Connect with us

ROMÂNIA

Coridor umanitar pentru românii blocați la frontiera dintre Austria-Ungaria: Bogdan Aurescu l-a convins pe Péter Szijjártó să accepte tranzitarea zilnică a teritoriului Ungariei până la eliminarea blocajului

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut miercuri o nouă convorbire telefonică cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, cei doi oficiali ajungând la o nouă soluție pentru a permite cetățenilor români blocați la granița dintre Austria și Ungaria. Astfel, Budapesta a fost de acord să permite accesul pe teritoriul Ungariei în vederea tranzitului, tuturor cetățenilor români care se află la acest moment la granița dintre Austria și Ungaria începând cu ora 12:00, ora Ungariei, până la eliminarea blocajului.

În același timp, partea ungară a acceptat ca tranzitul să fie permis în fiecare zi, în intervalul orar 21.00 – 05.00, ora Ungariei, pe rutele indicate de către autoritățile ungare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reamintim faptul că în urma unei discuții telefonice avute marți de ministrul de externe Bogdan Aurescu omologul ungar Peter Szijjártó pentru deblocarea tranzitului cetățenilor români de la granița dintre Austria și Ungaria, Budapesta a confirmat că Ungaria va sprijini, ca măsură de excepție, aplicată o singură dată,  tranzitarea de către cetățenii români a teritoriului Ungariei dinspre Austria în intervalul 17 martie, ora 21,00 – 18 martie, ora 5,00 (ora Ungariei), aceştia putând reveni în România pe traseele rutiere indicate de autorităţile de la Budapesta, urmând să fie redirecţionaţi către patru puncte de frontieră pentru intrarea în ţară: Nădlac 1, Nădlac 2, Borş şi Cenad

Un apel în rezolvarea acestei situații a fost făcut marți și de președintele Klaus Iohannis în cadrul videoconferinței cu ceilalți lideri din Consiliul European. Șeful statului a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii pentru a sprijini demersurile statelor membre pentru returnarea cetățenilor UE atât din celelalte state membre, cât și din state terțe, utilizând asistența consulară.

Comunicatul integral al MAE:

”Cu privire la blocajul reapărut la granița dintre Austria și Ungaria, în cursul acestei dimineți, generat de faptul că nu toți cetățenii români aflați la frontiera menționată au reușit să intre în Ungaria spre România în cursul acestei nopți, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o nouă convorbire cu omologul său ungar, Péter Szijjártó, în vederea identificării unei noi soluții pentru asigurarea tranzitului și facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români. Soluția agreată cu partea ungară este următoarea: se va permite accesul pe teritoriul Ungariei în vederea tranzitului, tuturor cetățenilor români care se află la acest moment la granița dintre Austria și Ungaria începând cu ora 12.00, ora Ungariei, până la eliminarea blocajului. În același timp, partea ungară a acceptat ca tranzitul să fie permis în fiecare zi, în intervalul orar 21.00 – 05.00, ora Ungariei, pe rutele indicate de către autoritățile ungare.

În contextul eforturilor constante pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români aflați temporar în străinătate și care nu au alternative reale de a rămâne în statele în care se află la acest moment, Ministerul Afacerilor Externe continuă demersurile pentru identificarea unor soluții optime în cel mai scurt timp, inclusiv prin dialog cu alte state ale căror cetățeni se află în situații similare, în limitele posibilităților concrete de acțiune, care sunt tot mai reduse, pe măsură ce diverse state iau măsuri de autoprotecție.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe informează că în cursul zilei de ieri au revenit în țară 170 de cetățeni români: 59 cetățeni români care fuseseră blocați pe aeroportul din Budapesta, 23 din Maroc și 118 din Egipt. De asemenea, astăzi alți 78 de cetățeni români au revenit în țară din Iordania, ca urmare a demersurilor efectuate de Ambasada României la Amman, iar la acest moment sunt în derulare demersuri pentru facilitarea repatrierii unor grupuri de cetățeni români aflați în Portugalia, Maroc, Egipt și Malta.

Totodată, MAE consideră că soluții precum cele identificate împreună cu autoritățile ungare, care să permită cetățenilor europeni tranzitarea statelor în vederea revenirii în siguranță în țările de domiciliu, trebuie să continue să fie aplicate, solidaritatea fiind în acest moment esențială pentru soluționarea situațiilor umanitare cauzate de măsurile adoptate pentru gestionarea și prevenirea răspândirii infecției cu COVID-19.

În același timp, MAE apreciază că libera circulație a mărfurilor/bunurilor în interiorul Uniunii Europene trebuie respectată de toate statele membre, asigurându-se, astfel, aprovizionarea cu bunurile necesare gestionării acestei crize fără precedent”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, Costel Alexe, anunță o investiție de 3,17 milioane de euro pentru extinderea Rețelei de Monitorizare a Calității Aerului: Suntem prima autoritate de mediu din Europa care va avea o reţea proprie de senzori în administrarea sa

Published

on

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a anunțat marți că Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) va fi extinsă cu 60 de stații de monitorizare noi, investiția în acest proiect fiind de 3,17 milioane de euro, potrivit Agerpres.

Pregătim, şi va fi urcată în această săptămână, licitaţia pentru extinderea Reţelei de Monitorizare a Calităţii Aerului cu peste 60 de staţii noi care să măsoare aerul din toată ţara. După cum bine ştiţi, Reţeaua are în acest moment 148 de staţii în funcţiune la nivel naţional. Prin extinderea ei vom creşte punctele de măsurare a poluanţilor din aer cu 40%, ajungând astfel la 208 staţii de măsurare a calităţii aerului la nivel naţional. Întreaga investiţie pe care o face ministerul în această modernizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului este de 3,17 milioane de euro, din care 2,17 milioane de euro sunt bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu, iar un milion de euro bani ce vin din fonduri europene, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), mai exact 5 milioane de lei”, a precizat Alexe.

Conform acestuia, în cursul acestei săptămâni va mai fi lansată și licitația pentru dezvoltarea unei rețele formate din 50 de senzori de măsurare a calității aerului.

În același timp, oficialul român a precizat că ”suntem prima autoritate de mediu din Europa care va avea o rețea proprie de senzori în administrarea sa”.

”Vom lansa în această săptămână licitaţia şi pentru a dezvolta o reţea de 50 de senzori de măsurare calităţii aerului. După cum bine ştiţi, sunt cred că şi ministrul care s-a întâlnit de cele mai multe ori cu reprezentanţii reţelelor independente de senzori privind măsurarea calităţii aerului. Am avut şi avem în continuare acest grup de lucru, pentru că vrem să avem o colaborare cât mai bună şi să creionăm împreună aceşti indicatori pe care ar trebui să-i respecte amplasarea senzorilor, să vedem exact ce putem face împreună pentru a aduce plus valoare proiectelor privind calitatea aerului pe care administraţiile publice locale ar trebui să le realizeze. Suntem prima autoritate de mediu din Europa care va avea o reţea proprie de senzori în administrarea sa. Vrem să facem acest lucru pentru că o observăm şi la nivel naţional, şi la nivelul oraşelor mari din ţara noastră, că se dezvoltă aceste reţele independente de senzori. Vrem să facem acest lucru tocmai pentru a veni în sprijinul lor, astfel încât şi ei să-şi calibreze reţelele în funcţie de staţiile noastre de măsurare a calităţii aerului, singurele acreditate şi omologate de Comisia Europeană şi care furnizează date către Comisia Europeană în baza cărora se fac statisticile la nivel naţional”, a menționat ministrul Mediului.

Acesta a explicat că staţiile care vor completa Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului vor fi de două tipuri, respectiv: 30 de staţii analizoare care măsoară strict PM10 şi PM 2,5, şi care oferă informaţii despre concentraţii în timp real pentru fiecare oră în parte, precum şi 30 de staţii care vor fi prelevatoare.

Amintim că România a fost condamnată la finalul lunii aprilie de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru ”nerespectarea sistematică și persistență” a limitei pentru particula PM10 în București.

În luna ianuarie, ministrul Mediului, Costel Alexe, avertiza că România riscă să plătească amenzi între 100.000 și 400.000 din cauza poluării din București, în procedura de infringement pe mediu a Comisiei Europene.

Avertismentul acestuia a fost urmat, în luna februarie, de solicitatea Comisiei Europeane înaintate României, Greciei și Maltei de a-și adopta primele programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei, în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. 

În temeiul acestei directive, statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele lor respective, pentru a-și limita emisiile anuale. Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu.

Potrivit primului raport al Comisiei Europene de evaluare a punere în aplicare a Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), România și Grecia sunt singurele țări care nu au prezentat încă un draft sau o variantă finală a programului național de control al poluării atmosferice. În urma sesizării din luna februarie, Malta a prezentat în cele din urmă, în luna martie, acest program. 

În același timp, Executivul european a semnalat că 18 state membre, printre care și România, au încălcat principiul transparenței,unul dintre cele cinci principii privind prognozele naționale de emisii, care, potrivit Directivei privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor (Directiva NEC), trebuie să fie ”transparente, coerente, comparabile, complete și exacte, iar informațiile raportate includ cel puțin următoarele: identificarea clară a politicilor și a măsurilor adoptate și planificate incluse în estimările respective;după caz, rezultatele analizei de sensibilitate efectuate pentru estimări; descrierea metodologiilor, a modelelor, a ipotezelor de bază și a parametrilor principali de intrare și de ieșire”.

Continue Reading

ROMÂNIA

Grupul Euro BNR: Planul de redresare al Comisiei Europene poate ajuta România să aplice măsuri cu efecte benefice asupra procesului de convergență și pregătire a aderării la zona euro

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, cu efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro, se arată în raportul Zona Euro Monitor, din luna iulie, pregătit de Grupul Euro din cadrul BNR.

Guvernul României își menține, conform prevederilor Programului de convergență 2020, angajamentul de aderare la zona euro. Totuși, în contextul manifestării pandemiei, eforturile se axează prioritar pe minimizarea efectelor negative ale acesteia și pe implementarea unor măsuri de relansare economică, iar atenția autorităților va fi îndreptată către adoptarea euro imediat ce sunt restabilite echilibrele macroeconomice.

Planul național de adoptare a monedei euro alături de Raportul de fundamentare a acestuia au fost publicate în decembrie 2018 constituind documente programatice, în care sunt identificate obiectivele strategice a căror îndeplinire este necesară în vederea aderării la zona euro. Planul național de adoptare a monedei euro include pași concreți de acțiune care să permită intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM) II în orizontul 2024-2025. Aceste documente nu au fost însă urmate de progrese efective în planul convergenței, în special din cauza derapajelor bugetare.

Documentul atrage atenţia asupra faptului că România a devenit, odată cu declanşarea procedurii de deficit excesiv, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai respectă niciunul dintre criteriile de la Maastricht, iar abaterile sunt substanţiale.

„Deși evoluțiile indicatorilor de convergeță nominală, în primul trimestru al anului curent, au continuat, în general, pe tendințele înregistrate anterior, deviațiile acestora de la valorile de referință corespunzătoare au consemnat dinamici mixte. Tabloul de bord evidențiază, pe de o parte, abateri în expansiune în cazul dobânzii pe termen lung, o accelerare a creșterii datoriei publice în T1 din 2020, estimările pentru sfârșitul anului indicând consumarea spațiului fiscal efectiv. Pe de altă parte, se remarcă o ușoară ameliorare în cazul ratei inflației, iar fluctuațiile cursului de schimb au rămas, spre deosebire de situația la nivel regional, relativ reduse, în pofida reactivării aversiunii globale față de risc și relaxării condițiilor monetare autohtone necesare depresurizării efectelor induse pe piața monetară de majorarea primei de risc suveran”.

De asemenea, „magnitudinea deviației soldului bugetar de la valoarea de referință corespunzătoare este ecranată de rezultatul contabilizării costurilor aferente gestiunii urgenței medicale”. 

Astfel, analiștii precizează că revenirea sustenabilă pe o tendință convergentă cu exigențele aderării la zona euro este condiționată, în principal, de inversarea durabilă a expansiunii, deja înaltelor deficite gemene, în așa fel încât România, nu doar să închidă procedura de deficit excesiv, ci și să depășească, ceea ce s-ar putea numi, capcana ratingului investițional minim.

În acest context, planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro. Totuși, se atrage atenția că „este important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării unei economii cât mai robuste, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile insuficiențe (de exemplu, nu are funcție de stabilizare sau schemă colectivă de garantare a depozitelor)”.

În ceea ce privește relansarea economică în România după ridicarea stării de urgență, autorii raportului precizează că depinde de „costurile de tranzacție”, care și ele depind de evoluția restricțiilor și mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală și colectivă, de comportamentul de economisire și de investire productivă. Mai mult, spun aceștia, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanțarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei și de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde și de refacerea lanțurilor de producție în Europa.

„Anul 2021 poate aduce operaționalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robustețe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie, pe investiții; să avem mai mult în vedere sănătatea populației și securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieței Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forțe proprii; este o lecție a crizei financiare și a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite”, se punctează în document.

De asemenea, analiștii sunt de părere că în România este necesar un sistem de impozitare mai echitabil, pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esențiale și să ajute societatea să fie mai robustă. Explicația ține de apariția inevitabilă a altor șocuri.

Raportul mai menționează posibilitatea de a privi criza sanitară cu efecte economice ca pe o oportunitate pentru adâncirea reformei Uniunii Economice și Monetare (UEM), în plan european, precum și de a reforma economia României, în plan național.

În primul rând, specialiștii sunt de părere că șocul COVID-19 poate fi o oportunitate pentru adâncirea reformei UEM în sensul i) unui acord politic cât mai rapid pentru avansul uniunii fiscale; ii) unei coabitări echilibrate între politica monetară și politicile fiscale naționale; respectiv iii) unei recuperări simetrice a economiilor statelor membre, prin sprijinirea consolidării rezilienței.

În al doilea rând, deși spun analiștii, criza COVID-19 a găsit România cu structuri economice insuficient de reziliente, spațiu de manevră redus și politici fiscale nesustenabile, se pot identifica cel puțin patru oportunități de a reforma economia prin: i) sporirea încrederea românilor în instituțiile statului; ii) re- europenizarea politicii fiscale a României; iii) întoarcerea la o politică fiscală sustenabilă și durabilă pe termen mediu și lung; iv) grăbirea convergenței economice.

În context, autorii raportului explică că economia devine mai susceptibilă la o nouă criză cu cât vulnerabilitățile economice sunt mai multe și mai adânci. Trei vulnerabilități sunt considerate de partenerii europeni ca fiind principali factori de risc care pot trimite economia în criză: i) lichidități insuficiente pentru economie; ii) politici fiscal-bugetare în derapaj major; iii) lipsa de predictibilitate a procesului decizional la nivel național și, continuarea politizării excesive a actului decizional din sectorul public.

Experți din Banca Națională a României, alături de specialiști din alte instituții publice și de cercetători din Academia Română, au participat la elaborarea raportului citat. Mai mult, ei urmăresc în mod constant evoluția economiei noastre în raport cu ce se întâmplă în spațiul economic al Uniunii, cu evoluții în zona euro. Grupul Euro poate fi văzut ca parte a unui follow up la activitatea Comisiei Naționale. Concretizarea acestui demers este o analiză periodică, având genericul „Romania-Zona Euro Monitor”, care este pregătită pentru conducerea Băncii Naționale a României și alți factori de decizie din România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: Din fonduri europene, vor fi recuperate 16 milioane de lei pentru echipamentele medicale achiziționate în timpul pandemiei

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Emil Boc anunță că Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a pregătit și depus un proiect pe fonduri europene în valoare totală de peste 16 milioane lei, în vederea recuperării sumelor de bani suplimentare alocate Spitalului “Clujana” pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei COVID-19.

”Prin noile dotări, urmărim creșterea eficienței și calității actului medical, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a pacienţilor cu infecţie COVID-19. Acești bani sunt direcționați pentru dotarea spitalului cu echipamente şi aparatură, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, de la paturi de terapie intensivă sau monitoare pentru funcții vitale la sisteme automate de perfuzie de precizie înaltă”, a ecplicat edilul Emil Boc într-o psostare pe pagina de Facebook.

Reamintim că la începutul lunii aprilie, Ministrul Fondurilor Europene a anunțat că spitalele din rețeaua COVID-19 pot cumpăra imediat echipamentele medicale de care eu nevoie, cheltuiele urmând a fi decontate ulterior inclusiv pentru achizițiile efectuate începând cu data de 1 februarie 2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la începutul lunii mai lansarea apelului dedicat spitalelor implicate în lupta împotriva coronavirus, la data asumată la începutul pandemiei. Începând de vineri, 15 mai, spitalele au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru decontarea achizițiilor de aparatură medicală și echipamente de protecție făcute începând cu luna februarie 2020. 

Până la data depunerii cererii de finanțare, la Spitalul „Clujana” au fost livrate următoarele echipamente: defibrilator, computer tomograf, container, stație procesare imagini CT, injectomat CT, aparat de hemodiafiltrare, măști FFP2. În perioada următoare vor ajunge la Cluj și restul echipamentelor achiziționate de Primăria Cluj-Napoca, a mai explicat Emil Boc.

”Deși Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea Primăriei, în fiecare an orașul contribuie la susținerea celorlalte unități spitalicești din municipiu, în funcție de solicitările fiecărui spital”, a mai adăugat acesta.

În 2020, în cadrul ședinței de Consiliu Local din 2 iulie au fost aprobate hotărârile privind alocările financiare pentru unitățile sanitare clujene, în valoare totală de 10.850.000 lei.

Spitalele clujene care au primit astfel sprijin financiar de la bugetul local sunt:- Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (750.000 lei)
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca (400.000 lei)
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj(1.190.000 lei)
– Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” (60.000 lei)
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” (500.000 lei)
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (5.600.000) lei
– Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Ciricuță” Cluj-Napoca (440.000 lei)
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca (300.000 lei)
– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (800.000 lei)
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (360.000 lei)
– Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (450.000 lei)

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending