Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Corina Creţu, nou vicepreşedinte al PE: „Nu este vina României că Franţa este în criză economică sau că Marea Britanie nu reuşeşte să-şi rezolve problemele”

Published

on

corina-cretuEurodeputatul român Corina Creţu, aleasă ieri pentru una dintre cele 14 funcţii de vicepreşedinte al Parlamentului European (PE), a vorbit într-un interviu acordat Adevărul despre grupările extremiste din legislativul european, despre discursul anti-imigraţionist din UE şi incidentele violente îndreptate împotriva românilor. Europarlamentarul spune că se aşteaptă ca românii să fie folosiţi în continuare drept „ţapi ispăşitori”.
„Adevărul”: Sunteţi vicepreşedinte al celui mai eurosceptic PE de până acum. Cum credeţi că va afecta asta activitatea parlamentului?
 
Corina Creţu: Este o responsabilitate mai mare datorită faptului că avem acest grup extremist, uneori xenofobic, aproape a treime din PE o reprezintă aceste forţe radicale şi aceste înţelegeri care s-au făcut între grupurile politice s-au făcut în ideea de a izola aceste forţe radicale.
Aşa că eu mă bucur că doamna Le Pen a reuşit să-şi formeze un grup propriu, eu cred că reprezintă o victorie pentru activitatea viitoare a Parlamentului, dar cred că numeric e o pondere importantă. Este clar că trebuie să ne luptăm în continuare pentru apărarea românilor care trăiesc şi muncesc în străinătate pentru că sunt convinsă că ei vor fi şi de acum înainte ţapi ispăşitori şi sunt foarte multe provocări cărora trebuie să le facem faţă din acest punct de vedere.
Dincolo de grupările extremiste, asistăm la acutizarea discursului antiimgraţionist şi din partea partidelor moderate în tot mai multe ţări din UE. Cum intenţionaţi să combateţi acest curent?
 
E o competiţie în privinţa acestui discurs radical. Faptul că aceste forţe extremiste au câştigat atât de mult în campania electorală în baza acestui discurs, inclusiv grupări politice care se numesc moderate preiau accese ale acestui discurs radical. Este datoria noastră să apărăm aceste libertăţi pe care lucrătorii români le-au câştigat în ultimii ani, este datoria noastră în primul rând să facem acest lucru, să apărăm drepturile românilor. Am făcut-o şi până acum în PE, o vom face şi de acum înainte, doar că probabil vor veni şi cu propuneri legislative, dar care sunt împotriva tratatelor de aderare a României la UE. Sunt drepturi câştigate şi obţinute prin Tratat şi este evident că trebuie să le apărăm.
Românii sunt cetăţeni europeni, au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni – dreptul la libera circulaţie, dreptul la muncă, sunt valori fundamentale pentru România şi pentru cetăţenii europeni. Din păcate, sunt subminate exact aceste valori care au stat la baza construcţiei UE şi din acest punct de vedere a fost nevoie şi este nevoie în continuare ca forţele democratice din PE şi din Europa să se unească în faţa acestui discurs antiimigraţionist.
Găsiţi vreo legătură între acest discurs şi tentativa de linşare a unui tânăr român în Franţa?
Sigur că da, este clar că discursul violent naşte şi violenţă fizică. Din acest punct de vedere, este foarte clar că trebuie să delimităm şi că condamnăm foarte ferm aceste acte, au făcut-o şi autorităţile franceze, este deplorabil ca o minoritate să fie atacată doar pentru că aparţine unei naţionalităţi şi, din păcate, se încearcă acest lucru des, de a-i blama pe conaţionalii noştri doar pentru că sunt români, de a-i blama pe romi doar pentru că aparţin acestei etnii. Este foarte periculos ce se întâmplă.
Există, în multe ţări bogate din vestul şi nordul UE, campanii rasiste îndreptate împotriva romilor. Mulţi pun semnul egal între romi, români şi infractori. Este asta o problemă pentru România?
Sigur că este o problemă şi trebuie să ne luptăm în primul rând pentru îmbunătăţirea imaginii României. Cred că asta se poate face în primul rând prin creşterea economică şi prin găsirea a cât mai mulţi aliaţi, prieteni. Sigur, relaţiile externe trebuie cultivate de fiecare om care are o funcţie publică, de la preşedintele ţării, prim-ministru, ministru de externe, iar noi, ca europarlamentari, trebuie să ne facem datoria în a ne lupta pentru îmbunătăţirea imaginii României. Ceea ce aţi ridicat este o problemă foarte serioasă şi foarte gravă, sigur că au fost câteva incidente, dar în primul rând, nicio ţară şi nicio etnie nu pot fi blamate pentru fapte individuale, pentru care trebuie să răspundă indivizii respectivi în faţa legii. Ştiţi foarte bine că noi îl avem, în grupul nostru, pe Damian Drăghici, este singurul român care a luat un premiu Grammy şi care poate fi dat ca exemplu pozitiv pentru această etnie.
Este datoria noastră să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a îmbunătăţi pe de-o parte imaginea României şi pe de altă parte să milităm pentru solidaritate. Vorbeaţi despre ţările bogate şi într-adevăr, este foarte trist că aceste egoisme naţionale se acutizează, solidaritatea a fost una din valorile fundamentale în baza căreia s-a extins UE şi de această valoare am beneficiat şi noi. Cred că trebuie să vedem cum putem face ca această noţiune să revină din nou în limbajul şi mai ales în ceea ce facem noi ca ţări. Solidaritatea nu mai există şi, aşa cum spuneam, egoismele naţionale devin din ce în ce mai puternice.
Nu este vina noastră, ca români, pentru faptul că Franţa traversează o criză economică, nu este vina noastră că Marea Britanie nu reuşeşte să-şi rezolve problemele, nu românii care trăiesc şi muncesc acolo sunt de vină pentru problemele cu care se confruntă societatea britanică, din contră, toate studiile arată că cei care muncesc şi trăiesc în străinătate sunt oameni care îşi aduc contribuţia la Produsul Intern Brut din ţările respective, muncesc din greu şi chiar s-au impus şi sunt oameni valoroşi. A pune o etichetă şi a lansa injurii la adresa unei naţiuni este foarte trist.
Interviul integral, disponibil AICI.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending