Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

FOTO şi VIDEO. Corespondenţă de la CHIŞINĂU. Băsescu, întrebat de unirea Moldovei cu România înainte de aderarea la UE: Cereţi-o şi o vom face! Cum a pledat Traian Băsescu, avocatul Moldovei, cauza pro-europeană la Chişinău. Cum au reacţionat moldovenii la vederea preşedintelui român

Published

on

Update 19.25. VIDEO – Băsescu, întrebat de unirea Moldovei cu România înainte de aderarea la UE: Cereţi-o şi o vom face

intalnire cu societatea civilaIn fata catorva sute de reprezentanti ai societatii civile din Chisinau, miercuri seara, presedintele Traian Basescu a raspuns prompt intrebarii din sala care viza posibilitatea ca Moldova sa se uneasca cu Romania inainte de aderarea la UE, preconizata a se produce peste 10-12 ani.

“Cereti-o si o vom face!”, a raspuns Basescu, starnind ropote de aplauze.
Presedintele a mai spus ca Moldova se afla foarte aproape de o importanta realizare la Summitul de la Vilnius, unde se va ratifica Acordul de liber schimb si cel de asociere cu UE, meritul apartinandu-le cetatenilor moldoveni.
Cresterea numarului de burse de la 300 la 5000 in ultimii trei ani si dotarea a peste un milion de carti au fost mentionate de presedinte drept exemple de ajutor.

Bine dispus, Basescu l-a invitat la botezul nepotelei sale pe unul dintre artistii din sala, profitand de context pentru a spune ca apreciaza mult prestatia artistica a ansamblului de dansuri tiganesti din Chisinau si succesul de care se bucura Anna Lesko in Romania.
“Imi pare rau ca nu am fost presedinte la momentul podului de flori”, a mai spus, zambind, Traian Basescu.
Imi place cum suna, a spus, incantat, Basescu, dupa mai multe interventii din sala in care era considerat “presedintele tuturor romanilor”.

basescu leogrand

Urmariti mai jos inregistrarile VIDEO:

Partea I

Partea a II-a


 

basescu depunere floriUPDATE (14:30): Traian Basescu, baie de multime intre manifestantii unionisti

 

Traian Basescu a facut o baie de multime, aruncandu-se, spre disperarea fortelor de ordine, in bratele zecilor de moldoveni care ii scandau numele langa monumentul lui Stefan cel Mare, unde presedintele Romaniei a depus o coroana de flori.

Multimea a facut sa rasune centrul orasului, strigand “Basarabia, pamant romanesc”, “Unire”, “Basescu”.

Dupa mai bine de zece minute de strangeri de maini si fotografii cu manifestantii, Presedintele s-a urcat in masina oficiala.

Urmariti aici imaginile VIDEO surprinse de caleaeuropeana.ro:

Fortele de ordine au facut cu greu fata asaltului admiratorilor prezidentiali. Cum duce, probabil, dorul unui astfel de entuziasm manifestat in Romania, Presedintele Basescu a efectuat mai multe ”raiduri” in multime.

baie multime

basescu depunere flori 1

Presedintele Traian Basescu a incercat sa dea o noua bula de oxigen Aliantei pentru Integrare Europeana de la Chisinau, intr-o Moldova impartita in doua. Pe masura ce se apropie momentul parafarii Acordului de Asociere si Acordul de Liber Schimb cu UE si, foarte probabil, in 2014, decizia eliminarii vizelor, reactiile unor organizatii ale societatii civile si voci din presa par sa se ridice ca volum impotriva drumului european.

 

Dupa intalnirea cu Presedintele Basescu, omologul sau moldovean, Nicolae Timofti, a dat asigurari ca politicienii de la guvernare vor mentine si proteja parcursul european al Chisinaului.

Un parcurs ce a putut fi devoalat, simbolic, de cele doua tabere de manifestanti care s-au insirat de o parte si de alta a drumului pe care se afla Resedinta de Stat din Chisinau. Unire si Basescu se auzea din parcul din apropiere, din piepturile catorva zeci de moldoveni, in frunte cu exoticul Joe, un moldovean de culoare, venit din Sierra Leone. La cateva sute de metri distanta, Liga Tineretului Rus striga Jos Unirea!

Traian Basescu s-a aratat increzator ca Rusia nu se va amesteca in deciziile privind viitorul european al Moldovei si s-a ferit sa raspunda la intrebarea jurnalistilor privind eventuale reprosuri pe care si le-ar putea face pe relatia cu tara de peste Prut, de-a lungul mandatelor sale de presedinte. A promis ca nu este ultima sa vizita in Moldova ca Presedinte si ca prima pe care o va face dupa ce isi va fi incheiat mandatul va fi tot aici.

Basescu a anuntat marirea numarului de burse pentru elevii si studentii moldoveni de la 5500 la 6000, a dat asigurari ca Romania este gata sa acorde sprijinul financiar de 100 de milioane de euro, promis in urma cu trei ani, de indata ce Moldova, dupa modelul fondurilor europene, va incepe sa demareze licitatii pentru proiecte si implementari ale acestora.

Romania este gata sa ajute Moldova si in privinta sustinerii unor surse alternative de alimentare cu gaz si energie electrica, un exemplu fiind si gazoductul Iasi-Ungheni, peste Prut.

Traian Basescu a tinut sa ii dea o replica si fostului presedinte moldovean, Vladimir Vorononin, care l-a atacat in mod repetat, prin declaratiile date in ultima peroada. In cea mai recenta dintre acestea, Voronin compara vizita lui Traian Basescu cu cea facuta de maresalul Ion Antonescu. “Va rog sa revedeti conferintele de presa cu fostul presedinte Voronin, in care vorbea despre drumul european al Republicii Moldova. Acum inteleg ca a uitat ca s-a nascut la Dubasari si ca nu a putut vizita mormantul parintilor. Poporul moldovean e latin, nu am vazut aici oameni cu ochii oblici”, a declarat presedintele roman.

Intrebat despre optiunile oscilante ale populatiei privind integrarea europeana a Moldovei, Traian Basescu a aratat ca optiunea apartine Republicii Moldova, iar politicienii au un mandat pe care trebuie sa il duca pana la capat, in conditiile in care Alianta pentru Integrare Europeana isi respecta mandatul.

Permisele de mic trafic, suspendate in toamna anului trecut, vor fi reluate de luna viitoare, a promis presedintele Basescu, explicand ca a fost nevoie de introducerea datelor biometrice in aceste documente.

Traian Basescu a tinut sa dea o replica si speculatiilor din presa pro-rusa, care aratau ca Romania isi schimba orientarea politicii externe, dupa vizita ministrului de Externe roman la Moscova si cea a premierului Victor Ponta la Beijing. “Romania nu e o tara izolata, care traieste numai in UE si NATO. Ne dezvoltam si consolidam relatiile in toate punctele cardinale. Relatia cu China are un deficit de peste 2 miliarde de euro, iar Guvernul incearca solutii de echilibrare a balantei. Cu Rusia balanta este si ea dezechilibrata din cauza importurilor de energie.faptul ca Ministrul de Externe merge la Moscova si Patrusev vine la Bucuresti nu inseamna schimbarea politicii. Argumentul este prezenta bazelor americane in Romania”.

Programul presedintelui Traian Basescu mai include intalniri cu premierul moldovean, Iurie Leanca, presedintele Parlamentului, Igor Corman si primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca.

Primirea preşedintelui Traian Băsescu

 

Republica Moldova si-a proclamat independenta la 27 august 1991. Prim reprezentanta diplomatica deschisa la Chisinau a fost a Romaniei, in 1992. Racite spre sfarsitul mandatului fostului Presedinte Voronin, relatiile moldo-romane s-au relansat dupa venirea la putere a Aliantei pentru Integrare Europeana, in 2009.
Comisiile Mixte Interguvernamentale si cele de Integrare Europeana la nivel Parlamentar au ajutat Moldova sa se apropie de solutiile europene, cu ajutorul Bucurestiului.
Actualul presedinte de la Chisinau, Nicolae Timofte a facut prima vizita in aceasta calitate la Bucuresti in mai 2012.
Prima sedinta de Guvern comuna a avut loc la Iasi, in martie 2012, sub mandatul lui Mihai Razvan Ungureanu.
In iulie 2012, premierul Victor Ponta a vizitat Chisinaul, cu o delegatie importanta, din care faceau parte 8 ministri.
In 2013, criza politica de la nivelul coalitiei de la Chisinau a intarziat atingerea unor obiective importante atat pentru Romania, cat si pentru Moldova, pe parcursul european.

In ultimele luni, procesul a fost relansat. La data de 9 iulie a.c., premierul Iurie Leanca a vizitat Bucurestiul.

Principalele proiecte moldo-romane:
-poduri peste Prut,
-finalizarea gazoductului Iasi-Ungheni
-operationalizarea ajutorului nerambursabil oferit Moldovei de catre Romania, in suma de 100 de milioane de euro

Exclusa din formatul international care cauta o solutie in problema transnistreana, Romania nu are decat instrumentul UE ca mijloc de implicare, sustinand cresterea importantei UE si SUA in acest demers, care sa fie unul de natura a respecta pe deplin suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei.

Dinamica relatiilor comerciale romano-moldovene este una care a revenit pe o panta ascendenta, dupa un maxim atins inainte de inceperea crizei. Anul trecut, exporturile romanesti au atins cota 782 de milioane de dolari, fata de importuri din Moldova de 400 de milioane USD.

In Romania sunt peste 4000 de societati comerciale mixte, Romania fiind al doilea partener comercial al Moldovei, dupa Rusia.

Programele educationale derulate de catre Romania pentru cetatenii moldoveni includ 5500 de burse pentru elevi si studenti si zeci de burse pentru profesori, in valoare de 13 milioane de dolari.

Din ajutorul de 100 de milioane de euro, Romania a acordat deja 8 milioane pentru casele inundate in 2010 si alte 9 milioane pentru gazoductul Ungheni – Iasi.

O treime din fondurile MAE pentru asistenta si dezvoltare se indreapta catre Chisinau. In prezent, sunt in derulare 14 astfel de programe, in valoare de 2,7 milioane de euro, in domenii precum agricultura, sanatatate, servicii publice, integrare europeana sau afaceri interne.

Pentru a sustine gratuitatea acordata eliberarii vizelor pentru cetatenii moldoveni, Romania a cheltuit deja 900 de mii de euro doar pentru colante in perioada 2009-2010.

 

Corespondenta de la Chisinau, de Dan Carbunaru

Foto: HDFX Studio

20130717-191810.jpg

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.14 mins ago

Strategia UE pentru Indo-Pacific: UE și Japonia, exercițiu naval comun antipiraterie pentru consolidarea securității maritime

Corina Crețu28 mins ago

Corina Crețu speră că “Guvernul României, indiferent de culoarea sa politică, va acorda sistemului medical statutul de prioritate națională”

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Institutul European de Inovare și Tehnologie sprijină noul Bauhaus european cu 5 milioane de euro

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE a exportat peste un miliard de vaccinuri împotriva COVID-19 în ultimele 10 luni. Ursula von der Leyen: Vom dona în următoarele luni cel puțin 500 de milioane de doze către țările vulnerabile

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis participă luni la o videoconferință cu Charles Michel și alți lideri europeni pentru pregătirea Consiliului European din 21-22 octombrie

POLITICĂ2 hours ago

PMP, apel către Parlamentul României pentru a-și relua „rolul său constituțional și pentru a adopta, de urgență, legile cerute de români”

MAREA BRITANIE3 hours ago

UE și Regatul Unit au convenit să demareze ”discuții intense și constructive” pentru a găsi un numitor comun referitor la protocolul privind Irlanda de Nord

Vlad Nistor3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor, întâlnire cu ambasadorul Kazahstanului la Bruxelles privind extinderea legăturilor politico-economice cu UE

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Nord Stream 2: Prima dintre cele două linii ale conductei a fost umplută cu gaze pentru export

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, cel mai influent europarlamentar pe politici economice, propus ministru de finanțe în guvernul Cioloș

U.E.5 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Team2Share

Trending