Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

CORESPONDENȚĂ NATO. Jens Stoltenberg: ”Dacă Ucraina va dori să devină membru vom evalua situația ca în cazul oricărui alt stat”

Published

on

Corespondență de la Bruxelles, Andrei Lupu

Reuniunea ministerială pentru apărare a Alianței Nord-Atlantice a continuat astăzi cu întrunirea Comisiei NATO-Ucraina. Liderii Alianței au agreat să continue eforturile de consolidare a cooperării cu Ucraina, atât în segmentul corupției, cât și în cel militar. Totodată, secretarul general NATO a anunțat crearea unui nou fond de sprijin (Trust Fund) pentru Ucraina.

NATO-Ukraine Commission

”Progresul Ucrainei în eforturile de îmbunătățire ale capacității de apărare sunt sesizabile. NATO își intensifică sprijinul practic pentru Ucraina prin finanțare și expertiză și facem progrese reale. Am lansat proiecte de comunicare strategică și pentru securitate aeriană regională”, a declarat Jens Stoltenberg la finalul reuniunii.

Secretarul general a anunțat și crearea unui nou Trust Fund pentru Kiev. ”Lucrăm la detaliile unui nou fond de sprijin cu Ucraina, vital pentru salvarea de vieți. Prin acesta, cooperăm cu guvernul ucrainean pentru planuri de urgență umanitare. Practic, implementăm agenda comună agreată anul trecut. Din punct de vedere politic sprijinim integritatea teritorială a Ucrainei. Îndemnăm Rusia să își oprească acțiunile agresive și afirmăm, încă o dată că NATO și statele membre nu vor accepta anexarea ilegală a Crimeei”.

Alianța se implică în lupta anti-corupție din Ucraina

”NATO oferă un puternic sprijin politic și practic. Este importantă respectarea acordurilor de la Minsk. Subsidiar fondurilor deja alocate, lucrăm și pe alte paliere cu Ucraina, precum în cele în care corupția predomină. Prin combaterea corupției în Ucraina vom contribui la consolidarea instituțiilor de apărare și securitate ale țării”, a mai declarat Stoltenberg.

Statele membre și-au manifestat disponibilitatea de a întări susținerea oferită Ucrainei. Astfel, Marea Britanie a anunțat că își va intensifica sprijinul bilateral pentru instruirea și antrenarea forțelor ucrainene. În același timp, Polonia, Norvegia și Turcia își pune la dispoziție programele de recunoaștere aerienă pentru a sprijini securitatea Ucrainei.

Totodată, secretarul general NATO a asigurat statele baltice că Alianța va studia cererea acestora privind staționarea unei brigăzi pe teritoriul lor, dar le-a reamintit totodată că NATO a decis deja o sporire a efectivelor sale în estul Europei. ”Am văzut solicitarea și o vom studia la fel ca pe orice altă cerere a aliaților”, a spus acesta la finalul reuniunii miniștrilor apărării ai statelor membre NATO.

Răspunsul la propaganda Rusiei

Jens Stoltenberg a spus că „nu vom contracara propaganda Rusiei cu mai multă propagandă, ci prin fapte, iar în cele din urmă adevărul va prevala. Primul lucru pe care îl vom continua este să îmbunătățim comunicațiile cu Ucraina și să oferim relatări reale cu ceea ce se întâmplă acolo. 

Drumul Ucrainei spre NATO: o parte esențială a reformei este corupția

Secretarul general Alianței a ținut să precizeze încă o dată că aderarea Ucrainei la NATO reprezintă decizia unui stat de a rămâne neutră sau de a se alătura unei alianțe militare.

Este o decizie luată în comun de 28 de state membre și statul aplicant. Nimeni altcineva nu are dreptul să intervină sau să își exprime un veto. Momentan Ucraina este intr-un profund proces de reformă.

”Am întâlnit câteva obstacole practice, dar am discutat despre asta cu ministrul Apărării din Ucraina. Atât NATO, cât și Ucraina înțeleg că o parte esențială a reformei este corupția”, a reiterat Stoltenberg privind obstacolul corupției. ”De aceea avem un program de comun de integritate”, a continuat acesta. ”O altă componentă fundamentală este cea militară, dimensiune în care intensificăm cooperarea. Este dificil, ținând cont că Ucraina desfășoară activități militare în estul țării”.

Întrebat despre oferirea unui Membership Action Plan, secretarul general a spus că ”NATO este adesea răspunsul la multe probleme, dar nu reprezintă singurul. Nu putem soluționa toate problemele Ucrainei, ci doar îi putem asista și ajuta. Trebuie să menținem perspective pe termen lung: construirea instituțiilor și lupta împotriva corupției. Dacă și când Ucraina va dori să aplice pentru a deveni membru al Alianței vom evalua situația ca în cazul oricărui alt stat”.

Acordurile de la Minsk – fundamentul păcii în Ucraina

Secretarul general al NATO a mai menționat că ”nu ar fi prielnic să considerăm Acordurile de la Minsk redundante. Ele sunt fundamentul încetării focului în Ucraina și retragerii armelor. Există multe încălcări ale acestora, dar nu văd alternativă la eforturile de pace și implementarea acestor acorduri. Fără acestea situația se va deteriora, iar noi trebuie să prevenim orice escaladare”.

”Ne-am intensificat prezența militare în statele membre și totodată ne-am dublat eforturile și capabilitățile. Vom menține acest ritm prin intermediul Planului de Acțiune Rapidă și vom continua să evaluăm situația din teren”, a conchis Stoltenberg.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Declarația miniștrilor Apărării din NATO: ”Printr-o abordare de 360 grade, NATO descurajează amenințări și va apăra Aliații împotriva oricărui adversar” | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending