Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

FOTO şi VIDEO. Corespondenţă de la CHIŞINĂU. Băsescu, întrebat de unirea Moldovei cu România înainte de aderarea la UE: Cereţi-o şi o vom face! Cum a pledat Traian Băsescu, avocatul Moldovei, cauza pro-europeană la Chişinău. Cum au reacţionat moldovenii la vederea preşedintelui român

Published

on

Update 19.25. VIDEO – Băsescu, întrebat de unirea Moldovei cu România înainte de aderarea la UE: Cereţi-o şi o vom face

intalnire cu societatea civilaIn fata catorva sute de reprezentanti ai societatii civile din Chisinau, miercuri seara, presedintele Traian Basescu a raspuns prompt intrebarii din sala care viza posibilitatea ca Moldova sa se uneasca cu Romania inainte de aderarea la UE, preconizata a se produce peste 10-12 ani.

“Cereti-o si o vom face!”, a raspuns Basescu, starnind ropote de aplauze.
Presedintele a mai spus ca Moldova se afla foarte aproape de o importanta realizare la Summitul de la Vilnius, unde se va ratifica Acordul de liber schimb si cel de asociere cu UE, meritul apartinandu-le cetatenilor moldoveni.
Cresterea numarului de burse de la 300 la 5000 in ultimii trei ani si dotarea a peste un milion de carti au fost mentionate de presedinte drept exemple de ajutor.

Bine dispus, Basescu l-a invitat la botezul nepotelei sale pe unul dintre artistii din sala, profitand de context pentru a spune ca apreciaza mult prestatia artistica a ansamblului de dansuri tiganesti din Chisinau si succesul de care se bucura Anna Lesko in Romania.
“Imi pare rau ca nu am fost presedinte la momentul podului de flori”, a mai spus, zambind, Traian Basescu.
Imi place cum suna, a spus, incantat, Basescu, dupa mai multe interventii din sala in care era considerat “presedintele tuturor romanilor”.

basescu leogrand

Urmariti mai jos inregistrarile VIDEO:

Partea I

Partea a II-a


 

basescu depunere floriUPDATE (14:30): Traian Basescu, baie de multime intre manifestantii unionisti

 

Traian Basescu a facut o baie de multime, aruncandu-se, spre disperarea fortelor de ordine, in bratele zecilor de moldoveni care ii scandau numele langa monumentul lui Stefan cel Mare, unde presedintele Romaniei a depus o coroana de flori.

Multimea a facut sa rasune centrul orasului, strigand “Basarabia, pamant romanesc”, “Unire”, “Basescu”.

Dupa mai bine de zece minute de strangeri de maini si fotografii cu manifestantii, Presedintele s-a urcat in masina oficiala.

Urmariti aici imaginile VIDEO surprinse de caleaeuropeana.ro:

Fortele de ordine au facut cu greu fata asaltului admiratorilor prezidentiali. Cum duce, probabil, dorul unui astfel de entuziasm manifestat in Romania, Presedintele Basescu a efectuat mai multe ”raiduri” in multime.

baie multime

basescu depunere flori 1

Presedintele Traian Basescu a incercat sa dea o noua bula de oxigen Aliantei pentru Integrare Europeana de la Chisinau, intr-o Moldova impartita in doua. Pe masura ce se apropie momentul parafarii Acordului de Asociere si Acordul de Liber Schimb cu UE si, foarte probabil, in 2014, decizia eliminarii vizelor, reactiile unor organizatii ale societatii civile si voci din presa par sa se ridice ca volum impotriva drumului european.

 

Dupa intalnirea cu Presedintele Basescu, omologul sau moldovean, Nicolae Timofti, a dat asigurari ca politicienii de la guvernare vor mentine si proteja parcursul european al Chisinaului.

Un parcurs ce a putut fi devoalat, simbolic, de cele doua tabere de manifestanti care s-au insirat de o parte si de alta a drumului pe care se afla Resedinta de Stat din Chisinau. Unire si Basescu se auzea din parcul din apropiere, din piepturile catorva zeci de moldoveni, in frunte cu exoticul Joe, un moldovean de culoare, venit din Sierra Leone. La cateva sute de metri distanta, Liga Tineretului Rus striga Jos Unirea!

Traian Basescu s-a aratat increzator ca Rusia nu se va amesteca in deciziile privind viitorul european al Moldovei si s-a ferit sa raspunda la intrebarea jurnalistilor privind eventuale reprosuri pe care si le-ar putea face pe relatia cu tara de peste Prut, de-a lungul mandatelor sale de presedinte. A promis ca nu este ultima sa vizita in Moldova ca Presedinte si ca prima pe care o va face dupa ce isi va fi incheiat mandatul va fi tot aici.

Basescu a anuntat marirea numarului de burse pentru elevii si studentii moldoveni de la 5500 la 6000, a dat asigurari ca Romania este gata sa acorde sprijinul financiar de 100 de milioane de euro, promis in urma cu trei ani, de indata ce Moldova, dupa modelul fondurilor europene, va incepe sa demareze licitatii pentru proiecte si implementari ale acestora.

Romania este gata sa ajute Moldova si in privinta sustinerii unor surse alternative de alimentare cu gaz si energie electrica, un exemplu fiind si gazoductul Iasi-Ungheni, peste Prut.

Traian Basescu a tinut sa ii dea o replica si fostului presedinte moldovean, Vladimir Vorononin, care l-a atacat in mod repetat, prin declaratiile date in ultima peroada. In cea mai recenta dintre acestea, Voronin compara vizita lui Traian Basescu cu cea facuta de maresalul Ion Antonescu. “Va rog sa revedeti conferintele de presa cu fostul presedinte Voronin, in care vorbea despre drumul european al Republicii Moldova. Acum inteleg ca a uitat ca s-a nascut la Dubasari si ca nu a putut vizita mormantul parintilor. Poporul moldovean e latin, nu am vazut aici oameni cu ochii oblici”, a declarat presedintele roman.

Intrebat despre optiunile oscilante ale populatiei privind integrarea europeana a Moldovei, Traian Basescu a aratat ca optiunea apartine Republicii Moldova, iar politicienii au un mandat pe care trebuie sa il duca pana la capat, in conditiile in care Alianta pentru Integrare Europeana isi respecta mandatul.

Permisele de mic trafic, suspendate in toamna anului trecut, vor fi reluate de luna viitoare, a promis presedintele Basescu, explicand ca a fost nevoie de introducerea datelor biometrice in aceste documente.

Traian Basescu a tinut sa dea o replica si speculatiilor din presa pro-rusa, care aratau ca Romania isi schimba orientarea politicii externe, dupa vizita ministrului de Externe roman la Moscova si cea a premierului Victor Ponta la Beijing. “Romania nu e o tara izolata, care traieste numai in UE si NATO. Ne dezvoltam si consolidam relatiile in toate punctele cardinale. Relatia cu China are un deficit de peste 2 miliarde de euro, iar Guvernul incearca solutii de echilibrare a balantei. Cu Rusia balanta este si ea dezechilibrata din cauza importurilor de energie.faptul ca Ministrul de Externe merge la Moscova si Patrusev vine la Bucuresti nu inseamna schimbarea politicii. Argumentul este prezenta bazelor americane in Romania”.

Programul presedintelui Traian Basescu mai include intalniri cu premierul moldovean, Iurie Leanca, presedintele Parlamentului, Igor Corman si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca.

Primirea preşedintelui Traian Băsescu

 

Republica Moldova si-a proclamat independenta la 27 august 1991. Prim reprezentanta diplomatica deschisa la Chisinau a fost a Romaniei, in 1992. Racite spre sfarsitul mandatului fostului Presedinte Voronin, relatiile moldo-romane s-au relansat dupa venirea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeana, in 2009.
Comisiile Mixte Interguvernamentale si cele de Integrare Europeana la nivel Parlamentar au ajutat Moldova sa se apropie de solutiile europene, cu ajutorul Bucurestiului.
Actualul presedinte de la Chisinau, Nicolae Timofte a facut prima vizita in aceasta calitate la Bucuresti in mai 2012.
Prima sedinta de Guvern comuna a avut loc la Iasi, in martie 2012, sub mandatul lui Mihai Razvan Ungureanu.
In iulie 2012, premierul Victor Ponta a vizitat Chisinaul, cu o delegatie importanta, din care faceau parte 8 ministri.
In 2013, criza politica de la nivelul coalitiei de la Chisinau a intarziat atingerea unor obiective importante atat pentru Romania, cat si pentru Moldova, pe parcursul european.

In ultimele luni, procesul a fost relansat. La data de 9 iulie a.c., premierul Iurie Leanca a vizitat Bucurestiul.

Principalele proiecte moldo-romane:
-poduri peste Prut,
-finalizarea gazoductului Iasi-Ungheni
-operationalizarea ajutorului nerambursabil oferit Moldovei de catre Romania, in suma de 100 de milioane de euro

Exclusa din formatul international care cauta o solutie in problema transnistreana, Romania nu are decat instrumentul UE ca mijloc de implicare, sustinand cresterea importantei UE si SUA in acest demers, care sa fie unul de natura a respecta pe deplin suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei.

Dinamica relatiilor comerciale romano-moldovene este una care a revenit pe o panta ascendenta, dupa un maxim atins inainte de inceperea crizei. Anul trecut, exporturile romanesti au atins cota 782 de milioane de dolari, fata de importuri din Moldova de 400 de milioane USD.

In Romania sunt peste 4000 de societati comerciale mixte, Romania fiind al doilea partener comercial al Moldovei, dupa Rusia.

Programele educationale derulate de catre Romania pentru cetatenii moldoveni includ 5500 de burse pentru elevi si studenti si zeci de burse pentru profesori, in valoare de 13 milioane de dolari.

Din ajutorul de 100 de milioane de euro, Romania a acordat deja 8 milioane pentru casele inundate in 2010 si alte 9 milioane pentru gazoductul Ungheni – Iasi.

O treime din fondurile MAE pentru asistenta si dezvoltare se indreapta catre Chisinau. In prezent, sunt in derulare 14 astfel de programe, in valoare de 2,7 milioane de euro, in domenii precum agricultura, sanatatate, servicii publice, integrare europeana sau afaceri interne.

Pentru a sustine gratuitatea acordata eliberarii vizelor pentru cetatenii moldoveni, Romania a cheltuit deja 900 de mii de euro doar pentru colante in perioada 2009-2010.

 

Corespondenta de la Chisinau, de Dan Carbunaru

Foto: HDFX Studio

20130717-191810.jpg

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, temele dominante ale Conferinței de Securitate de la München

Published

on

Corespondență de la München

Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Cu peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării care au confirmat prezența, între care cancelarul Germaniei Angela Merkel, vicepreședintele SUA Mike Pence, ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov, directorul pentru afaceri externe a Partidului Comunist Chinez Yang Jiechi sau miniștrii Apărării din Germania, Franța și Marea Britanie, raportul intitulat The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces este sinteza faptului că ”lumea nu asistă doar la o serie de crize mari și mici”, ci că ea este influențată de o problemă mult mai fundamentală, aceea că ”ordinea liberală internațională pare să se destrame”.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

MSC 2019: Noua competiție strategică SUA-China-Rusia, acompaniată de un vid de conducere a ordinii internaționale liberale

Imaginea de ansamblu proiectată de raportul Conferinței are ca forță de propulsie noua dinamică a relațiilor internaționale influențată de ”trumpismul” politicii externe americane, incursiunea tot mai întetiță a Chinei în afacerile globale, agresivitatea Rusiei, dezacordurile transatlantice în materie de securitate și apărare, cooperare economică, dar și valori comune, viitorul incert al Brexit-ului, în vreme ce Europa încearcă să țină pasul prin eforturi în direcția apărării comune și prin reîmprospătarea alianței franco-germane.

FOTO: Munich Security Conference

”De la colapsul Uniunii Sovietice, peisajul securității internaționale nu a mai fost atât de periculos. Experimentăm o schimbare epocală, în care o eră se îndreaptă spre sfârșit, iar pentru moment sunt vizibile doar forme brute ale unei noi ere geopolitice. Deși unele state sunt dispuse să mențină ordinea internațională liberală, este discutabil dacă acești actori – adesea tulburați de alte provocări de politică externă și internă – sunt capabili să își asume acest rol”, este dilema pe care organizatorii Conferinței de Securitate o aruncă spre dezbatere liderilor lumii prezenți la eveniment, dintre care nu vor lipsi nici secretarul general al NATO, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate sau delegația Congresului SUA.

Președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA, a insistat să evidențieze asupra tezei regrupării pieselor de bază ale ordinii internaționale, în condițiile în care diplomatul german a avertizat în mai multe rânduri asupra riscurilor unei rupturi epocale în relația transatlantică.

O nouă eră a competiției marilor puteri se desfășoară între Statele Unite, China și Rusia, acompaniată de un vid de conducere în ceea ce a devenit cunoscută sub numele de ordinea internațională liberală. Deși nimeni nu poate preconiza cum va arăta viitoarea ordine, devine evident că sunt necesare noi instrumente de gestionare”, a spus Ischinger.

Își fac SUA o ”mea culpa” strategică? // Mike Pence, prezent pentru a doua oară la MSC. Din delegația Congresului SUA va lipsi fostul senator John McCain, decedat anul trecut

Conferința de Securitate de la München va avea loc la finele unei săptămâni în care șeful diplomației americane se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik pentru a consolida mesajul politic al forței de disuasiune a NATO și pentru a ridica problema influenței maligne a Chinei, secretarul Apărării în exercițiu va participa alături de miniștrii Apărării din țările NATO la o reuniune ministerială importantă la Bruxelles, iar vicepreședintele Mike Pence și delegația Congresului SUA vor fi în capitala Bavariei, toate acestea desfășurându-se la scurt timp după ce suspendarea obligațiilor Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură urmată de un quid pro quo din partea Rusiei, a trezit neliniștea unei noi curse a înarmărilor a început să domine spațiul strategic al relațiilor internaționale.

La München, SUA vor fi reprezentate atât la nivelul administrației federale – prin vicepreședinte Mike Pence și secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan -, cât și la nivel legislativ, delegația Congresului urmând a fi formată din senatorii Lindsey Graham, Sheldon Whitehouse, Roger F. Wicker, James Inhofe, și șefa Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. La capitolul simbolic, aceasta va fi prima ediție MSC după mulți ani în care din delegația Congresului american nu va face parte John McCain, decedat anul trecut, în semn de omagiu pentru activitatea acestuia în sfera relațiilor transatlantice, Conferința de Securitate de la München asumându-și că va decerna anual premiul ”John McCain”.

Ediția din acest an a prestigiosului forum are loc într-un context în care Statele Unite dau semnele unei ”mea culpa” strategice în timp ce se lansează, de pe poziții de forță, într-o competiție strategică, atât cu China, cât și cu Rusia, ale căror acțiuni sunt percepute ca provocări la postura dominantă americană.

Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, este mesajul cu care oficialii de la Washington au anunțat prezența din această săptămână în Europa a secretarului de Stat Mike Pompeo, care se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik.

Mesajul oficialilor Departamentului de Stat reprezintă o mică parte a gândirii strategice pe care Washington-ul o proiectează în era administrației Trump și care este demonstrată prin două dintre cele mai răsunătoare discursuri de politică externă în materie.

Anul trecut, fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, afirma că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane, avertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

Cele mai recente momente de referințe privind politica externă a Statelor Unite în această competiție globală sunt discursurile lui Mike Pompeo de la Bruxelles, din decembrie 2018, și firește discursul privind Starea Națiunii al președintelui Donald Trump.

Sub auspiciile unui eveniment German Marshall Fund, Mike Pompeo a ținut la Bruxelles cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump etalează o politică în care SUA privesc ”lumea așa cum e” și nu așa cum ”și-ar dori să fie”, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrul ordinii internaționale liberale”.

În fața camerelor reunite ale celui de-al 116-lea Congres american unde a susținut discursul anual privind Starea Națiunii, președintele Donald Trump a recidivat în retorică, însă a invocat desfășurarea competiției strategice cu China și cu Rusia în numele ”securității Americii”, o concurență în care disputele strategico-militare vor fi purtate printr-o dezvoltare impresionantă de opțiuni militare atât cu Moscova, cât și cu Beijing-ul, în timp ce supremația economică va fi o ciocnire eminamente cu China și cu practicile sale neloiale.

Asemenea diagnosticului în fază terminală formulat de raportul Conferinței de la München, în care competiția strategică dintre Washington, Beijing și Rusia reprezintă forma incipientă a unei ere geopolitice ce înlocuiește ordinea internațională liberală – o creație postbelică cu America în frunte, și Europa partener junior – politica administrației americane, cu accente profund realiste, înfățișează o premisă: ca putere mondială ce se bazează (încă) pe triada supremațiilor – politică, economică și militară – , Statele Unite trebuie să confrunte, atât Federația Rusă, cât și China, care de aproape un deceniu îi contestă această poziție dominantă globală.

Europa, în eșalonul secund: alianța franco-germană și Marea Britanie între ”Fix it or Brexit”

Deși axat preponderent pe temerile unei tranziții de la ordinea internațională liberală la noua eră geopolitică a competiției strategice care retrogradează Europa în planul secund, raportul Conferinței de la München plasează vidul ce reiese din riscul sucombării ordinii internaţionale liberale și pe seama Uniunii Europene și a principalelor sale puteri.

Alianța franco-germană, întărită recent prin Tratatul de la Aachen, testată la nivel de cooperare în materie de afaceri europene în atingerea unui compromis privind directiva europeană a gazului, și coordonată în declarații politice privind echiparea strategică a Europei sub leadership-ul comun în privința cooperării structurate permanente pentru apărare europeană și referitor la Inițiativa Europeană de Intervenție.

”Înțelepciunea convențională privind integrarea europeană arată că, dacă Franța și Germania pot să convină asupra unei politici specifice, restul Europei îi va urma. În lumina Brexit-ului și a accentelor populiste ale Italiei, Berlinul și Parisul sunt văzute de mulți ca fiind ultimii eurofili, în timp ce ei înșiși aspiră să fie “o forță motivantă” în integrarea europeană. Cu toate acestea, chiar dacă opinia publică din ambele țări rămâne entuziasmată, consensul franco-german este adesea greu de atins. În plus, în Europa de astăzi, consensul franco-german, în timp ce este încă necesar, nu mai este suficient”, explică raportul Conferinței.

FOTO: Munich Security Conference

Ordinea internațională este în reflux și din cauza Brexit, la trei ani după referendumul britanic și cu mai puțin de 50 zile până la ziua preconizată a retragerii din UE – 29 martie 2019 – situația fiind la fel de incertă. Numai o referință recentă – un raport al Băncii Angliei – a redus estimarea referitoare la creşterea economică din 2019 de la 1,7% la 1,2%, aceasta fiind cea mai importantă revizuire în scădere a unei previziuni după referendumul din 2016 pentru Brexit. O altă referință – un raport al firmei de consultanță IHS Markit – arată că ieșirea din Uniunea Europeană va accelera cel mai probabil declinul Regatului Unit spre poziția de ”jucător minor” pe piața globală a apărării în următorii cinci ani.

Potrivit raportului Conferinței de la München, Marea Britanie se află într-o poziție dificilă în care rolul său în privința securității europene și reconcilierea cu vocația sa transatlantică nu i-au oferit elemente decisive în negocierea unui acord care să permită o retragere ordonată și fără complicații din Uniunea Europeană.

”Liderii britanici și europeni au exprimat o nevoie urgentă de parteneriat continuu, reflectând o constatare că, în sistemul internațional de astăzi, opțiunea de a juca singur îți oferă posibilități limitate”, evidențiază raportul, subliniind încă o dată dilema în care apărătorii ordinii internaționale liberale și din care fac parte Germania, Franța și Marea Britanie o au de înfruntat. 

Confruntați fiind cu provocări interne și externe, sunt acești actori capabili să mențină ordinea internațională liberală? 

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, acestea sunt temele ”zero” printre care vor naviga liderii lumii la Conferința de Securitate de la München.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție în 2019, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Continue Reading

#RO2019EU

Dezbaterea din plenul Comitetului European al Regiunilor a necesitat exprimarea poziției premierului Viorica Dăncilă pe subiecte precum încălcarea statului de drept în România, aderarea la Spațiul Schengen și suținerea Balcanilor de Vest pe calea europeană

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

În cadrul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 6 februarie 2019, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR), pentru a  prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Problema respectării statului de drept și a aderării României la Schengen, precum și poziția Președinției Consiliului cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest au fost subiecte care au reapărut în dezbatere de astăzi din plenul CoR.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat cei patru piloni strategi pe care se construiește programul Președinției române, în centrul cărora se află conceptul de coeziune, ca valoare europeană comună, respectiv Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global și Europa valorilor comune.

În cadrul intervenției sale, șeful executivului a făcut referire la dosarele complexe pe care România le are de gestionat în exercitarea mandatului său: negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și migrația, securitatea și reflecția privind viitorul Uniunii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că un alt obiectiv important pentru România este promovarea unui cadru consolidat de cooperare macro-regională, inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, și a mulțumit membrilor Comitetului pentru deschiderea arătată față de acest subiect.

De asemenea, Premierul Viorica Dăncilă a atins alte câteva subiecte în timpul sesiunii de întrebări adresate de membrii plenarei Comitetului Regiunilor, precum poziția României cu privire la menținerea vizei Schengen pentru România, avansarea agendei strategice a UE, procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, consolidarea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile Uniunii și problema respectării statului de drept în România. 

Referitor la menținerea vizei Schengen pentru România, Premierul român consideră că România își merită locul printre statele membre la acest spațiu, cel puțin din punct de vedere tehnic, această părere fiind împărtășită și de Comisia Europeană și Parlamentul European. 

,,Din 2011 România îndeplinește toate criterile tehnice de aderare, după cum o confirmă și Comisia Europeană în rapoartele sale, însă problema rămâne una de acord politic. România a contribuit în acești ani ca un adevărat stat membru al Spațiului Schengen și mă bazez pe sprijinul Președintelui Comisiei, dl. Jean-Claude Juncker, și al Președintelui Parlamentului European, dl. Antonio Tajani, care susțin aderarea României la Spațiul Schengen, pentru obținerea acceptului politic (din partea tuturor statelor membre n.r.). Dacă vorbim despre unitate și coeziune, atunci ele trebuie să se reflecte și aici.”

Viorica Dăncilă a oferit asigurări asupra faptului că obiectivele agendei strategice 2014-2020 vor fi atinse până la finele actualului ciclu instituțional, iar cooperarea în cadrul Trio-ului Președinției Consiliului UE, alături de Finlanda și Croația, este baza solidă pe care se va realiza acest lucru.

,,Am lucrat foarte bine în echipă cu Finlanda și Croația, care ne vor succede la Președinția Consiliului, pentru creionarea agendei pentru următoarele 18 luni. Cooperarea între președinții se impune dacă vrem să avem rezultate bune pe final de mandat pentru închiderea agendei strategice 2014-2020.”

De asemenea, premierul Dăncilă a vorbit și despre Balcanii de Vest, care sunt prioritari alături de Parteneriatul Estic. În acest sens, aceasta a salutat Acordul de la Prespa privind schimbarea numelui fostei republicii iugoslave și a subliniat faptul că acest act a rezolvat o dispută veche de decenii și a deschis calea către integrare euro-atlantică a Macedoniei de Nord. În acest sens, procesul de negociere pentru aderarea la UE a vecinului din sudul Balcanilor a fost și rămâne o prioritate pentru România în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională.

Mai mult, Viorica Dăncilă a reafirmat susținerea procesului de extindere în Balcanii de Vest de către Președinția Consiliului pe baza rezultatelor individuale ale fiecărui stat candidat în negocierea capitolelor de aderare. România este pregătită și dispusă să acorde sprijinul ei tehnic statelor care vor să meargă pe calea europeană. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova, stat membru al Parteneriatului Estic, pe care România îl asistă în implementarea reformelor necesare integrării europene prin cooperarea la nivel de miniștri de resort în chestiuni sectoriale, potrivit afirmațiilor premierului.

Președinția României la Consiliul UE are ca obiectiv în programul său de lucru consolidarea încrederii cetățenilor europeni în proiectul european, care capătă o importanță fundamentală în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al discuțiilor despre viitorul Europei. Premierul a exprimat în fața Comitetului Regiunilor convingerea Președinției Consiliului privind implicarea cetățenilor europeni în procesul decizional ca premisă pentru asigurarea coeziunii europene.

,,Cetățenii trebuie implicați în creionarea politicilor europene care trebuie să fie astfel mai aproape de aceștia. Trebuie să informăm mai mult cetățenii de măsurile pe care le luăm pentru UE. Cred că aceasta este calea de urmat dacă vrem ca cei care gândesc în spiritul valorilor europene și ale democrației să fie mai mulți decât cei care sunt anti-europeni. În Președinția română a Consiliului UE aveți nu doar un prieten, ci și un partener de încredere pentru aprofundarea coeziunii europene.”

Pe finalul dezbaterii, premierul Dăncilă a atins și subiectul delicat al statului de drept, reiterând că statul de drept nu este atacat în România, iar tot ce se spune împotriva acțiunilor guvernului român sunt minciuni.

,,Așa cum susținea și Comisia Europeană, în orice stat membru, statul de drept, drepturile cetățenilor și lupta anticorupție trebuie să primeze. Eu, ca premier, garantez că aceste aspecte vor fi pentru mine o prioritate. Toate acuzele la adresa guvernului sunt nefondate. O singură ordonanță de urgență a promulgat Guvernul pe justiție și a aceasta a fost pentru a pune în practică recomandări ale Comisiei de la Veneția. Restul acuzelor că guvernul României nu pune în vigoare anumite aspecte nu sunt demonstrate de realitate.”, a încheiat premierul României.

Este de menționat și faptul că Premierul Viorica Dăncilă a reliefat rolul important pe care Comitetul European al Regiunilor îl are ca punte de legătură între autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și a arătat că acesta va fi un partener important pe perioada celor 6 luni de mandat ale României, mulțumind instituției pentru sprijinul acordat până acum României și Președinției Consiliului. 

Vizita de două zile a premierului Viorica Dăncilă la Bruxelles, pentru prezentarea priorităților Președinției Consiliului în fața plenului reunit al Comitetului European al Regiunilor și pentru întrevederea separată cu Președintele instituției, Karl-Heinz Lambertz, se va încheia mâine cu participarea primului ministru la Conferința pentru combaterea anti-semitismului și protejarea comunităților de evrei din întreaga lume și cu întrevederea bilaterală cu Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor. 

Citiți și Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Continue Reading

#RO2019EU

Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

Premierul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles cu Katharina von Schnurbein, coordonator european pentru combaterea antisemitismului și cu secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organisation), Collette Avital, în contextul participării la Conferința ”Lupta împotriva antisemitismului: o abordare comună pentru o mai bună protecție a comunităților evreiești din Europa – de la politici la acțiuni” (7 februarie 2019), eveniment organizat de Președinția României la Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul întrevederii cu coordonatorul european pentru combaterea antisemtismului, oficialul român a subliniat că temele combaterii antisemitismului și negaționismului și cea a păstrării memoriei Holocaustului sunt prioritare în atenția Președinției române a Consiliului UE, precizând că acestea au fost încadrate în pilonul IV al priorităților: Europa valorilor comune.

Premierul Dăncilă a mulțumit pentru implicarea activă a Katharinei von Schnurbein în organizarea Conferinței privind lupta împotriva antisemitismului, asigurând interlocutorul străin de susținerea României pentru proiectele Comisiei Europene dedicate implementării Declarației Consiliului din 6 decembrie 2018 privind combaterea antisemitismului și dezvoltarea unei abordări comune pentru o mai bună protecție a comunităților și instituțiilor evreiești din Europa.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a oferit informații cu privire la proiectul României de a organiza, în 11 martie 2019, la București, o conferință pe tema combaterii negării Holocaustului prin politici educaționale și memorialistică, eveniment care urmărește să promoveze unul dintre cele mai importante proiecte curente ale României pe această problematică – deschiderea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România. 

Relațiile bilaterale România-Israel au fost abordate în cadrul întâlnirii cu Collette Avital, prilej cu care prim-ministrul României a subliniat că Statul Israel este pentru țara noastră cel mai apropiat aliat și partener strategic în Orientul Mijlociu și un partener strategic al Uniunii Europene, pe o gamă extinsă de teme, de la stabilitatea regională și contraterorism la dezvoltarea economică și securitatea energetică, educație și promovarea valorilor comune.

De asemenea, au fost evocate eforturile recente ale Românei în direcția accelerării procesului de restituire a proprietăților evreiești, precum și evoluțiile legislative legate de plata indemnizațiilor pentru supraviețuitorii Holocaustului. La finalul întâlnirii, s-a convenit continuarea cooperării dintre Guvernul României și Organizația Mondială pentru Restituirea Proprietăților Evreiești pe aceste teme.

Premierul Viorica Dăncilă mai are pe agenda vizitei de lucru la Bruxelles alte două reuniuni bilaterale cu reprezentanți ai organizațiilor evreiești europene și internaționale, și anume Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor, David Harris, director executiv al Comitetului Evreiesc American și Daniel S. Mariaschin, director executiv și vice-președinte B’nai B’rith.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending