile de sancțiuni împotriva Rusiei nu menționează conducta de gaz Nord Stream 2, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

„Pentru noi este important să stabilim ca acestea să nu fie consecințe germano-ruse, ci europene”, a declarat șeful diplomației germane la summitul Globesec Tatra de la Bratislava, joi. 

Germania, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și Franța au denunțat miercuri „implicarea și responsabilitatea” rusă în otrăvirea lui Aleksei Navalnîi, avertizând că vor propune măsuri concrete împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat al miniștrilor de externe ai celor două țări, care susțin că „nicio explicaţie credibilă nu a fost oferită până acum de Rusia”.

În consecință, Franţa şi Germania le vor transmite partenerilor lor europeni propuneri de sancţiuni suplimentare împotriva persoanelor considerate „responsabile de această crimă şi de încălcarea normelor internaţionale, dat fiind funcţiile lor oficiale, precum şi o entitate ce participă la programul Noviciok”.

Ulterior, și Regatul Unit s-a alăturat Germaniei și Franței privind impunerea de sancțiuni împotriva celor responsabili de tenativa de asasinare a criticului de la Kremlin. 

Poziția Berlinului și Parisului, secondată de Londra, survine în contextul în care opozantul rus, Aleksei Navalnîi, le-a solicitat miercuri europenilor să meargă mai departe cu sancțiunile împotriva Rusiei și să interzică rămânerea pe teritoriul statelor membre ”oligarhilor şi a oficialilor importanţi” care formează ”cercul restrâns” al preşedintelui Vladimir Putin.

De altfel, problema sancţiunilor împotriva Rusiei a fost relansată după anunţul de marţi al OIAC potrivit căruia o substanţă de tip Noviciok a fost găsită în organismul activistului rus.

Trei laboratoare europene stabiliseră deja că Navalnîi a fost victima unei otrăviri cu agent neurotoxic de genul celor produşi de cercetătorii militari din fosta Uniune Sovietică.

Ca o primă reacție, diplomația de la Moscova a criticat miercuri acuzaţiile „inacceptabile” ale Franţei şi Germaniei și au denunțat o încercare de șantaj prin amenințare din partea celor două mari state europene.